Proxenetismul

Proxenetismul

1. Continutul legal

Sub aceasta denumire sunt prevazute, in art. 329 C.pen., indemnul ori inlesnirea practicarii prostitutiei sau tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana [alin. (1 )].

Fapta este mai grava cand consta in recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori traficul de persoane in acest scop, precum si constrangerea la prostitutie
[alin. (2)]. Fapta este si mai grava cand este savarsita fata de un minor sau prezinta alt caracter grav [alin. (3)].

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al infractiunii il constituie rela­tiile sociale privind convietuirea sociala, a caror desfasurare este conditionata de procu­ra­rea mijloacelor de existenta prin munca, in conditii de respect pentru regulile morale si de asigurare a demnitatii persoanei, impotriva faptelor de transformare a raportu­rilor sexuale in sursa de trafic si de parazitism. Proxenetismul prezinta un grad de pericol social mai mare decat prostitutia, subiectul creandu‑si sau marindu‑si venitu­rile din exploatarea unor femei. De aceea, chiar in legislatiile care nu incrimineaza prostitutia, proxenetismul este socotit totusi infractiune.

b) Obiectul material al infractiunii este corpul persoanei constranse la prostitutie sau care a facut obiectul traficului in vederea practicarii prostitutiei.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al acestei infractiuni poate fi orice per­soana, femeie sau barbat. In practica se constata ca, de multe ori, savarsesc fapte de proxenetism unele foste prostituate.

b) Subiect pasiv al infractiunii este statul (subiect pasiv principal), iar subiect activ secundar, persoana constransa la prostitutie ori recrutata sau traficata in acest scop.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective se prezinta sub forma unei pluralitati de actiuni alternative.

Indemnul la prostitutie reprezinta incitarea, trezirea interesului unei persoane pen­tru ca aceasta sa practice prostitutia (de exemplu, prin promisiunea unei vieti usoare, fara munca, distractii). Desi se apropie de notiunea de instigare, indemnul este un act de influentare pentru existenta caruia nu este necesara determinarea persoanei indem­nate, respectiv ca aceasta sa ia hotararea de a savarsi prostitutie. Indemnul poa­te fi adresat si unei persoane care luase anterior hotararea de a practica prostitutia ori care o practica deja, in sensul de a continua aceasta activitate.

Constrangerea la prostitutie poate fi realizata prin mijloace fizice sau prin amenin­tare, constrangere psihica ori prin amandoua modurile. Nu intereseaza daca cons­trangerea si‑a atins ori nu scopul. Daca constrangerea intruneste cerintele din
art. 46 C.pen., cel constrans poate beneficia de o cauza care inlatura caracterul penal al faptei.

Inlesnirea practicarii prostitutiei reprezinta un act prin care se face mai usor de practicat sau de continuat practicarea prostitutiei (de exemplu prin punerea la dis­pozitie a unei locuinte).

Inlesnirea practicarii prostitutiei, ca si indemnul si constrangerea la prostitutie sunt forme de complicitate sau de instigare la prostitutie, transformate in continutul art. 329 in modalitati alternative ale proxenetismului. Legiuitorul a considerat aceste fapte mai grave decat formele de participatie la prostitutie si le‑a sanctionat cu o pedeapsa mai grea.

O alta modalitate a elementului material consta in tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei, care se refera la obtinerea de profituri, avantaje materiale de orice fel de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana.

Recrutarea unei persoane pentru prostitutie consta in atragerea de elemente si indrumarea lor spre prostitutie, descoperirea si determinarea unei persoane care nu practicase pana atunci prostitutia, sa accepte sa o practice.

Ultima modalitate de savarsire a proxenetismului consta in traficul de persoane[1] in scopul practicarii prostitutiei. Traficul are intelesul de actiune prin care faptuitorul procura, livreaza persoane pentru a practica prostitutia, iar o alta persoana primeste ceea ce i se livreaza, procura; in acest schimb, persoana care practica prostitutia are rolul de marfa. Textul este introdus in legea penala pentru a da expresie adeziunii tarii noastre la conventiile internationale privind lupta impotriva proxenetismului.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Distinctia dintre infractiunea de trafic de persoane prevazuta de art. 12 si respectiv art. 13 din Legea nr. 678/2001 si cea de proxenetism prevazuta de art. 329 alin. (1) C.pen. este data de obiectul juridic generic diferit al celor doua incriminari, respectiv de valoarea sociala diferita, protejata de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor doua legi: in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 678/2001 aceasta fiind apararea dreptului la libertatea de vointa si actiune a persoanei, iar in cazul infractiunii de proxenetism prevazuta de art. 329 din Codul penal, apararea bunelor mora­vuri in relatiile de convietuire sociala si asigurare licita a mijloacelor de existenta.

Drept urmare, in cazul in care o persoana, fara a intrebuinta constrangeri, indeamna sau inlesneste practicarea prostitutiei ori trage foloase de pe urma practi­carii prostitutiei de catre persoane majore, savarseste infractiunea de proxenetism prevazuta de art. 329 alin. (1) C.pen.

In cazul in care o persoana, fara a intrebuinta constrangerea, recruteaza persoane majore pentru prostitutie ori face trafic de persoane majore in acest scop, fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism prevazuta de
art. 329 alin. (2) tezele I si II C.pen.

In situatia unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire a unei persoane, prin amenintare, violenta, rapire, frauda ori inselaciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrangere ori profitand de imposibilitatea acelei persoane de a-si exprima vointa sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are auto­ritate asupra altei persoane, fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane, prevazuta de art. 12 din Legea nr. 678/2001.

In cazul in care o persoana actioneaza asupra altei persoane prin modalitatile aratate la punctele 2 si 3, indemnand, inlesnind sau tragand foloase de pe urma prac­ticarii, de bunavoie, a prostitutiei, iar ulterior actioneaza asupra aceleiasi persoane si prin modalitatile aratate in continutul textului art. 12 din Legea nr. 678/2001, se va retine atat savarsirea infractiunii prevazute de art. 329 alin. (1) C.pen. sau art. 329 alin. (2) tezele I si II din Codul penal, dupa caz, cat si a infractiunii prevazute de
art. 12 din Legea nr. 678/2001, in concurs real[2].

Fiecare din modalitatile aratate este susceptibila de a duce la consumarea infrac­tiunii. In practica judiciara, s‑a decis ca fapta unei persoane de a incuraja o femeie sa practice prostitutia si de a‑i face legaturi cu diferiti barbati, constituie proxenetism sa­varsit prin doua modalitati: indemn si inlesnire. In aceasta situatie nu are nicio rele­vanta pentru existenta infractiunii imprejurarea ca autorul nu a tras foloase de pe urma practicarii prostitutiei, caci obtinerea unor foloase constituie alta modalitate de savarsire a infractiunii[3].

b) Cerinte esentiale. In toate modalitatile de existenta a elementului material, legea cere ca o conditie esentiala, legatura actiunii incriminate cu practicarea prostitu­tiei, in sensul de a se trage foloase de pe urma acesteia sau ca aceasta sa constituie scopul activitatii etc.

c) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru relatiile de con­vietuire sociala; aceasta se realizeaza prin insasi savarsirea activitatii incriminate.

d) Legatura de cauzalitate. Intre actiunea faptuitorului si urmarea imediata tre­buie sa existe o legatura de cauzalitate; aceasta se realizeaza prin insasi savarsirea ac­tiunii descrise in norma de incriminare.

Legea nu cere conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunii.

B. Latura subiectiva a infractiunii de proxenetism se realizeaza, in general, sub forma intentiei directe. Pentru cei care inlesnesc practicarea prostitutiei sau trag fo­loase de pe urma acestei actiuni, se poate concepe ca forma a vinovatiei si intentia indi­recta, caracterizata prin acceptarea acestor situatii, chiar daca ele nu au fost urmarite de catre faptuitor. Nu intereseaza scopul sau mobilul savarsirii infractiunii.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele preparatorii, desi posibile, nu se pedepsesc, in schimb tentativa infractiunii de proxenetism se pedepseste conform art. 329 alin. (5) C.pen.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care s‑a comis actiunea sub una din modalitatile infatisate, prin care s‑a realizat elementul material al laturii obiective si s‑a produs urmarea imediata.

B. Modalitati. In varianta tip, fapta se savarseste prin indemn, inlesnire sau tra­gere de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana. In varianta prevazuta in alin. (2) fapta se savarseste prin recrutare, trafic de persoane precum si constrangerea la prostitutie.

In art. 329 alin. (3) C.pen. se prevede si varianta agravata sub mai multe mo­dalitati normative, dupa cum faptele sunt savarsite fata de un minor sau prezinta un alt caracter grav, de exemplu, proxenetul este parinte, tutore, profesor ori s‑au folosit narcotice sau sechestrarea persoanei etc.

Pentru existenta agravantei in prima modalitate este necesar ca autorul sa fi cunoscut ori sa fi prevazut imprejurarea ca persoana respectiva nu a implinit varsta de 18 ani.[4]

Fiecare din modalitatile normative este susceptibila de variate modalitati faptice, de exemplu, modalitatea constrangerii asupra unei persoane care nu practicase pana atunci prostitutia; in raport cu modalitatea inlesnirii practicarii prostitutiei, pot exista modalitati faptice tinand seama de diferitele procedee de realizare a inlesnirii etc.

C. Sanctiuni. Sanctiunea in forma simpla este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi, iar in cazul formei agravate, inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi [alin. (2)]. Pentru fapta prevazuta in alin. (3) pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate sa ser­veasca direct sau indirect la comiterea infractiunii prevazute in alin. (1)‑(3) si cele care au fost dobandite prin savarsirea acesteia se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.