Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Rezolutiunea in dreptul civil olandez, englez, american, canadian, danez, elvetian, israelian, bulgar



Rezolutiunea in dreptul civil olandez, englez, american, canadian, danez, elvetian, israelian, bulgar


Rezolutiunea in dreptul civil olandez


Daca in cazul unei conventii una dintre parti nu-si executa obligatia asumata prin contract sinalagmatic cealalta parte poate sa aleaga intre executarea silita a contractului si rezolutiune, rezulta ca aceasta sanctiune este una civila. Executarea silita nu poate fi ceruta in cazul in care obligatia este imposibil de executat, dar, in cazul in care incalcarea obligatiei contractuale este de importanta minora rezolutiunea nu poate fi ceruta. De cele mai multe ori, daca partile nu convin ca nu mai este necesara interventia judecatorului prevazand in continutul contractului conditiile necesare pentru ca desfiintarea sa se produca de plin drept, rezolutiunea este ceruta in justitie. Codul civil olandez prevede ca rezolutiunea poate fi asociata cu daunele-interese.


Rezolutiunea in dreptul englez


Codul civil englez prevede in cuprinsul sau trei tipuri de clauze contractuale: esentiale, neesentiale si intermediare. Clauzele contractuale esentiale prevad ca daca una dintre parti nu-si executa una dintre obligatii cealalta parte are dreptul de a alege intre a confirma contractul, in acest fel acesta este mentinut in fiinta, iar debitorul obligatiei neexecutate poate fi obligat la plata daunelor-interese, dar debitorul va fi tinut sa-si execute propriile obligatii asumate fata de debitor; a desfiinta contractul. In acest caz rezolutiunea poate fi asociata cu daune-interese insa numai pentru repararea prejudiciului previzibil.

Neexecutarea clauzelor neesentiale confera creditorului doar dreptul de a cere daune-interese, nu si de a desfiinta contractul. Clauzele de natura intermediara permit partilor sa aprecieze efectele neexecutarii in functie de importanta lor pentru creditor.

In cazurile in care creditorul poate cere rezolutiunea aceasta este adresata debitorului, neavand un caracter judiciar rolul judecatorului se manifesta sub aspectul calificarii clauzelor contractuale putand aprecia daca neexecutarea a dat nastere dreptului creditorului de a desfiinta contractul. Judecatorul nu are dreptul sa aleaga intre obligarea la daune-interese si rezolutiune, neputand acorda despagubiri, doar in cazul in care creditorul le-a cerut.




Rezolutiunea in dreptul american


In dreptul american, spre deosebire de tarile in care se aplica sistemul de drept continental, nu se face diferenta intre contractele civile si cele comerciale, fiind aplicabile prevederile unui cod comercial uniform. Sistemul common law aplicabil acestei tari foloseste notiunea de rezolutiune in legatura cu desfiintarea contractului ca urmare a faptului ca o parte, sau ambele erau in eroare la momentul incheierii contractului, sau in cazul unui contract bilateral cand partile doresc sa desfiinteze vechiul contract si sa incheie unul nou.

Daca debitorul nu isi executa obligatiile, creditorul poate cere in justitie daune-interese care pot reprezenta fie valoarea a ceea ce ar fi trebuit sa obtina ca urmare a executarii obligatiei, fie valoarea prestatiilor executate de creditor in favoarea debitorului, fie valoarea cheltuielilor facute de creditor in baza convingerilor ca debitorul isi va executa obligatiile sau poate cere obligarea debitorului la executarea silita in natura. Creditorul avand posibilitatea sa faca o cerere in justitie, doar tribunalele fiind competente sa acorde daune-interese sau sa obliga la executarea silita in natura a debitorului, si nu este posibil cumulul a doua sau mai multe dintre posibilitatile pe care le are creditorul le are la dispozitie impotriva debitorului.


Rezolutiunea in dreptul canadian


Codul civil al provinciei Quebec, intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 1994, prevede ca rezolutiunea contractului cu executare dintr-o data poate fi ceruta de creditor in cazul in care debitorul nu isi executa in mod culpabil obligatiile, creditorul neputand cere aplicarea unei astfel de sanctiuni daca neexecutarea este lipsita de importanta, chiar daca in cuprinsul contractului partile au introdus un pact comisoriu. Cand este vorba despre contracte cu executare succesiva creditorul poate cere rezilierea contractului daca neexecutarea are caracter repetat, chiar daca neexecutarea este lipsita de importanta. In cazul in care nu este posibila aplicarea rezolutiunii creditorul are dreptul sa ceara reducerea proportionala a obligatiei sale corelative. Caracterul rezolutiunii si al rezilierii este unul judiciar, dar in cazurile in care debitorul este de drept in intarziere, sau a fost pus in intarziere de catre debitor, aceasta sanctiune poare fi pronuntata chiar de creditor printr-o declaratie unilaterala de rezolutiune.



Rezolutiunea in dreptul danez


In dreptul danez nu este recunoscut principiul rezolutiunii, dar, sub influenta dreptului englez, se admite, in mod exceptional rezolutiunea contractelor doar in cazul in care incalcarea obligatiilor contractuale constituie un aspect fundamental, esential, incat sa produca un dezechilibru grav in raporturile dintre parti. Acest caracter se bazeaza pe uzante si cutume sau pe vointa interna a partilor. Un temei suficient il constituie faptul ca debitorul este insolvabil sau in faliment. Creditorul poate cere daune-interese, dar trebuie sa dovedeasca prejudiciul pe care l-a suferit datorita neindeplinirii obligatiilor contractuale.

Rezolutiunea nu are un caracter judiciar, dar, datorita caracterului vag al notiunii de incalcare fundamentala a obligatiilor, partile se adreseaza de cele mai multe ori tribunalelor pentru a dispune rezolutiunea contractelor sinalagmatice[1]. Cu toate acestea, partile pot insera in cuprinsul contractelor si pacte comisorii, dar dreptul creditorului de a cere rezolutiunea este cenzurat de catre judecator.


Rezolutiunea in dreptul iSraelian


Asemanatoare cu prevederile din dreptul danez, dreptul israelian stipuleaza ca rezolutiunea este admisa doar in cazul in care o parte nu isi executa obligatiile contractuale, aceasta neexecutare avand un caracter fundamental. Este admisa ipoteza in care, desi neexecutarea nu este fundamentala, creditorul poate cere rezolutiunea contractului in cazul in care a acordat o prelungire a termenului de executare, iar debitorul nu si-a executat obligatia. In cadrul acestui sistem de drept rezolutiunea nu are un caracter judiciar, ea operand pe baza unei declaratii de desfiintare a contractului. Aceasta isi produce efectele doar dupa comunicarea declaratiei debitorului, intr-un termen rezonabil. In cazul in care creditorul a acordat debitorului in termen de prelungire declaratia de desfiintare a contractului va putea fi data doar dupa expirarea acestui termen.


Rezolutiunea in dreptul elvetian


In cazul unui contract sinalagmatic, daca o parte nu-si executa obligatia ce ii revine prin contract cealalta parte poate sa ii acorde un termen de prelungire a executarii obligatiilor. Daca dupa expirarea termenului debitorul nu-si executa obligatia creditorul are dreptul sa ceara executarea silita in natura cu daune-interese moratorii. Termenul pentru executarea in natura a obligatiilor nu este necesar in cazul in care debitorul nu isi poate indeplini prestatia, cand aceasta nu mai prezinta interes pentru creditor sau cand obligatia trebuia executata la o data anumita. Creditorul poate face o declaratie, dupa expirarea termenului, ca renunta la executarea in natura, astfel putand alege intre daune-interese, care reprezinta echivalentul prejudiciului suferit datorita neexecutarii obligatiilor, si rezolutiunea contractului.


Rezolutiunea in dreptul spaniol


Codul civil spaniol prevede facultatea partii de a cere rezolutiunea contractului sinalagmatic, creditorul avand posibilitatea de a alege intre executarea silita si pronuntarea rezolutiunii. Doctrina spaniola califica neexecutarea culpabila obligatiilor  izvorate din contracte sinalagmatice ca fiind o sanctiune a savarsirii unui fapt ilicit. In jurisprudenta spaniola, desi codul civil consacra principiul general al rezolutiunii, nu admite rezolutiunea contractului pentru orice fel de neexecutare a contractului, aceasta sanctiune putand fi pronuntata de instanta doar cand este vorba de o incalcare grava a indatoririlor asumate prin contract. In cazul in care debitorul isi executa obligatiile, dar in mod defectuos, si acestea nu sunt utile creditorului, acesta poate cere rezolutiunea contractului.

La fel ca si in dreptul roman, si in dreptul spaniol, rezolutiunea are caracter judiciar, judecatorul se poate pronunta cu privire la cazurile de neexecutare care justifica aplicarea acestei sanctiuni. Se admite si rezolutiunea conventionala, dar nu se specifica daca este nevoie de introducerea in cuprinsul contractului a unei clauze exprese de desfiintare a contractului.


Rezolutiunea in dreptul bulgar


La fel ca si in dreptul elvetian, creditorul poate cere rezolutiunea unui contract sinalagmatic daca debitorul nu isi executa in mod culpabil obligatiile ce ii revin, in acest scop el trebuind sa acorde un termen de prelungire a executarii obligatie debitorului, anuntand-ul ca dupa expirarea termenului va considera contractul desfiintat, putand cere si daune-interese pentru prejudiciul cauzat. In cazul in care contractul a fost incheiat in forma scrisa si notificarea trebuie sa imbrace aceeasi forma.

Rezolutiunea nu are caracter judiciar, fiind suficienta declaratia de rezolutiune a contractului, dar cand este vorba despre contracte prin care se transmit, se constituie, se recunosc sau se sting drepturi reale asupra imobilelor, rezolutiunea are caracter judiciar[2]. Rezolutiunea pentru neexecutarea partiala a obligatiilor este admisa in cazul in care aceasta neexecutare afecteaza in mod semnificativ interesele partilor.





V. Stoica, Rezolutiunea si rezilierea contractelor civile, Editura All Educational, Bucuresti, 1997, p. 194.

Idem, p. 201



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright