Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Sustragerea de la rechizitii militare



Sustragerea de la rechizitii militare


Sustragerea de la rechizitii militare

1. Continutul legal

In art. 352 este incriminata infractiunea de sustragere de la rechizitii militare, care consta in refuzul nejustificat de a pune la dispozitia fortelor armate bunurile legal rechi­zitionate, sustragerea de la indeplinirea acestor obligatii ori nedeclararea la recen­samant a bunurilor supuse rechizitionarii.

In alin. (2) este prevazuta forma agravata a infractiunii, determinata de savar­sirea acesteia in timp de razboi.

Potrivit unor reglementari speciale, in anumite situatii, cand interesele generale ale statului o cer, se pot efectua rechizitii militare. Acestea constau in punerea la dis­pozitia fortelor militare pentru folosinta vremelnica a anumitor bunuri, ca de exemplu vehicule, animale, locuinte, alimente etc.

Refuzul de a accepta rechizitionarea bunurilor sau de a indeplini alte obligatii legate de aceasta masura poate sa primejduiasca realizarea planurilor armatei, sa o puna, in timp de razboi, in inferioritate fata de inamic.

Este normal ca legea penala sa sanctioneze asemenea actiuni lipsite de patrio­tism ale unor cetateni.

In art. 33 din Legea nr. 132/1997 privind rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public[1] se precizeaza ca refuzul de a pune la dispozitie bunurile legal rechizitionate, sustragerea de la indeplinirea acestor obligatii ori nedeclararea la recensamant a bunurilor supuse rechizitionarii se pedepseste potrivit legii penale, adica potrivit dispozitiei din art. 352 C.pen.



2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale lega­te de indeplinirea de catre toti cetatenii a obligatiilor ce le revin in legatura cu rechi­zitiile militare.

b) Obiectul material al infractiunii il constituie insesi bunurile supuse rechizitio­narii sau cele rechizitionate potrivit legii[3].

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ poate fi orice persoana, atat un civil, cat si un militar. De esenta infrac­tiunii este ca aceasta persoana sa detina, sub orice forma, bunuri rechizitiona­bile in mod legal ori supuse rechizitionarii.

Participatia este posibila in toate formele sale (coautorat, instigare si complici­tate).

b) Subiectul pasiv principal este statul, ca titular al valorii sociale care este capa­citatea de aparare a tarii.


Subiect pasiv secundar este unitatea militara careia ii erau destinate bunurile rechizitionate sau supuse rechizitionarii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Infractiunea de sustragere de la rechizitii militare, sub as­pectul elementului material se poate realiza in trei variante:

- prin refuzul de a pune la dispozitia armatei bunurile legal rechizitionate, pentru aceasta varianta existand cerinta esentiala ca refuzul sa fie nejustificat;

- prin sustragerea de la indeplinirea obligatiei de a pune la dispozitia armatei bunurile rechizitionate;

- prin nedeclararea bunurilor supuse rechizitionarii. In raport cu aceasta varianta exista cerinta esentiala ca nedeclararea sa aiba loc cu ocazia recensamantului.

Infractiunea, desi are un caracter omisiv, se poate savarsi atat prin acte comisive (ascundere, instrainare), cat si omisive (nedeclararea bunurilor etc.). In varianta sim­pla a infractiunii nu se cer conditii speciale de timp si de loc, dar in varianta agravata exista cerinta ca fapta sa fi fost savarsita in timp de razboi.

b) Urmarea imediata consta in periclitarea capacitatii de aparare a tarii.

c) Legatura de cauzalitate rezulta implicit din savarsirea actiunilor descrise in norma de incriminare.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie, in oricare din cele trei variante ale in­fractiunii, o constituie numai intentia (directa sau indirecta). Faptuitorul savarseste fapta prin "refuz" sau "sustragere", termeni care exclud existenta culpei in cazul aces­tei infractiuni. Dar chiar cand fapta se comite prin acte omisive (nedeclararea), aces­tea trebuie sa fie savarsite cu stiinta, adica intentionate, cerinta care rezulta din con­tinutul intregii dispozitii legale.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa, desi posibile, sunt lasate in afara incri­minarii de catre legiuitor.

Infractiunea de sustragere de la rechizitii militare se consuma in momentul cand execu­tarea actiunii de sustragere a fost dusa pana la capat si s‑a produs urmarea imediata.

B. Modalitati. Legea prevede cele trei variante normative prin care se poate savarsi infractiunea. Fiecareia dintre acestea ii poate corespunde o varietate de moda­litati faptice.

C. Sanctiuni. Infractiunea este sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani.

Pentru varianta agravata prevazuta in alin. (2) pedeapsa este inchisoarea de la
6 luni la 5 ani.






M. Of. nr. 161 din 18 iulie 1997, modificata prin Legea nr. 410/2004 (M. Of. nr. 986 din 27 octombrie 2004).

In legatura cu aceasta infractiune, amintim si pe cea din art. 51 din Legea nr. 477/2003, in conformitate cu care: "(1) Diminuarea sub orice forma, fara aprobare legala, a cantitatilor de produse, rezerva de mobilizare, incredintate spre pastrare agentilor economici sau altor institutii specializate, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani."

Legea nr. 10/1974 privind rechizitiile (B. Of nr. 54 din 6 aprilie 1974).



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright