Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Nutritie


Qdidactic » stiinta & tehnica » nutritie
12 sfaturi pentru a ramane tanar



12 sfaturi pentru a ramane tanar




S-au facut multe cercetari pentru a gasi cai in vederea protejarii creierului prin nutritie. Dupa revizia literaturii medicale si stiintifice, va pot asigura ca metodele nutritionale sunt cu mult mai eficiente si mai sigure decat medicamentele farmaceutice. Iata ca puteti face:


1. Evitati mancarurile procesate si consumati doar mancaruri proaspete. O mare parte a mancarurilor procesate contine grasimi daunatoare (grasimi omega-6), aditivi si chiar metale toxice. Mai mult, ele contin prea multa sare si zahar. 


2. Mancati intre 5 si 10 portii de vegetale proaspete si fructe in fiecare zi. Alegeti vegetale foarte hranitoare cum ar fi broccoli, conopida, varza de Brussels, nap, telina, patrunjel, rosii, seminte de mustar, gulii, varza, dovlecel si ceapa. Deoarece fructele contin foarte mult zahar, mancati doar cantitati mici si evitati-le pe cele foarte dulci. Acestea contin vitamine, minerale si niste substante speciale numite flavonoide care constituie antioxidanti puternici si mobili. Mai mult, unele dintre ele furnizeaza alti nutrienti care protejeaza creierul.


3. Evitati uleiurile omega-6 (se gasesc in porumb, sofranas, floarea-soarelui, alune, soia si rapita). Ar trebui sa nu folositi aceste uleiuri, si nici produse care le contin (chipsuri, paine, placinta, etc.).


4. Consumati cel putin 50 de grame de ulei de masline in fiecare zi. Acest ulei contine o cantitate mare de antioxidanti puternici, si de asemenea constituie un ulei monosaturat foarte sanatos. Il puteti folosi in salate sau amestecat in alte mancaruri.  


5. Luati suplimente de ulei omega-3 si mancaruri care contin acest ulei sanatos. Aceastainclude ouale Christopher si alte marci de oua care contin omega-3. Aceste suplimente nu trebuie sa fie in capsule de gelatina. Luati-le sub forma lichida de ulei de peste inalt purificat. Este distilat molecular pentru a indeparta mercurul periculos, bifenili policlorurati(PCBs) si dioxina. Pastrati uleiul la frigider. Fiti siguri ca aveti ulei cu mare continut in DHA. Doza este de 1,000 mg de DHA pe zi. Uleiurile omega-3 reduc inflamatiile creierului si linistesc activitatea de imunitate excesiva. 





6. Evitati zaharul. Sucroza, zaharul folosit in mancaruri si ca indulcitor, cauzeaza o acumulare de insulina mai mare decat glucoza in forma naturala. Cercetari extensive au aratat ca zaharul joaca un rol major in inaintarea in varsta – mai ales in imbatranirea creierului. Aceasta deoarece zaharul reinvie metabolismul, ceea ce genereaza o dezlantuire a radicalilor liberi. In plus, zaharul formeaza legaturi anormale cu proteinele, ceea ce accelereaza in mod dramatic imbatranirea. Consumul mare de zahar creste riscul de a ne imbolnavi de Alzheimer cu peste 300%. Mai ales fructoza din siropul de porumb este periculoasa. 


7. Mancati carbohidrati complecsi care au un index glicemic scazut. Aceasta inseamna broccoli, varza, salata verde, ceapa si multe altele. Puteti gasi mai multe pe Internet despre indexul glicemic. Aceste mancaruri sunt absorbite lent si ajuta la evitarea unei acumulari de insulina (care poate duce la hipoglicemie). De asemenea, este important sa mancati doar cantitati mici de carbohidrati intr-o zi. Aceasta inseamna nu mai mult de doua portii (1 portie = o ceasca) la fiecare masa.


8. Beti o combinatie de ceai alb cu ceai de rozmarin. Aceste ceaiuri contin antioxidanti puternici si s-a dovedit ca protejeaza in special creierul impotriva imbatranirii anormale. Doua cesti pe zi sunt indeajuns. Ceaiul alb este la fel ca cel verde, dar contine mai putina fluorura si mai multi antioxidanti.  


Dintotdeauna, Cotnariul a fost faima Moldovei, si nu numai. Nu exista o alta podgorie romaneasca despre care sa se fi scris atat de mult. Cronicari si poeti, domnitori si istorici, romancieri si pictori s-au intrecut, prin veacuri, in a-i lauda vinurile. Podgoria dateaza de mai bine de sase secole, apogeul atingandu-l pe vremea lui Stefan cel Mare (1457-1504). Celebrul domnitor a purtat o grija speciala viilor de aici, vinurile de Cotnari ajungand prin multe parti ale Europei. La inceputul veacului al XVIII-lea, in „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir, domnitorul enciclopedist, ne lasa veste ca “Vinul cel mai ales se face la Cotnari, un targ din partile Harlaului indraznesc a-l socoti a fi mai ales si mai bun decat alte vinuri europene si chiar decat vinul de Tokay” Pe cine sa mai mire faptul ca la Expozitia Universala de la Paris, din anul 1889, vinul de Cotnari a obtinut marele premiu? In Cotnariul de astazi - lucru mai putin obisnuit pentru podgoriile romanesti - se produc vinuri provenind dinsoiuri exclusiv autohtone. Grasa de Cotnari - regele vinurilor romanesti - este onctuos si cu rasfrangeri de aur vechi, are gust de fagure de miere si migdala amara, el fiind destinat deserturilor. Tamaioasa romaneasca este tot un soi dulce, plin de arome, potrivit pentru discutii in doi, dupa incheierea mesei. Inaintea acestor doua sortimente, la multe feluri de mancare - o friptura suculenta, peste, sarmale - sunt tovarasi excelenti Feteasca alba si Francusa - vinuri albe, ce pastreaza gustul si prospetimea strugurelui.



  Iasi  


Mai toate cele sapte coline, pe care se intinde Iasi-ul, sunt acoperite cu nesfarsite randuri cu vita de vie. Podgoria Bucium se gaseste, in buna masura, pe dealul ce strajuieste intrarea in Iasi, dinspre Vaslui. Soiurile reprezentative ale Buciumului poarta numele de Riesling, Feteasca alba, Aligoté, Muscat Ottonel. Feteasca alba, un vechi soi romanesc, este oarecum zburdalnica in pahar, etaleaza, aproape de tanara, o neobisnuita catifelare. Aici, la Bucium - unde exista, ca si la Cotnari, un muzeu viti-viticol foarte interesant si o sala de degustari, din care nu lipseste si o fresca alegorica spumoasa - se realizeaza si o apreciata sampanie, obtinuta din ravac de Muscat Ottonel, suava si fina, cu o perlare pe masura marilor sarbatori de la care nu poate lipsi.



  Husi  


De pe culmea Dobrina, Husi-ul se arata calatorului in toata splendoarea sa: patru dealuri incarcate cu podgorii. Husi-ul a fost, candva, curte domneasca - exista un punct ce dainuie cu numele de “Cerdacul lui Voda” -, numerosi voievozi detinand vii in aceasta podgorie. Dimitrie Cantemir, nascut prin partea locului, ne-a lasat veste si despre ce fel de licori se faceau aici: indata dupa Cotnari, “vinul de la Husi, in partile Falciului, e socotit cel mai bun.” Faima din zilele noastre a podgoriei este data, mai cu seama, de doua soiuri autohtone: Busuioaca de Bohotin si Zghihara de Husi. Daca neastamparata Zghihara, alba si cu trup straveziu, care se “zbate” in pahar ca o leoaica in cusca, poate fi un partener pentru toate zilele saptamanii, Busuioacei de Bohotin i se cuvine rezervata ziua de duminica. Are o culoare rose si este inegalabila in privinta aromei si a finetei, intrarea ei pe scena producandu-se la finalul mesei, in compania desertului.



  Panciu  


Cu cateva decenii in urma, un vanator, urmarind o vulpe ranita, a dat de vizuina ei. Si ce vizuina: peste 2.000 m de hrube. Existenta lor isi are inceputul, se pare, de pe vremea lui Stefan cel Mare. Amenajate, impresionantele galerii medievale din Valea Cerbului - carora li s-a adaugat altele noi si mai intinse - sunt, de mai multa vreme, “vizuina” stivelor cu sticle de sampanie, Panciul fiind un nume cu buna reputatie in domeniu. Materia prima provine din Feteasca alba, Feteasca regala si Riesling-ul italian. Personalitatea unei sampanii - vioiciunea, supletea, nobletea, gustul - depinde de calitatea vinului folosit. Cine ajunge in podgoria Panciu va cunoaste, fara indoiala, si Babeasca negra, un soi indigen, cu o corpolenta si catifelare cu totul aparte, ce-ti dau senzatia de vin plin si calduros. De este tanara, Babeasca neagra pastreaza prospetimea si aroma strugurilor. Daca a “inaintat in varsta”, isi rotunjeste finetea, iar buchetul caracteristic soiului capata un rafinament inconfundabil.



  Odobesti-Cotesti  


Aici, in Vrancea, domnitorii si boierii au avut, dintotdeauna, suprafete intinse cu podgorii, meleagul fiind deosebit de prielnic pentru cultura vitei de vie si la Odobesti - faimoasa prin soiul “Galbena de Odobesti” - si la Cotesti, cu remarcabile vinuri rosii, intre care Feteasca Neagra si Merlot-ul.
Tot in aceasta parte a Moldovei se gaseste si Nicoresti-ul, aceasta podgorie bucurandu-se si ea de o buna pretuire, gratie, mai ales, vinului de Babeasca Neagra.



Daca podgoriile voievodale din Moldova exceleaza, in primul rand, prin vechi soiuri romanesti, unele de neintalnit prin alte tari ale lumii. Tara Romaneasca detine “artileria grea”, cum li se mai spune vinurilor rosii de mare clasa. De la Pietroasele, cu o Tamaioasa romaneasca de exceptie, si pana la Segarcea Olteniei ori Vanju Mare si podgoria Dealul Viilor, din preajma Dunarii si a Drobetei-Turnu Severin, Bachus si-a intins un fermecator regat cu peste 100.000 de hectare

Asta nu inseamna ca vinurile rosii, cu o personalitate tot atat de puternica, nu se obtin si in partea de vest a Tarii Romanesti, adica in Oltenia, cum i se spune acestei provincii. La Vanju Mare, Corcova ori Samburesti, vinurile, indiferent de soi, au cu adevarat “puterea ursului”. Sa nu omitem, insa, nici vinurile albe de la Pietroasele, Stefanesti - Arges, Dragasani ori Segarcea, podgorii cu o excelenta reputatie in privinta Riesling-ului, Sauvignon-ului si a soiului Feteasca Regala. Excelente vinuri albe seci, care se impaca foarte bine cu mancarurile mai grase, indiferent ca sunt din carne sau din peste.



  Dealu Mare  


Dealu Mare, care se intinde pe o fasie de peste 60 km, cu latimi intre 3 si 12 km, este masivul viticol cel mai compact al Romaniei. La Urlati, Valea Calugareasca si Tohani se obtin unele dintre cele mai bune vinuri rosii, si nu numai din Romania. Vedeta podgoriei se numeste Feteasca Neagra.



  Tohani  


Vinul bun este un fascinant prieten al iubirii. Si invers! Noua ascensiune a Tohani-ului se reazama pe o frumoasa poveste de dragoste dintre Principele Nicolae, care isi avea aici o mosie, si frumoasa Doletti, care nu apartinea unei familii nobiliare. Intre privilegiile ce-i decurgeau din titlu si aleasa inimii sale, principele Nicolae pune in prim-plan iubirea, casatoria morganatica petrecandu-se, in perioada interbelica, chiar la biserica din Tohani.
Astazi, vinurile de pe Domeniile Tohani - Mosia Principelui Nicolae - poarta insemnele acestei legendare intamplari: coroana, titlul si numele. “Princiar” - primul vin care te innobileaza - este corpolent, gros, cu extract ridicat si provine din soiurile Busuioaca de Tohani, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon si, se putea altfel, Feteasca Neagra. Brandul Doletti - misterios ca o femeie ce pretuieste farmecul iubirii - este intretinut de Feteasca Neagra, Merlot, Negru de Tohani, Riesling italian, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel. Peste tot si peste toate, virtutile cu totul speciale ale acestor licori raman indatorate, si nu in ultimul rand, tehnologiei de vinificatie: obtinerea vinurilor din struguri stafiditi.
Non multa, sed multum.



  Urlati  


Pentru orice preparat din vanat, Feteasca Neagra de Dealu Mare - Urlati este un vin neintrecut. Gustul lui aminteste de mure, iar cand ajunge la vechimea de 5-6 ani, specialistii il compara cu un cal salbatic! Judet bogat in vii si traditii, Prahova deruleaza interesante “Drumuri ale vinului”, intre repere nelipsind Crama Seciu, din apropierea orasului Ploiesti, si Crama Urlateanu, de la Urlati.



Pamanturile dintre Dunare si Mare, bogate in calcar, cu zile pline de soare si toamne lungi, ofera conditii dintre cele mai prielnice vitei de vie. Vedeta podgoriilor din Dobrogea, si nu numai, este Murfatlar-ul. Se gaseste la 18 kilometri de orasul-port Constanta (antica cetate Tomis), incat grupurile de turisti aflati pe litoralul romanesc nu pierd ocazia sa cunoasca, chiar la ele acasa, licorile care se bucura de atata faima. O galerie de elita asteapta sa-si arate virtutile: Pinot Gris, Chardonnay, Muscat Ottonel, Traminer, Riesling, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir. Sunt vinuri albe si negre, dulci si aromate, cu trup plin, catifelat, ce amintesc de flora suava a Dobrogei si fosnetul fara odihna al valului de mare In ultimul timp, vinurile de Murfatlar si-au diversificat “look-ul”, capatand o linie noua, moderna, in ton cu piata: Sauvignon Blanc, Dry Riesling, Dry Muscat si Pinot Grigio. Sunt vinuri albe demiseci, cu leganari zvelte si aroma seducatoare, gata de tovarasie pentru ceasuri lungi de taifas. Mai sunt apoi sortimentele SEC si Rai de Murfatlar. Din familia vinurilor de aici face parte si “Lacrima lui Ovidiu”, o licoare aromata si licoroasa, menita parca sa razbune, peste milenii, tristetile traite de marele liric latin Ovidius Publius Naso, exilat, la cumpana de milenii, in cetatea dobrogeana Tomis.

Alta podgorie bine cotata este cea de la Niculitel, in partea de nord a Dobrogei. Despre soiul Aligoté de aici se spune ca este “mirele” scrumbiei de Dunare, dar si al multor altor preparate din peste. Meleagul are si alte repere cu o buna carte de vizita: Babadag, Medgidia, Oltina.


Romania Tara vinurilor


Nimic mai fascinant, poate, decat o calatorie, la ceasurile toamnei, prin imparatia lui Bacchus. Indiferent ca esti turist obisnuit ori specialist, Romania iti ofera privelisti, licori si clipe de neuitat pe drumurile vinului. Invelind dealuri domoale, ca niste imense hrisoave domnesti coapte de vreme, podgoriile alcatuiesc o adevarata potcoava de aur pe trupul Romaniei. Doar partea de nord, cu Maramuresul si Bucovina, ca si zonele mai inalte din inima tarii, sunt tinuturile unde strugurii nu ating performantele din viile de pe celelalte meleaguri. Exceptii nesemnificative, fiindca, in realitate, aproape orice drum pe care-l bati in Romania se intersecteaza cu amfiteatrele pline cu randurile cumintii, din cauza conditiilor pedoclimatice, nu reusesc sa atinga per i ale plantatiilor cu vita de vie, cu vechi crame si vinoteci, in care mult rasfatata „fiinta lichida”, care este vinul, isi desavarseste, in liniste, culoarea, aromele, celelalte virtuti care ii dau o incantatoare personalitate. O irezistibila Tara a vinului


Vin neamestecat cu apa


Romania se gaseste intre primele zece tari viticole ale lumii. Cat se poate de normal. Cultura vitei de vie - sustin specialistii, invocand argumente dintre cele mai diverse - a scris, prin milenii, pe actualul teritoriu al Romaniei, o incitanta cronica. Mai multe izvoare antice ne lasa veste ca vita de vie si, desigur, vinul s-au bucurat de o mare atentie in randul dacilor, strabunii romanilor. Poate chiar de prea mare atentie, devreme ce Burebista (82-44 i.H.) a fost nevoit, se pare, sa dea ordin ca planta lui Bacchus sa fie scoasa din radacini de pe intinse suprafete de pamant. In “Geografia” sa, Strabon, contemporan cu regele dac, scrie ca “in semn de supunere, getii s-au lasat induplecati sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin”. Este, totusi, greu de crezut ca dacii - care “beau vin neamestecat deloc cu apa” si il mai si “imprastiau pe hainele lor, socotind ca este o deprindere frumoasa si aducatoare de fericire” - au dat curs atat de rapid drasticei masuri dictate de Burebista. Indiferent de cat zel ar fi depus, in acelasi timp, si Deceneu, marele sau preot, care stia “anumite semne prevestitoare prin care deslusea vrerile divinitatii”. Exista destule argumente care dovedesc ca hotararea lui Burebista n-a avut prea multi sorti de izbanda. Desigur, contemporanul lui Cezar - imparatul roman, tocmai pregatea un plan de atac asupra Daciei - dorea ca ostenii sai sa ramana in permanenta cu vigilenta intreaga. Isi dadea seama, desigur, si de sporul de curaj si vitejie pe care il putea provoca, pe campul de lupta, o cupa cu vin Sfarsitul neprevazut al lui Burebista - ca si al lui Cezar, de altfel - sunt indicii ca totul a cam ramas la faza de intentie. Apoi, vita de vie inseamna nu numai vin, ci si struguri, un aliment de mare valoare nutritiva si chiar curativa. Pe de alta parte, cativa dintre termenii de specialitate din limba romana - strugure, butuc, curpen - sunt cuvinte de origine daca, ca si faimoasele cosoare folosite in lucrarile viticole, ceea ce denota existenta unei realitati care nu putea trai din amintiri Intre impresionantele trofee pe care le-a luat imparatul Traian, dupa victoria sa asupra dacilor, s-a aflat si cornul de zimbru impodobit cu aur, care a apartinut regelui Decebal, cel care se sinucidea in 106 d. H., spre a nu cadea viu in mainile cuceritorilor romani. De altfel, insasi moneda „Dacia Felix”,  emisa de acelasi imparat, in 112, spre a-si proslavi izbanda asupra dacilor, contine, alaturi de spicele de grau, si un strugure, simbol al principalelor bogatii ale noii provicii incluse in hotarele Imperiului Roman. Referindu-se la aceasta perioada, savantul Vasile Parvan nota: „In tot acest timp, viticultura a devenit principala ocupatie, constituind fundamentul insusi al existentei daco-romanilor in regiunile subcarpatice.”

De origine latina, cum este si normal, sunt majoritatea termenilor care se folosesc in domeniu, precum vie, vita, must, vin, calcator. Popor crestin, vinul - „sangele lui Hristos”-, a facut parte dintotdeauna dintre „personajele” nelipsite de la importantele momente ale vietii, incepand cu botezul si terminand cu inmormantarea.


Chiote de bucurie


A distrus Burebista, fie si partial, viile dacilor? Este o enigma ce nu se va deslusi, poate, niciodata. Cert este ca, in mileniul al II-lea, voievozii care au stat pe tronurile celor trei Tari Romane au facut din vie si vin un adevarat blazon al domniei lor. Veacuri la rand, in Moldova si in Tara Romaneasca, paharnicul - cel ce se ocupa cu umplerea cu vin a cupei domnitorului la ospete, ca si la alte ceremonii - era una dintre cele mai importante dregatorii la nivel de stat. La Curtea domneasca, ca si in casele boieresti - unele pot fi vizitate si astazi - se beau vinuri vechi si proaspete, de cea mai buna calitate, marea lor majoritate fiind soiuri autohtone.  Multi dintre oaspetii voievozilor, ca si cronicarii acelor vremi, au lasat savurose insemnari despre belsugul meselor si consumul neobisnuit de vinuri, despre pitorescul unor ritualuri care au dainuit chiar pana in zilele noastre.

Culesul viilor a fost totdeauna o mare sarbatoare la romani. Se amanau lupte si se pasuiau treburi grabnice la Curte, voievozii isi asezau tabara in mijlocul podgoriilor, iar tarafurile cantau de dimineata pana seara. Chiotele de bucurie anuntau nasterea mustului, in cazi de stejar, prin calcarea cu picioarele, de catre barbati, a strugurilor. Un ritual arhaic, plin de poezie, care mai poate fi vazut pe la unele crame, organizat anume pentru amuzamentul turistilor. Fara exceptie, toti domnitorii au avut intinse podgorii, vinul - un apreciat produs pentru export - ajungand in Rusia si Polonia, in Ungaria si Austria, si nu numai. In acelasi timp, viile, in ansamblu, reprezentau o importanta sursa de venituri pentru visteria tarii, ele bucurandu-se, si din acest motiv, de o atentie speciala. Unii dintre cei mai insemnati voievozi - de la Radu I, Petru Musat, Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare ori Petru Rares la Mihai Viteazul, Matei Basarab sau Constantin Brancoveanu - si-au legat pentru totdeauna numele de podgoriile la care au tinut ca la pretioase ctitorii ale domniei lor. Nu se poate vorbi, bunaoara, de Cotnari fara sa te gandesti imediat la cel mai faimos voievod al Moldovei, Stefan cel Mare, de la moartea caruia sta sa se implineasca jumatate de mileniu. De altfel, unele dintre cele mai importante informatii despre viile si vinurile din aceasta provincie le datoram printului-carturar Dimitrie Cantemir, autorul binecunoscutei lucrari „Descriptio Moldaviae”, scrisa, la inceputul veacului al XVIII-lea, la cererea Academiei din Berlin. Sa retinem, aici, un detaliu edificator pentru ceea ce reprezenta viticultura nu doar in acea perioada, ci pentru intregul Ev mediu romanesc: „Toate celelalte bogatii ale pamantului sunt intrecute de viile alese, insiruite pe o lunga fasie intre Cotnari si Dunare.” Vestigii ale curtilor voievodale, case domnesti, poduri si beciuri adanci - multe dintre ele gasindu-se pe la vechi manastiri si biserici, ctitorii ale acelorasi capete incoronate - sunt astazi atractii dintre cele mai incitante pe drumul viilor si vinului romanesc.

Laude iti canta cu cupele in maini


In veacurile mileniului II, calatorii straini, strabatand Tarile Romane, au lasat numeroase si interesante insemnari despre intinderea viilor si calitatea vinurilor pe care le-au cunoscut. Intr-o lucrare aparuta la Viena, prin 1541, Georgius Reichersdorffer, de pilda, nu-si putea infrana admiratia fata de Moldova, ale carei pamanturi „dau vin si bucate din abundenta”. La randul sau, Charles de Joppecourt consemna, prin 1620, ca „Se mai vad in aceasta tara coline prea frumoase si atat de abundente in vinuri, incat nu numai Moldova se indestuleaza, ci se transporta si in Polonia, si in alte tari vecine”.  Nici consulul austriac Raicevich nu se putea arata, pe la 1788, zgarcit cu laudele: „Dealul vestit in Moldova este cel al Odobestilor, care da un vin asemanator sampaniei si este transportat in Rusia. Via, asa de folositoare pentru produsul sau, merita sa ocupe aici primul loc, atat prin cantitatile mari pe care le produce, cat si pentru excelenta calitate a acestor vinuri.”

„Vinurile din Piatra, Sakoeni si Ramnic - nota S. Béllanger, intr-o scriere aparuta la Paris, in 1846 - au o calitate care le apropie de de cele de Vouvray. Galbene ca topazul” Dar nu numai vinurile din viile ce alcatuiesc podgoria Dealu Mare, din Tara Romaneasca, au provocat entuziasmul oaspetilor

9. Daca aveti plombe de amalgam, cautati un dentist special instruit pentru a le scoate in siguranta si pentru a le inlocui cu portelan. Luati legatura cu Organizatia IAOMT organization (www.iaomt.com) pentru o lista cu medici stomatologi specialisti care sunt cel mai aproape de dumneavoastra. S-a demonstrat ca mercurul din amalgam se evapora in gura, fiind absorbit in sange. Mai mult, mercurul poate calatori direct spre creier prin nervii olftactivi din nas.


 10. Evitati stresul continuu. Stresul care nu este indepartat sporeste producerea de radicali liberi si peroxidarea lipidelor in creier, cauzand imbatranirea anormala si rapida. Asigurati-va ca dormiti cel putin 8 ore pe noapte. Exercitiul moderat regulat este de asemenea un excelent mod de a elimina stresul. S-a dovedit ca incetineste imbatranirea creierului. Totusi, exercitiul extrem poate avea efect invers. De asemenea, s-a dovedit ca uleiurile omega-3 protejeaza creierul impotriva raului produs de stres.


11. Evitati depresia. Daca sunteti depresiv, luati imediat tratament. Multe studii au aratat ca depresia cauzeaza pierderi de memorie si dificultati de invatare si ca, in timp, zona creierului care reprezinta centrul memoriei si al invatarii se micsoreaza. Depresia se trateaza cel mai bine prin exercitiu regulat. De asemenea, evitarea grasimilor omega-6 si folosirea celor de tip omega-3 ajuta. S-a aratat ca grasimile omega-3 indeparteaza depresia si protejeaza creierul de relele legate de stres.


 12. O data pe saptamana ar fi bine sa postiti cel putin pana la pranz. S-a dovedit ca postul o data pe saptamana incetineste in mod dramatic imbatranirea creierului si accelereaza refacerea acestui organ important. Experimentele au demonstrat ca postul ajuta creierul sa genereze substante care stimuleaza cresterea (factorul de crestere a creierului si factorul de cresterea epiteliala) care ajuta la vindecarea neuronilor distrusi.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Nutritie




Referate pe aceeasi tema


Determinarea grasimii din lapte prin metoda acidobutirometrica
Amestecurile alimentare si kilogramele in plus
Vermut - asemanator cu vinul pelin
Glicemia - glucoza principalul carburant al organismului
Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal
Dieta cu lamaie si musetel, cu apa sau cu otet de mere cu miere
Determinarea aciditatii laptelui cu alcool etilic
Indicele glicemic (pericole) - ridicat sau scazut?
Determinare densitatii laptelui
Alimentatia culturistilor



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.