Procedeul distilarii a fost practicat pentru
prima data undeva in Asia, in jurul anului 800
i.Hr. Initial tehnicile serveau fabricarii parfumurilor, insa exista
dovezi conform carora chinezii le utilizau si pentru a prelucra alcool din
boabe de orez.
Desi sunt incerte metodele prin care procesul a ajuns
in Insulele Britanice, se stie ca introducerea lui in Europa s-a datorat
maurilor. Mai tarziu, celtii au practicat distilarea pentru a obtine asa-numita
"Uisge beatha" ("Apa Vietii").
Whisky, gheata si un strop de istorieAstfel incepe istoria whisky-ului, aflata
in stransa legatura cu cea a scotienilor, care s-au afirmat printre liderii
mondiali in materie de producere a celebrei bauturi.
In 1494 exista o forma clara de 'productie de masa',
distilarea fiind folosita sistematic in Scotia
- 8 boluri de malt erau suficiente pentru producerea a 1500 de sticle. Arta de
a filtra "apa vietii" s-a extins rapid in majoritatea regiunilor, ceea ce a starnit reactii la nivelul Parlamentului scotian. Astfel, se initiasera actiuni impotriva distileriilor care
functionau ilicit.
Contrabanda cu whisky a fost inevitabila si a durat
aproximativ 150 de ani. In acest timp, s-au folosit toate tehnicile
posibile pentru a ascunde producerea bauturii si
pentru a o transporta in secret. Abia in 1823 Ducele de Gordon a propus
legalizarea producerii whisky-ului, pentru a obtine
mai mult profit.
Cunoscatorii stiu ca whisky-ul este cu atat mai bun cu
cat e mai vechi. In secolul al XIV-lea insa, gustul a ceea ce
cunoastem astazi era foarte diferit, tocmai pentru ca bautura se consuma in
stare "cruda". Senzatia gustativa mai mult decat placuta a produsului maturat a
fost, evident, descoperita din intamplare, dupa ce o
sticla cu whisky fusese uitata undeva timp indelungat.
