Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Sociologie


Qdidactic » stiinta & tehnica » sociologie
Antreprenoriat rural in conditii de saracie



Antreprenoriat rural in conditii de saracie


ANTREPRENORIAT RURAL IN CONDITII DE SARACIE








Studiile de caz derulate pe proiecte de activitati generatoare de venit din Alba si Neamt arata ca in antreprenoriatul rural stimulat de FRDS, evolutia economica postimplementare a intreprinderii create prin grant exercita o influenta semnificativa asupra capitalului social in ansamblul comunitatii.

Rezistenta economica a intreprinderilor create (asa cum este cazul proiectelor studiate din Neamt si Alba) formeaza nuclee si retele ale increderii care, sustinute si de FRDS, pot aduce beneficii insemnate, de diverse tipuri, comunitatilor sarace.

Se recomanda astfel ca latura tehnica si economica a actiunilor Fondului sa fie strans impletita si in continuare cu cea de dezvoltare comunitara, pentru o potentare eficace a dezvoltarii zonelor sarace in orice regiune a Romaniei.


I. INTRODUCERE





Perspectiva asumata de FRDS este aceea a unei dezvoltari care sa porneasca din interiorul comunitatilor, cu implicarea si participarea activa a acestora. Obiectivele sale strategice vizeaza reducerea saraciei prin imbunatatirea calitatii vietii in comunitatile finantate si prin dezvoltarea capitalului social - a capacitatii beneficiarilor de a coopera in vederea cresterii bunastarii comunitatii

In toata lumea, capitalul social e vazut ca un ingredient vital in dezvoltarea economica. Studii efectuate pe economiile din estul Asiei (vezi site-ul Bancii Mondiale) aflate in crestere rapida scot aproape intotdeauna in evidenta importanta densitatii retelelor sociale, astfel ca aceste economii sunt vazute ca reprezentante ale unei noi ramuri de „capitalism de retea”. Aceste retele bazate adesea pe relatiile de familie sau comunitati etnice bine legate ca cele chineze, sporesc increderea, costuri de tranzactie mai scazute si accelereaza informatia si inovatia. Capitalul social poate fi transformat in capital financiar. Si in vest, capitalul social este important in dezvoltarea economiilor avansate. Sociologul economic Mark Granovetter a aratat ca tranzactiile economice cum ar fi contractarea sau cautarea unor locuri de munca sunt mai eficiente cand sunt incadrate in retele sociale.

Abordarea capitalului social poate ajuta la formularea de noi strategii de dezvoltare economica. Chiar in zone in care nu exista identitati culturale de asa natura incat sa ajute cooperarea, retelele care sunt mai apropiate de familie, rudenie, pot fi orientate prin actiune politica catre forme de capital social cu efecte pozitive pentru dezvoltarea socio-economica locala. Ideea privind un echilibru intre trasaturile moderne si relatiile sociale traditionale ca si cheie spre dezvoltarea economica poate fi de ajutor. Astazi mai mult decat in trecut, dezvoltarea economica are o dimensiune sociala care nu poate fi ignorata.



II. OBIECTIVELE STUDIULUI


Obiectivul studiului de fata a fost urmarirea modului in care prin doua proiecte AGV, din zona sucursalei Alba, se rezolva nevoile beneficiarilor directi si indirecti si de asemenea de a observa cum poate fi sustinuta intr-un mediu sarac o mica afacere.

Ne-a interesat in ce masura se perpetueaza si se dezvolta dupa inchiderea unui proiect urmatoarele:

urmarirea starii obiectivului finantat si consistenta sentimentului de proprietate asupra lui din membrilor grupului de initiativa si a comunitatii in ansamblul ei;

orientarea actiunii la nivelul micilor afaceri catre nevoile exprimate de membrii diverselor grupuri;

preocuparea pentru conditiile de viata ale tuturor membrilor comunitatii;

implicarea grupului de initiativa in intretinerea proiectului si in dezvoltarea comunitatii;

capitalul social de proiect si transmiterea de catre membrii grupului de initiativa a experientei lor si altor membri ai comunitatii;

perceptia proiectului FRDS ca un succes al comunitatii si al efortului comun dirijat spre o nevoie prioritara;

„constiinta FRDS” caracterizata prin sustinerea si intretinerea obiectivului finantat, recunoasterea contributiei FRDS la dezvoltarea comunitara, mentinerea unui interes activ pentru legaturi operative si informationale despre programele si politica Fondului, recunoasterea validitatii abordarii de tip „de jos in sus”, initiativa locala, auto-organizare pentru proiecte comune prioritare, dezvoltarea culturii parteneriale, depasirea „sentimentului de neputinta” de a face ceva prin mijloace proprii pentru eliminarea deprivarilor locale, etc.



III. METODOLOGIA STUDIULUI


Dupa etapa documentarii asupra proiectelor MIR (date din MIS si rapoarte ale supervizorilor) si din discutiile cu departamentele operationale existau premisele ca la inchidere, proiectele supuse studiului – ne referim aici atat la proiectele AGV din Alba, cat si la cel din zona sucursalei Iasi - sa fie apreciate ca succese.

Metodele folosite pe teren (interviul si observatia) pentru atingerea obiectivelor studiului din zona sucursalei Alba, la care ne vom referi in principal, s-au etalat pe un interval temporal relativ scurt, doua zile, in luna mai 2005 (cu implicarea consultantului si a 2 operatori). S-au realizat astfel o serie de observatii, interviuri nestructurate cu cei implicati in proiectele AGV, interviuri individuale de profunzime semistructurate, interviuri structurate si mai multe discutii de grup.

In atingerea obiectivelor studiului ne-au fost de asemenea de folos, discutiile si informatiile de la departamentele operationale ale Fondului, informatii si confirmari de la supervizori, precum si unele date si contacte furnizate de sucursala din Alba.

Metodele calitative folosite isi au limitele lor, dar coroborate cu informatii din alte surse (triangulatie) ofera un grad ridicat de certitudine si pot sa se constituie in suport pentru unele decizii strategice.



IV. COMUNITATEA SI ALEGEREA PRIORITATII


Problema majora a comunei exprimata si intr-o investigatie realizata cu stakeholderi locali, pentru CJASPIS Alba (aprilie-mai 2005) este lipsa locurilor de munca, cauza a unor fenomene ca: migratia, imbatranirea populatiei, asocierea saraciei materiale celei comunitare. Aproape ca nu gasesti om care sa nu-ti vorbeasca despre necesitatea absorbirii fortei de munca, idee regasita si in raspunsurile intervievatilor ca o conditie a dezvoltarii/modernizarii comunitatii.


Analiza interviurilor cu salciuanii a surprins o serie de situatii, evenimente care se constituie intr-o structura determinanta a absorbirii fortei de munca, vizualizata in urmatorul grafic.


Retea semantica 1: Problema fortei de munca (analiza interviuri)



Inchiderea intreprinderii miniere de la Baia de Aries a lasat in somaj pe cei care au fost incadrati in munca si care aflati acum in imposibilitatea gasirii altor locuri de munca sunt nevoiti sa revina la ocupatiile traditionale: cresterea animalelor si cultivarea terenului. „Aproape 80% din populatia activa lucreaza in agricultura, in gospodaria proprie, intreprinderea miniera Baia de Aries fiind inchisa unde majoritatea barbatilor munceau. Tinerii o parte din ei au plecat la munca in alta parte gandindu-se ca dupa munca de acolo vor putea avea un castig mai bun, fiind tineri ar vrea sa-si faca un viitor.”(I.A).

Plecarea tinerilor fie la oras, fie la munca in strainatate este asociata si cu neparticiparea la aceste activitati traditionale efectuate in gospodariile parintilor, „ . spre dezamagirea parintilor, rudelor si localnicilor varsnici nu le place sa se integreze in activitatea gospodareasca a parintilor” (B.I).

Relatiile dintre localnici se bazeaza pe incredere si intrajutorare. „Daca se face claca la coasa, sau la carat lemne, automat isi lasa lucrul si se ajuta unul pe altul” (U.G). Exista un nivel ridicat de incredere interpersonala printre salciuani, care atunci cand au loc schimburi de teren intre ei, evidentiaza acest fapt doar in registrul agricol fara a mai merge la fondul funciar pentru a economisi bani. „Este o zona in care oamenii au incredere unii in ceilalti. Putine situatii sunt care nu” (C.P).



V. PARTICIPAREA IN CONTEXTUL INTERVENTIILOR FRDS


Problema locurilor de munca a constituit obiectul unor numeroase dezbateri in Salciua si printre cei plecati de aici. Inchiderea iminenta a minelor i-a pus pe salciuani in pozitia de a-si gasi rapid alte debusee economice si de a oferi celor de aici, indeosebi celor tineri o sansa de a ramane „acasa”. Prima initiativa spre un AGV finantat de FRDs nu a venit insa din partea unor fosti mineri, multi dintre ei pensionari, ci de la rude ale acestora implicati in micile afaceri locale de prelucrare si valorificare a lemnului. Rezolvarea ideii de a face un mic atelier de sculptura si tamplarie a primit sprijinul corespunzator de la facilitatorul FRDS, fiu al satului, care a fost sursa informativa a grupului care dorea o asociere productiva si care le-a descris pe inteles posibilitatea obtinerii de fonduri prin scrierea unui proiect, Grupul Productiv trebuind sa contribuie si el cu munca, bani si materiale.

Fapt remarcabil, anticipat de evaluarile FRDS, toti membrii GRUPULUI de initiativa s-au implicat in punerea pe roate a afacerii. Aceasta in conditiile in care , in general salciuanii au o atitudine negativa fata de taxe, impozite si alte obligatii catre stat, strangerea banilor pentru diferite proiecte fiind o sarcina dificila. In ceea ce priveste comunitatea din Salciua de Sus, urmarindu-se succesul anticipat al proiectul Grupului productiv „Tamplaria Iancului”, s-a reactionat pozitiv si prin mai multe adunari publice, cu sprijinul facilitatorului si in urma consultarilor cu supervizorul din primul proiect, s-a initiat un alt proiect AGV, „Targul din Salciua” , depus in runda urmatoare. Acest al doilea proiect constituie de fapt o marca a „intregii comunitati” reprezentand identitatea „salciuana” si aducand beneficii directe pentru intreaga comunitate. Cele doua proiecte sunt ambele incheiate si ca pozitionare teritoriala se regasesc „fata in fata”, in centrul localitatii Salciua de Sus.



VI. BENEFICIILE PROIECTELOR AGV


Realizarea proiectelor AGV din Salciua de Sus prin interventia FRDS a atras urmatoarele beneficii pentru comunitate:

a adus beneficii directe unui numar de peste 160 de persoane, adica celor 11 membri ai Asociatiei agricole „Timplaria Iancului” si celor peste 150 de gospodarii din Salciua implicati in negotul cu animale si care au participat cu munca la constructia Tirgului;

a oferit crescatorilor de animale din Salciua posibilitatea de a-si expune spre vanzare periodica produsele traditionale: „o parte din sateni se ocupa cu comertul cu smantana, cas, oua, le vindeau la Baia si acum ei le vand in targul modern amenajat, unde se opresc de asemenea numerosi turisti; inainte ei mergeau 5-6 km cu ele in spate sau cu masina, acum asta este o usurinta, un progres” (interviu);

comunitatii in ansamblul ei care percepe unele taxe de la cei care vin cu animale si produse la Targul din Salciua;

la frumosul spatiu amenajat pentru Targ, femeile din Salciua si nu numai isi pot expune produse traditionale;

membrii celor doua AGV-uri s-au implicat unii in sprijinul celorlalti si au colaborat in vederea dezvoltarii si asigurarii sustenabilitatii celor doua afaceri.



VII. NIVELUL DE CAPITAL SOCIAL IN CELE DOUA PROIECTE AGV


Majoritatea membrilor fostelor Grupuri productive au mai derulat actiuni asociative, au un grad ridicat de incredere interpersonala, colaboreaza bine cu institutiile locale si oamenii din comuna si manifesta un interes remarcabil pentru piata extralocala.



Din cele doua AGV-uri, cel de tamplarie s-a dezvoltat ca o veritabila afacere, are un Plan de afaceri pe perioada 2004-2005 si un Plan investitional (achizitionarea unui uscator). „Sufletul” afacerii este fostul secretar, fost tamplar la Cooperatia mestesugareasca din sat, care a decis in 2001 impreuna cu inca 10 sateni sa-si asume un risc calculat, infruntand insa scepticismul marii majoritati a satenilor. Dupa etapele de facilitare, instruire si supervizare, Grupul productiv iese intarit din punct de vedere al coeziunii si al sperantelor de viitor. Intreprinzatorii de la „Tamplaria Iancului” si-au asezat metodic afacerea: sediul este acum intr-o casa a unui membru al Societatii, intentioneaza sa se transforme juridic in S.R.L., si-au diversificat gama de produse si participa intens la dezbaterile despre viitorul comunitatii. Capitalul lor de relatii de afaceri este unul stabil, format din membrii comunitatii in calitate de clienti-beneficiari, autoritati si institutii locale care beneficiaza de pe urma afacerii fie si numai prin acumulare de capital public si politic, intreprinzatori in aval si amonte (fie ca furnizor de lemn uscat, fie ca si consumator de produse finite) si alti intreprinzatori din zona beneficiari de finantari FRDS pentru care se furnizeaza prin licitatie produse din lemn (in special stupine, usi si ferestre).

Membrii AGV-ului „Targul din Salciua” au strans in C.C.P. persoane mai de prestigiu din sat cu calitati manageriale (actualul primar, directorul scolii, etc.) conform cu profilul afacerii, axata pe furnizarea de venituri din functionarea in conditii adecvate a Targului traditional de animale. Sunt putine persoane cu deprinderi traditionale sau industriale si intalnirile lor nu sunt asa de dese in formula completa, precum intalnirile celor 11 membri ai Tamplariei.

Se remarca asa cum era de asteptat o apartenenta scazuta a membrilor celor doua Grupuri productive la asociatii formale. Cativa dintre ei sunt membri ai unor partide politice, insa acest lucru nu-i face prea increzatori in politicieni: „Am ramas cu un gust amar, fostul prefect Ioan Rus, nu puteam inchide usa si telefonul ca mi se incalzea tot timpul, cand aparea campania electorala. Venea cu toti, haide facem, dregem, sa fie cati mai multi membri, dupa ce s-a terminat cu promisiunile, mi-a spus prefectul poate sa se implice, ne ajuta comuna, si pe urma a spus tare intr-o sedinta ca pe dansul nu-l intereseaza localitatile Salciua, Baia, Posaga, Ocolisul, de Lupsa nici nu mai vorbesc, doar din Bistra in jos. M-a dezamagit, incat automat mi-am dat demisia din partid si din functie”. Oamenii din Salciua acorda cea mai mare incredere preotului si consilierilor locali. Un fapt remarcat din rezultatele votului: actualului primar i s-a acordat cea mai mare incredere in Salciua de Sus, unde sunt si AGV-urile si mai putina incredere in satele limitrofe.

Activismul comunitar, dimensiune a participarii indivizilor la viata comunitatii poate fi masurat prin indicatori ca implicare in munca voluntara in beneficiul comunitatii si prin contactul cu autoritatile concretizat prin sesizarea nemultumirii cu privire la o lucrare publica. Datele de la primarie confirma faptul ca cel mai mult s-au implicat in sesizarea unor stari negative cei din satele de la „sosea” si din satul Sub Piatra, adica din satele cele mai moderne si unde s-au conturat si cele mai multe afaceri si intentii antreprenoriale.

In ambele proiecte AGV, echipele de proiect declara ca s-au mai implicat si in alte proiecte, chiar in proiecte depuse la FRDS. De asemenea un membru din Grupul productiv de la „Tamplaria Iancului” a participat la implementarea unui proiect FRDS MIR. Pentru toti cei angajati in derularea celor doua AGV-uri experienta instruirii a fost una marcanta, recunoscand ca a fost prima experienta de acest gen. Etapa de supervizare este si ea una foarte importanta, ei marturisind ca: „de multe ori stateam toti si discutam, aveam cate o nedumerire si era unul care ne facea sa ne ducem intr-o directie, insa venea supervizorul si ne lamurea, ca trebuie sa facem altfel”.

Cert este ca membrii celor doua foste Grupuri productive, chiar cei care nu au facut parte din C.C.P., declara ca au dobandit abilitati si capacitati pentru a contribui la realizarea altor proiecte, cel putin „a unui proiect de drum”. Mai multi dintre membri, actuali angajati, de regula tineri, ar refuza insa sa isi asume raspunderea unei mici afaceri, dar ar dori sa participe la derularea ei. Salariatii de la „Tamplaria Iancului” se declara de asemenea multumiti de beneficiile pe care li le ofera actualul loc de munca si tot ei cred ca cea mai buna afacere ar fi in agroturism - „o pensiune”este visul de aur a celor mai multi salciuani.



VIII. ASPECTE PROBLEMATICE ALE SPIRITULUI ANTREPRENORIAL


Exista aspecte problematice legate de posibilitatea demararii in comunitate a altor proiecte de genul AGV-urilor, ce tin de nivelul scazut al unor componente ale spiritului antreprenorial: ,, . or fost si initiative cu proiecte, sa se faca, dar oamenii sunt indoielnici, ca merge ca nu merge, li frica. Mai ma duc, orice incepi e un risc. Deci daca vreau sa fac ceva trebuie sa investesc, ma ocup, ma straduiesc, daca iasa, iasa, daca nu am incercat, dar li frica” (U.G).

Aceeasi idee de risc pe care o resimt membrii comunitatii in legatura cu implicarea in actiuni generatoare de venit, asociata cu neobisnuinta acestora de a fi integrati in relatii sociale de tipul asocierilor este regasita si la respondentul C.R.: „Crescatorii de animale sunt persoane in varsta, carora li se pare anormal sa se asocieze in grup si atunci prefera sa-si gestioneze fiecare gospodaria lui individual . sunt multumiti daca au cateva animale in jurul casei si terenurile pe care le lucreaza. Pentru ei asta e cel mai important, sa produca pentru consumul propriu”.

Romanului din Apuseni nu-i place tovarasia. El vrea sa fie de capul lui, stapan peste toate la el acasa. Cu o particica de proprietate cat de mica, dar sa fie a lui. Actiunile sateanului roman stau sub semnul traditiilor. A iesi din randul lumii este pentru el nu un simplu risc, ci o nebunie. Desi copilul de satean invata in scoala sa fie cu initiativa, cand iasa din scoala se supune traditiei colective: „el munceste cum a pomenit la el in sat” (Chiribuca, 2004, p. 91).

Acest gen de neincredere in asocierea formala al oamenilor poate impovara mult responsabilitatea unui proiect FRDS: „ . oamenii au meteahna asta ca daca cineva se asociaza sau conduce si ia un ban de la cineva, gata ca acela fura banii, esti acuzat de multe ori, ca-ti vine sa le lasi toate . ei cred ca daca cineva ia un fond si conduce asociatia respectiva, imediat acesta profita, ei nu-si dau seama ca profita toti” (presedinte C.C.P.)



IX. IMPLICATII PRACTICE ALE INTERVENTIEI FRDS


Oamenii implicati in cele doua proiecte AGV resimt o imbunatatire majora in viata lor dupa implementarea celor doua proiecte, au gasit resurse momentan spre a depasi barierele ce tin de saracia comunitara (izolare, disponibilizari, emigrarea populatiei, traditia agricola) si au reusit sa-si uneasca eforturile in alte actiuni in vederea bunastarii lor, deoarece sunt multumiti de calitatea afacerilor si cauta cai spre a-si largi cercul de relatii si piata de desfacere a produselor.

Afacerile rezultate din cele doua proiecte in urma unirii eforturilor oamenilor, au devenit in anumite proportii bunuri colective de care comunitatea este mandra si de care beneficiaza pe termen lung. Sigur ca aici sunt evidente diferente intre cele doua mici intreprinderi locale. Vrem sa argumentam ca totusi nu se poate face o ierarhizare intre ele, desi aparent doar Targul din Salciua apartine comunitatii. In fapt si membrii „Tamplariei Iancului” sunt legati prin zeci de fire de comunitate, initiaza proiecte comune, participa la decizii obstesti, ofera bonusuri de pret la mobilier localnicilor si realizeaza donatii constand in produse bisericii, celor saraci sau batrani si chiar „Targului din Salciua”. Sunt in fapt o veritabila „celula de spirit participativ comunitar FRDS transpus intr-o mica afacere”.

„Tamplaria Iancului” ramane in acelasi timp o intreprindere rentabila care la o cifra de afaceri de 750.000.000 lei (vechi), are un profit de 226.750.000 lei, din care va achizitiona un uscator pentru scandura. Fata de 2004 cand producea doar usi si ferestre, in 2005, societatea realizeaza si mobilier de bucatarie din fag, precum si stupine pentru intreprinzatorii locali. Sa notam si alte aspecte ce sustin sustenabilitatea afacerii: spatiul de productie este unul corespunzator, desi este la subsolul unei case vechi, utilajele noi procurate prin finantare FRDS se afla intr-o stare buna de functionare si aduc un randament sporit fata de utilajele unor afaceri similare din zona, iar afacerea are continuitate si pe timpul iernii beneficiind de o centrala pe lemn moderna si de alimentare cu apa.

Cei mai activi membrii de la „Tamplaria Iancului” raman cei doi fosti membri ai C.C.P. (presedintele si secretarul sunt conducatorii, trezorierul asigurand contabilitatea societatii) care au o preocupare ridicata pentru relatia cu FRDS. Sunt astfel deschisi comunicarii cu facilitatorii, supervizorii, cu FRDS in general, si recunosc contributia acestuia la progresul comunitar si al lor personal. Cei doi au fost si sunt printre membrii cei mai activi ai „Retelei de lemn” initiata de sucursala Alba in 2004-2005, retea la care au participat si reprezentantii „Targului de la Salciua”. Implicarea celor doua AGV-uri din localitate a permis organizarea unei intalniri a Retelei la Salciua, unde s-a realizat si un spatiu expozitional pentru produsele din lemn.



X. IMPLICATII STRATEGICE


Dezvoltarea spiritului antreprenorial prin proiecte AGV


FRDS isi propune prin componenta AGV a acordurilor SDFI si SDFII, dezvoltarea spiritului antreprenorial in comunitatile rurale sarace, dezvoltare care sa fie bazata pe activarea si cresterea capitalului social din comunitate.

Grupurile productive din comunitatile rurale sarace care acceseaza granturi de la FRDS rezolva, cel putin partial o nevoie prioritara locala, de creare de locuri de munca. Din acest punct de vedere scopul antreprenoriatul prin finantare FRDS este aparent putin altul fata de cel al antreprenoriatului clasic ce consta in dezvoltarea unei inovatii care sa aduca profituri initiatorului. In fapt sunt doua etape distincte in evolutia spiritului antreprenorial prin FRDS. Intr-o prima etapa, Grupul productiv reuseste cu ajutorul grantului FRDS, al unor contributii personale si prin valorificarea relatiilor de incredere interpersonala sa initieze o mica intreprindere, sa obtina un anumit grad de dotare a acesteia si sa ofere sansa unor venituri nu foarte mari mai multor angajati, de regula chiar membrii ai GP-urilor. In urmatoarea etapa, care nu este atinsa obligatoriu de toate AGV-urile finantate de Fond, sunt valorificate competentele antreprenoriale si manageriale exersate in prima etapa, sunt cautate piete de desfacere pentru produse si se trece treptat de la o intreprindere cu efecte sociale (solutionarea nevoii de locuri de munca si beneficii directe pentru membri ai comunitatii) la o intreprindere cu mecanisme economice (sunt valorificate economic relatiile sociale, se cauta reducerea costurilor si se urmareste obtinerea unui profit).

Conditiile de saracie comunitara (capitaluri sociale, umane, economice, etc. relativ scazute) nu permit o acumulare de capital financiar, ci de cele mai multe ori banii pe produse se obtin de la cumparatori intr-un timp mai indelungat ceea ce nu permite obtinerea de profituri prin investitii, credite sau accelerarea circuitului banesc. Aceasta incetineala a fluxului financiar este insa acceptabila pentru cei mai multi “intreprinzatori AGV” deoarece le permite o conservare a increderii in comunitate, o stare sociala cu putin peste media comunitatii si o mentinere pe termen lung (asa percep ei) a afacerii. Circuitul financiar lent, la care se aduga caracterul social mentinut al AGV-ului, este concordant cu ritmul de dezvoltare a comunitatilor rurale sarace si confera antreprenoriatului FRDS functii de dezvoltare durabila, in care resursele comunitatilor sunt exploatate pe masura cresterii lor.


Participarea si Parteneriatul local – cheia succesului in proiecte AGV


Programele Uniunii Europene si programele Bancii Mondiale implementate de FRDS au la baza filozofii ale participarii. Filosofia UE, de exemplu, se bazeaza pe ideea ca autoritatile locale si regionale au un rol important in promovarea participarii. Astfel nu mai trebuie continuat in urmatoarea directie: „In anii socialismului cand se zicea ca se facea sute de sedinte si ca se invata oamenii sa faca cutare si cutare, normal se facea pe hartie si in continuare se face cam asa, deci sa stii sa atragi omul, sa nu-i impui, cand incearca chiar si democratia asta s-o impunem cum fac astia acum, deci sa-l inveti pe om sa gandeasca. Era un proverb la om decat sa-i dai un peste trebuie sa-l inveti sa prinda peste”(C.V.). Participarea trebuie sa aiba un sens pentru oameni, in ideea ca trebuie sa produca rezultate, iar influenta exercitata de oameni sa fie vizibila.

Studiul a aratat faptul ca participarea sociala intr-un proiect AGV nu este sustinuta doar de capitalul social „bonding” (traditional), ci este nevoie de combinarea tuturor formelor de capital social, precum si de dobandirea unei consistente culturi antreprenoriale. Astfel apare abandonul, frica de asumare a unor responsabilitati, nevoia scazuta de progres si un imobilism comunitar chiar in zonele cu potential economic, greu de inteles pentru un strain al locurilor.

Comunitatile aflate in formare si dezvoltare, care sunt in masura sa absoarba impactul schimbarii, al preluarii puterii in mainile lor, se definesc prin existenta retelelor comunitare ce fac posibil ca o comunitate sa se adapteze si sa raspunda la schimbarile externe si interne. Comunitatile care reusesc in proiecte comunitare sunt cele care isi „construiesc” capitalul social prin dezvoltarea relatiilor active, prin participare democratica, prin intarirea sentimentului proprietatii comune si prin incredere sociala.

In proiectele AGV esentiala este pentru succesul de durata al actiunii antreprenoriale, pe langa toate conditiile oficial cerute membrilor Grupurilor Productive, o buna infrastructura sociala, adica relatii active (sprijin, solidaritate si aprobare) care sa conduca la depasirea problemelor. In parte aceste relatii active pot fi sustinute de FRDS prin instrumente specifice deja puse in aplicare (activitati de networking, supervizarea post-implementare, monitorizarea de catre sucursale, etc.), iar o alta parte tine de existenta in comunitate a unui antreprenoriat cel putin de intentie, asa cum este cazul de exemplu in Salciua, unde multi doresc sa-si faca o „mica pensiune”.

Incetineala fluxurilor financiare din comunitatile sarace poate creste riscurile ne-demararii afacerii mai ales cand se mai adauga un factor suplimentar ce tine de modelul de difuzare a unei inovatii intr-un mediu rural traditional. Astfel in conditiile din satul sarac orice noua intreprindere, chiar cu acest caracter semi-economic, este o inovatie, iar pentru aparitia unor consumatori potentiali trebuie parcurse intr-un timp indelungat o serie intreaga de faze, de la informare/cunoastere, la persuadare, apoi la decizie, adoptare si incercare si in final la confirmare si evaluare. Fara o sustinere speciala din partea unei autoritati, a unui Fond special sau a unei structuri asociative, o afacere inovativa are putine sanse de a se dovedi viabila economic pe termen lung. Un parteneriat solid si o retea de sprijin activa ramane, in cazul celor mai multe proiecte antreprenoriale in conditii de saracie, cheia sustenabilitatii si a dezvoltarii durabile.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|