Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Sociologie


Qdidactic » stiinta & tehnica » sociologie
Manual de supravietuire - intrebari de autocontrol



Manual de supravietuire - intrebari de autocontrol


Manual de supravietuire - INTREBARI DE AUTOCONTROL

* De unde vin eu - ca om? Ce sunt eu? incotro ma duc? (cele 3 intrebari fundamentale ale omului);

* De ce vreau sa traiesc, sa supravietuiesc?

* Ce e important pentru mine, in viata mea?

* Oare viata mea poate fi traita si altfel? Ce trebuie sa fac pentru asta?

* La ce si cui foloseste viata mea?

* Daca eu dispar ACUM - cine va suferi?

* Nu fac cuiva un rau, incercand sa scap eu?

* Oare pretul scaparii mele cu bine nu e prea mare (pentru mine sau pentru altii)?

* Fac eu munca, serviciul care-mi place si la care ma pricep? De ce?



* Ce foloase sau necazuri voi avea daca:

- fac, sau nu fac, prostii ori rautati?

- ma pregatesc sau nu pentru viitor?

* Cat de important va mai fi peste 1,5, 10 ani - necazul meu de azi?

* La ce (imi) foloseste ce (vreau sa) fac? Cum se incadreaza actiunea asta in planul meu de scurta si cel de lunga durata? Este ea eficienta?

* Cum pot sa-i ajut pe cei dragi, pe tovarasii de viata, de nenorocire sau de accident?

* Cum scap daca mi se strica masina pe viscol?

* Ce pericole si catastrofe naturale sau sociale sunt posibile in locul unde ma aflu si in care traiesc? Ce masuri preventive trebuie sa iau?

* Ce vreau sa fac eu peste 1 an? dar peste 5 ani? dar peste 15 ani?

* Va mai exista Romania peste 10 ani? Ce pot face eu?

* Ce-am invatat din aceasta carte?

* Am facut oare tot ce puteam pentru a scapa, pentru a supravietui?

* Oare aplic sau am aplicat eu practic ceva invatat din aceasta carte?

si multe altele asemanatoare. Intrebari aparent simple, dar daca esti sincer cu tine insuti, raspunsurile sunt foarte grele: necesita mult efort psihic si munca grea. Sunt intrebari la care numai tu poti raspunde. si ar fi bine s-o faci din timp! Plus ca ar trebui sa repeti procedura de intrebari si raspunsuri dupa 6-12 luni.

Nu uita: indiferent cati vor fi in jurul lesului tau, tot singur o sa dai ochii cu moartea. Daca vrei sa amani aceasta intalnire, nu mai astepta, nu mai sta pe ganduri - ci ia-ti cat mai repede singur masuri eficiente de prevedere si de salvare.

Se povesteste despre un om foarte cucernic, care respecta randuielile bisericesti, se ruga regulat, se ferea de pacate, lata insa ca peste locul unde traia el vine o inundatie mare si casa omului nostru este cuprinsa de ape. Ga sa scape, fu nevoit sa urce pe acoperis.

Curand, pe langa casa trecu o barca cu cafiva oameni. Acestia il vazura pe cel de pe acoperis si-i strigara: hai cu noi in barca! Dar omul nostru le raspunse: eu nu ma tem, am incredere ca Dumnezeu ma va ajuta. Auzind asta, cei cu barca plecara in drumul lor. Peste noapte apa crescu si mai mult, urgie mare.

Dupa catva timp, pe deasupra celui de pe acoperis trecu un elicopter. Cei din elicopter» strigara omului nostru: hai cu noi, salveaza-te! Raspunsul fu acelasi: nu, multumesc, n-am nevoie, pe mine ma apara Dumnezeu, eu ma incred in El.

Ce erau sa faca? L-au lasat si s-au dus.

Dupa aceea apele au crescut mal mult, au acoperit casa si omul nostru s-a inecat.

Fiind intr-adevar credincios, ajunge el in Rai si zice, cam nemultumit, catre Sfantu' Petre: Prea Sfinte, cum se face ca Dumnezeu m-a lasat sa mor tocmai pe mine, nu m-a ajutat desi eu am fost atat de credincios si am respectat toate randuielile Lui?

Sfantu' Petru il asculta cu atentie, H cerceteaza, se uita intr-un ceaslov mare si zice, cam mirat: apoi omule, nu inteleg si nu stiu ce s-a intamplat cu dumneata, doar aleea serie ca noi ti-am trimis si o barca si un elicopter sa te scape

Adevarul e ca Dumnezeu iti da -dar nu-txi urca sacii in caruta. N-ajunge doar sa te rogi. Mai trebuie sa faci si tu ceva - adica sa nu stai cu mainile in san. Ajuta-te singur, apoi te va ajuta si Dumnezeu!

Pentru a supravietui - gandeste si actioneaza! si anume, mai dinainte. Fii atent ca viata se razbuna la fel ca o femeie: nu cand te ocupi de ea, ci cand o neglijezi.

2. FOLCLORUL DESPRE SUPRAVIETUIRE

Problema supravietuirii e nu numai vitala, ci si veche de cand lumea. Asadar nu-i de mirare ca tot 'lumea' a nascut reguli - proverbe, pentru ca cei interesati sa poata beneficia de experienta atator generatii. Vorba lui Anton Pann: de la lume adunate si iarasi la lume date.

Cunoasterea si analiza acestor proverbe este o veritabila lectie de viata (pe care o neglijam din pacate, pana cand e prea tarziu). Redam in continuare cateva din aceste invataturi (cele scrise cu litere inclinate sunt luate de la Anton Pann) - dintre mult mai multele existente si cunoscute.

si Biblia e plina cu invataturi si sfaturi extrem de utile pentru supravietuire.

Cum sa te porti (ca sa nu ajungi intr-o situatie critica, la limita):


Cateva din cele 10 (dupa unii autori, chiar 13) porunci biblice:

- Munceste (6 zile), dar si odihneste-te (a 7-a zi).

- Cinsteste-ti parintii si inaintasii.

- Sa nu doresti avutia altuia.

- Nu marturisi stramb impotriva aproapelui tau.

- Sa nu furi.

- Nu fi desfranat.

- Sa nu ucizi.

- Respecta pamantul, apa, aerul, soarele, plantele si vietuitoarele.

- Nu fi neglijent sau lenes; pastreaza-ti mintea si trupul sanatoase si disciplinate.

- Nu-i inrobi pe ceilalti, inclusiv pe dusmanii tai.

* Fii totdeauna atent la ce faci.

Cine umbla pe drum cu gandul acasa - isi pierde caciula in targ.

* Masoara de doua ori inainte de a taia odata.

* Vorba multa - saracia omului.

* Nu ameninta si nu promite. Doar anunta si executa. Tine-te de cuvant.

* Chiar si maimutele cad uneori din copac. Nu te speria daca mai gresesti.

* Flamandul n-alege mancarea, fugarul n-alege cararea.

* Nu te uita la cer printr-o teava de trestie.

* Priveste padurea, nu te opri la copaci.

* Viitorul invingator mai intai invinge si apoi da lupta; invinsul mai intai se apuca de lupta si dupa aceea cauta victoria.

* inainte de a critica aschia din ochiul vecinului uita-te la barna din ochii tai.

* Leaga camila si n-o vei pierde.

* Cunoaste-te pe tine si pe adversar; vei castiga orice batalie.

* E tare cel care poate invinge pe altii; dar cel care s-a invins pe el insusi e cu adevarat puternic.

* Dupa victorie, scutul trebuie strans si mai tare.

* Nu sta degeaba - caci degeaba stai.

* Cand trebuie, nu sta pe ganduri si actioneaza. Mai bine o data 'na', Decat tot 'stai ca ti-oi da'.

* Cine se scoala de dimineata, departe ajunge.

* Istoria tuturor razboielor pierdute poate fi rezumata in doua vorbe: prea tarziu.

* Toate la vremea lor. Toata graba strica treaba.

Daca de dimineata ai sadit un pom, nu te astepta ca-ti da umbra la pranz si roade seara.

* Aurul pierdut mai poate fi gasit; timpul pierdut - niciodata.

* De sapte ori de-ai cadea, de sapte ori sa te ridici.

* Daca te grabesti - reusesti doar sa faci o poteca buna.

* Omul intelept isi face vara sanie si iarna car.

* E cald aici, dar in iad e si mai cald.

* Fii constient ca orice clipa a vietii tale este extrem de importanta si nu se va mai repeta.


* Defectul tau este, de fapt, tocmai faptul ca nu-ti corectezi defectul.

* Scopul trebuie urmarit cu perseverenta si hotarare - nu cu incapatanare si fanatism.

* Daca treci dincolo de tel, inseamna ca nu l-ai atins.

* Lipsa de rabdare pentru amanunte strica cele mai perfecte actiuni.

* Planificarea si imaginarea viitorului sunt cea mai mare realizare a mintii omenesti; animalele nu sunt in stare sa faca asa ceva.

* Trebuie sa-ti propui mai multe, nu mai putine, caci nu orice faci reuseste; in toate exista un randament si o pierdere.

Unde e marfa, trebuie sa fie si ceva paguba.

* Lucrurile gratuite sunt cele mai valoroase - si ele isi merita toti banii.

* Pastreaza-ti cumpatul: De te latra un caine, astupa-i gura cu paine, N-arunca in el cu piatra, Ca atunci mai tare latra.

* Omul pana nu patimeste, niciodata nu se-ntelepteste.

* Fa-te cu dracu tovaras pana treci puntea.

* Ce tie nu-ti place, altuia nu face.

* incearca sa eviti sau sa aplanezi conflictele: in certuri cine se baga, pagubi trebuie sa traga.

* Este suficient un fir de par ca sa strice vederea si un singur gand rau ca sa distruga buna intelegere.

* Pentru o buna intelegere trebuie sa cedezi, sa mai dai de la tine.

* Vorba dulce mult aduce. Tacerea e de aur.

* Nu ezita sa comunici, sa intrebi si sa ceri: Cine cere nu piere.

* Adapteaza- te :fa si tu ce fac cei din jur. Precum e tara si locul, asa-ti incinge mijlocul, si te poarta-n tot bordeiul, cum vei vedea obiceiul.

* Daca te prinzi in hora, trebuie sa joci.

* O minciuna bine ticluita serveste (uneori) mai bine decat un adevar.

* Bazeaza-te mai mult pe ce faci sau ai singur:

* Cine bea apa din pumni streini, nu se satura niciodata.

* Cel cu mintea ne-nteleapta,/Tocma-n urma se desteapta,/si-abia atunci face intrebare:/Cum ziceati ca-i bine oare?

* La orice calatorie,/Nu pleca fara tovarasie.

* Spune-mi cu cin' te-aduni, ca sa-ti spun cine esti. Nu te intovarasi cu prosti si nerozi.

* Corabia cu doi carmaci se ineaca. Pruncul cu doua moase moare cu zile.

* Nu te increde in aparente: multi copaci pe dinafara se vad frumosi, dar pe dinauntru sunt putrezi, scorburosi.

* Lupul schimba parul dar naravul ba.

* Corb la corb nu scoate ochii.

* Nu incarca cat nu poti duce.

* Pe cat ti-e patura, atat te-ntinde.

* Frate ori nefrate, branza tot pe bani este. Branza e gratuita doar in capcana pentru soareci.

* Buturuga mica rastoarna carul mare.

* in tara orbilor cel cu un ochi este imparat.

* invatam cat traim si tot neinvatati murim.

Orice fel de meserie,/Nu e rau omul sa stie./Mestesugul vreme cere J Nu se-nvata din vedere.

* invatatura care intra doar pe urechi si ochi e ca mancarea inghitita in vis; ca sa ramana, ea trebuie sa intre in corp.

* intreaga lume e o scoala.

* Ochii care nu se vad si invatatura neprimenita - se uita.

* Mai bine casti de la inceput ochii, decat mai apoi punga.

* Unde nu e cap - vai de picioare.

* Capul face - capul trage.

* Cine incearca sa traga cu arcul ascultand muzica - nu nimereste nici tinta, nu aude nici muzica.

* La pomul laudat sa nu te duci cu sacul.

* Cine isi pune mintea cu nebunul, este mai nebun.

* Se gaseste ac pentru orice cojoc.

* Bate fierul cat e cald.

* incetul cu incetul se face otetul.

* Cum iti asterni asa vei dormi.

* Omul sfinteste locul.

* Nu te juca cu focul, nici cu coada ursului.

* Ce-i in mana nu-i minciuna.

Nu da vrabia din mana pe cioara din copac.

* Lac sa fie, ca broaste destule.

* incet, incet, departe ajungi.

* De unde tot iei si nu pui, curand se ispraveste.

* Lacomia strica omenia.

* Banul e ochiul dracului.

* Scumpul mai mult pagubeste si lenesul mai mult alearga.

* Unde dai si unde crapa.

* Cauta si vei gasi.

* Daca ai sti ca vei muri imediat, dar ai mai putea da un telefon cuiva - cui l-ai da? Ei bine, da-1, ce mai astepti?

Pentru sanatate si viata:

* Prin modul de viata, obiceiuri, preferinte alimentare, omul isi face singur rau:

* Omul boala singur si-o cauta.

* Acela care nu previne relele (prin cumpatare, exercitii fizice etc.) si asteapta sa vindece ori sa se repare boala sau accidentul de-abia dupa ce acesta a aparut sau s-a intamplat, e ca omul care incepe sa sape o fantana dupa ce i s-a facut sete.

* Unde nu intra soarele si aerul pe fereastra, va intra medicul pe usa.

* Odihna este secretul oricarui lucru bine facut. Trebuie sa te odihnesti inainte de a fi obosit.

* Scoala-te si culca-te devreme.

* Stai drept.

* Zambeste, fii vesel - si lumea iti va zambi.

* Respira corect. In fiecare moment al vietii tale fii atent cum respiri.

* Respira numai pe nas. Respiratia pe gura e ca si cand ai baga mancarea pe nas.

* Cine se inchina pantecului, poftelor si placerilor, va avea multi stapani.

* Mananca numai cand ti-e foame.

* Nu manca mult: Orice lucru cand e mai putin - e mai cu gust.

* Cine mananca o data pe zi e intelept; cine mananca de doua ori pe zi e om; cine o face de trei ori pe zi e ne-om.

* De la orice masa trebuie sa te scoli putin flamand.

* Dupa fiecare masa fa o plimbare de cel putin 15 minute.

* Nu conteaza ce si cat mananci, ci ceea ce si cat digeri.

* Esti ceea ce mananci.

* Oamenii isi sapa mormantul cu dintii (nefolositi corect).

* Mesteca bine si complet mancarea, nu te grabi.

Mancarea trebuie bauta, iar bautura mestecata. Lichidele nu se beau hulpav, ci mai intai se tin putin in gura (sa se incalzeasca, sa se amestece cu saliva).

* Din cand in cand posteste.

* Bea apa multa, suficienta, astfel incat urina sa-ti fie incolora. Daca urina e colorata, inchisa la culoare, inseamna ca n-ai baut suficienta apa.

* Nu bea nici un fel de alcool:

Fie omul cat de bun,/ Vinul il face nebun.

* Murdaria este marna bolilor si saraciei, fiica prostiei si lenei.

* Freaca-te pe corp in fiecare dimineata cu un prosop sau o carpa aspra si udata cu apa rece.

* Spala-te cu apa rece.

* Spala imediat dupa folosire ambele capete ale sistemului digestiv (gura,

anusul).

* Spalarea mainilor inainte de masa te fereste de boli mai mult decat toate

medicamentele la un loc.

* Degeaba esti curat pe dinafara daca nu esti curat si pe dinauntru.

* O adevarata doamna nu miroase - nici macar a parfum.

3. sCOLARIZAREA PENTRU SUPRAVIETUIRE

Istoria omenirii devine din ce in ce mai mult o intrecere intre educatie si catastrofa (H. G. Wells)

S-ar putea ca unii cititori sa spuna: cele citite in carte sunt simple, chestiile astea de supravietuire eu le stiam dinainte, demult!

Poate le stiau - dar dupa ureche. Aspectul important este altul: s-au gandit vreodata serios la ele? Au facut ceva practic pentru a le insusi temeinic? Au tras oare din cunostintele lor concluziile evidente si au luat vreo masura pentru a nu avea necazuri? Sau le-au neglijat?

E bine sa inveti si sa stii ceva temeinic, nu vag.

Supravietuirea e o treaba serioasa, in fiecare zi actuala, care admite doar rareori 'reexaminari'.

Deci, invata temeinic, mereu, toata viata. Oricat ar fi stiinta de scumpa - tot e mai ieftina decat nestiinta! (Grigore Moisil).

scolarizarea inseamna atat instructie (acumulare de informatii, cunostinte, indemanari), cat si educatie (obtinerea unei atitudini critice, constructive, responsabile si eficiente). Instructie ar fi asimilarea cunostintelor expuse in acest Manual; educatia ar fi utilizarea lor corecta si constienta in contextul respectarii simultane a regulilor de bun simt, politete, etica, protectia mediului etc. Omul educat este fata de cel needucat ca viul pe langa mort - zicea Diogene.

Nu lasa pe maine ce poti face azi. Nu astepta sa se intample necazul (care vine inevitabil daca te porti iresponsabil si inconstient) - si dupa aia sa te rogi: Doamne, fa te rog ca pentru mine 2x2 sa faca 5 (asa cum fac multi oameni, care de fapt stiu ca au gresit, ce si cum, dar spera sa dreaga busuiocul cu o minune). Adica pregateste-tel Degeaba astepti si te bazezi pe noroc sau pe altii. Fii cinstit cu tine insuti si accepta realitatea cum e ea de fapt. Adevarata rugaciune e «multumesc Doamne» sau «Doamne, ajuta-!» si nu «Doamne iarta-ma» sau «Doamne ajuta-ma». De ce sa te 'ierte' Dumnezeu? Ca ai facut si continui sa faci pacate? Sau sa te 'ajute' sa scapi teafar - dupa ce faci o nelegiure?

Solutia e simpla: nu mai face pacate, fii cinstit si n-o sa mai fii 'silit' sa cersesti mila, nici ajutor.

Tine seama de situatie si actioneaza cu responsabilitate si maturitate. Nu 'gandi' ca Gigei, caruia maica-sa ii striga: astampara-te si nu mai trage pisica de coada! La care copilul raspunde: «dar nu o trag; eu doar o tin de coada»

La intrebarea 'care e cauza relelor actuale - indiferenta sau nestiinta?', cineva raspundea: nu stiu si nu ma intereseaza Nu fi nepasator. Un calugar imi spunea: cel mai mare pacat al omului e nesimtirea (notati numeroasele intelesuri).

Cand ceva nu-ti merge, sau nu stii, nu mai da vina pe altii: parinti, profesori, sefi, straini etc. Uita-te in oglinda (daca mai poti): acolo e vinovatul pentru prostia si soarta ta. Invatatura si scoala NU este doar pentru copii si tineri, cum le place sa creada majoritatii oamenilor (care stau prost cu gandirea). Invatatura continua, la orice varsta, e cheia care - singura - te mai poate ridica si salva, pe tine si Tara.

* scoli, cursuri recomandate (multe se pot urma si la noi in tara - trebuie doar sa le cauti):

- De ghizi montani;

- De inot;

- De alpinism si speologie;

- De arte matiale;

- De vanatoare, pescuit;

- De scufundare (libera sau cu aparate de respirat);

- De canotaj si barci cu panze;

- De prim ajutor;

- De medicina naturala (automasaj, tratament cu ceaiuri, plante etc);

- Comandamentul Protectiei Civile organizeaza periodic exercitii si antrenamente pentru populatie, pentru situatii de dezastre sau calamitati naturale.

- Crucea Rosie organizeaza cursuri de prim ajutor.

- Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania organizeaza scoli Salvamont de vara si de iarna.

Astfel de cursuri sau scoli au durate de aproximativ 1-10 saptamani.

Insa - atentie: orice scoala si invatatura costa banii Sau, in loc de bani - o truda (dar banii sunt tot o truda - deja depusa).

Se zice ca meseria se fura. De fapt, trebuie sa vrei sa inveti; daca nu vrei, nimeni nu-ti poate baga invatatura in cap.

Dar nu e nevoie sa astepti gasirea sau inceperea unui curs ori a unei scoli: invata cate ceva singur, mereu, imediat de la cei din jurul tau. Invata toate deprinderile din gospodaria sateasca traditionala: sa cosi, sa sapi, sa faci focul, sa te catari, sa sari, sa jupoi un animal, sa ingrijesti un bolnav, sa gatesti, sa impachetezi si sa ridici greutati, sa negociezi, sa te tocmesti s.a.m.d. Devino policalificat. Fii mereu atent la ce vezi. Invata in orice ocazie, de la orice meserias pe care-l intalnesti. Un intelept zicea: daca ma intalnesc pe drum cu trei oameni, de la doi din ei pot invata cate ceva. E adevarat insa ca omul intelept invata mai mult de la un nebun, decat nebunul de la intelept

Sau, fa cat mai repede alt pas: viziteaza un spital, un azil de batrani sau cimitir. Daca cele vazute acolo te vor face sa gandesti la viitor, la urmarile faptelor tale -aceasta va fi o prima lectie de supravietuire si de gospodarire a propriei vieti.

Un drum de 1000 km. Incepe cu primul pas.

* Sporturi recomandate:

- Cros, jogging;

- inot;

- Drumetie - la munte sau in delta;

- Alpinism, catarare;

- Arte martiale: judo, karate, jujitsu, aikido, wushu, taekwondo.

si alte sporturi (de miscare!) sunt folositoare pentru intarirea corpului si pentru supravietuire, dar mai putin decat cele specificate mai sus. Drumetia cu cortul este sportul cel mai apropiat de problematica survival-ului. Cele mai folositoare deprinderi fizice sunt: alergarea, cataratul (in copac, pe stanca), caderea si ridicarea in picioare, ridicarea si caratul greutatilor, inotul, autoapararea.

Ai doar un singur corp - el ti-e aliatul cel mai bun si mai sigur in viata asta. Daca nu stii sa-l folosesti si sa-l aperi - meriti sa devii o victima. Sportul, miscarea, se practica, NU se priveste. El trebuie sa fie un mijloc de autodepasire, nu o distractie facila, adormitoare.

Daca ai citit Manualul si continui sa privesti sportul - inseamna ca nu ai inteles nimic din carte. Mai bine daruieste-o sau vinde-o altcuiva, care ar vrea sa supravietuiasca - nu sa se sinucida.

* Cei interesati se pot inscrie si la numeroase asociatii sau cluburi cu activitati sportive ori parasportive, apropiate de unele aspecte ale survival-ului:

- Turism, drumetie;

- Alpinism;

- Speologie; -Parasutism;

- Vanatoare, Pescuit;

- Cercetasii Romaniei.

* in strainatate (vezi pe Internet) se ofera numeroase cursuri si scoli speciale pentru survival in zone salbatice, nelocuite: padure, jungla, desert s.a.m.d. sau pentru supravietuire urbana (autoaparare, salvarea din dezastre etc). De asemenea, exista cursuri si pentru activitati mai speciale, inrudite cu supravietuirea: mersul cu pluta sau barca pe rauri vijelioase (rafting sau boating etc); concursuri de traversare a unor tinuturi aride, salbatice pe jos, cu masina, cu motocicleta sau cu bicicleta. La un astfel de concurs, Aventura Marlboro, au participat cu succes si cativa romani.

Cursurile sunt organizate de mici societati specializate conduse de experti (militari pensionati - dar si profesori de educatie fizica sau ghizi montani).

In SUA si Europa de Vest a aparut in ultima vreme si a luat un mare avant un nou fel de scoli (de perfectionare) pentru cadrele de conducere din intreprinderi: outdoor training (scolarizare in aer liber).

Conceptia acestui nou tip de educatie este ca orice om pus in conditii grele, extreme, de viata si supravietuire isi mobilizeaza exemplar resursele corporale si mintale, la un nivel incomparabil mai inalt decat o face in mod normal, in viata obisnuita (la birou). Se considera ca respectivii au deja cunostintele profesionale manageriale necesare, dar nu le aplica suficient de energic si de eficient - din cauza ca sunt molesiti de viata sedentara. Prin aceste 'cursuri', managerii sunt 'biciuiti' sa-si valorifice potentialul (mental - cel corporal fiind mai putin necesar in munca de birou) - ca sa le creasca performantele profesionale.

Programa fiecarei scoli de acest tip e axata pe cate un sport sau o solicitare extrema: rafiing (coborarea unui torent vijelios, periculos, pe o pluta sau o barca pneumatica); bungee jumping (aruncarea in gol, legat de o coarda elastica lunga); traversarea unor prapastii pe o coarda; catararea pe Everest; mersul cu picioarele goale pe jaratic (tehnica yoghina de concentrare mentala) etc.

Foarte adesea se urmareste si un al doilea principiu: invatarea lucrului in echipa (team-work).

Programul unui astfel de curs (de obicei cu durata de 2-3 zile, la sfarsit de saptamana, dar si mai lunga - 2 saptamani) contine, dupa aplicatia in aer liber (una-doua zile), o zi de discutii in sala de clasa: evaluarea experientei respective si comportarii cursantilor in timpul aplicatiei, plus comentarii competente in legatura cu posibilitatile de aplicare a celor traite si invatate, in activitatea profesionala. Evident ca cel care conduce discutiile si analiza trebuie sa fie un excelent profesionist in formarea cadrelor. In comparatie cu metodele traditionale, aceasta noua metoda de scolarizare denumita si 'educatie experientiala' produce efecte educative mai puternice si mai durabile, privind dobandirea capacitatii de stapanire a unor situatii complexe, de inovare, de conducere, de spirit de echipa si de comunicare, dar si pentru multe alte aspecte ale vietii moderne.

Rezultatele conceptiilor divergente de educatie de la noi si din vest sunt evidente: ia uitati-va in jur, cati directori, politicieni, colonei, generali romani sunt obezi, ineficienti si cati manageri americani sunt slabi si eficienti? Presedintele Rusiei face judo, primul ministru al Japoniei face aikido - si rezultatele tarilor respective se vad. Cati manageri romani (din orice domeniu) sunt creativi, dedicati si interesati (de meserie, nu numai de banii personali ) si cati fac sport - ca cei americani? Deoarece nu e nevoie sa alergi dupa bani ca un obsedat; ei vin de la sine - daca faci ce trebuie (vezi Bill Gates).

Invatarea supravietuirii in natura (survival) pentru civili, trebuie sa se bazeze pe experienta practica a elevilor - nu (doar) pe audierea unor conferinte. Numai cand elevul are un rol activ se obtine intelegerea mai buna si memorarea mai indelungata a cunostintelor, a atitudinii si indemanarii necesare. Cursul respectiv trebuie sa prezinte elevului probleme pe care acesta sa le rezolve, nu informatii si fapte pe care sa le memoreze. Omul retine cam 10% din ce aude, 15% din ce vede, dar 80% din ce exerseaza.

Cel mai bun invatator e sa faci singur.

Un astfel de curs (de scurta durata) se poate adresa tinerilor si adultilor sanatosi care nu au pregatire sau preocupari in domeniu. El consta din lectii teoretice si practice, urmate de un stagiu de trai nemijlocit in salbaticie si singuratate.

In plus (re)descoperirea calitatilor, defectelor si posibilitatilor proprii si ale mediului inconjurator va starni respectul elevului pentru el insusi si natura, il va face constient de lumea in care traieste.

Scopul cursului de supravietuire: verificarea practica si insusirea in conditii reale a principiilor pe care se bazeaza supravietuirea:

- Dezvolta si consolideaza atitudinea de a se descurca ('uite ca pot sa fac'), a increderii in fortele proprii (aceasta se poate transfera si asupra interactiunilor umane din viata obisnuita).

- Da elevului ocazia sa rezolve probleme reale prin actiuni personale de planificare, pregatire si gandire logica bazata atat pe cunostinte stiintifice cat si pe inspiratie sau improvizatie.

- Constientizeaza problema ecologica: elevul devine un participant activ intr-un sistem ecologic dat. Cu ajutorul cunostintelor, indemanarii si atitudinii sale, elevul va lua din mediul inconjurator: spatiu vital, adapost, hrana, apa. Pe baza experientei sale practice, elevul va trage concluzii in legatura cu atitudinea corecta si metodele de utilizare a resurselor disponibile (ale zonei de practica; ale intregii planete).

Programa lectiilor pregatitoare (teoretice si practice): pregatirea si planificarea unei calatorii sau a unei expeditii; prevederea si analiza greutatilor si problemelor ce pot aparea; meteorologie; flora si fauna; gasirea hranei si apei; amenajarea unui adapost; aprinderea focului; primul ajutor; improvizare; orientare; semnalizare; pericole; reguli de buna purtare.

Insusirea cunostintelor predate se verifica printr-un examen a carui absolvire iti da voie sa participi la partea a doua - practica.

Programa stagiului practic de supravietuire in natura:

- Locul: intr-o regiune nelocuita (indiferent de altitudine); fiecare elev este condus si lasat in zona sa (dinainte stabilita de instructor), unde va trebui sa supravietuiasca singur 3-4 zile, pana va fi 'salvat';

- Cand: in orice anotimp;

-Sarcini: amenajarea unui adapost; adunarea lemnelor pentru foc; aprinderea focului fara chibrituri; amenajarea unui alambic solar; culegerea sau obtinerea hranei; scrierea unui caiet cu insemnari;

- Supraveghere: elevul tine legatura de doua ori pe zi cu instructorul, prin telefon mobil;

- Dotare sxi echipament: numai trusa minima de supravietuire confectionata si pregatita de elev (vezi #2.4) si hainele cu care e imbracat. Nu se admite nici un adaos de hrana, apa, sac de dormit, haine s.a.m.d.

Finalizarea cursului: discutie amanuntita in grup, cu o analiza si critica a comportarii individuale in cursul stagiului practic.

In continuare redam programa unui curs de baza pentru supra-vietuire, eu durata de 26 zile, oferit de una din numeroasele scoli americane (Outward Bound din Greenwich, Connecticut, SUA) pentru tineri de 17-23 de ani.

Prima saptamana - Pregatire fizica generala: alergare, drumetie, catarare, inot etc.

A doua saptamana - Lectii de: prim ajutor, cautarea si salvarea accidentatilor, cunoasterea si intrebuintarea echipamentelor, planificarea si pregatirea hranei, orientare si deplasare in diverse feluri de teren, pregatirea unei calatorii, protectia mediului.

A treia saptamana: cursantii sunt impartiti in grupe de 8-12 persoane care fac scurte calatorii in teren dificil, cu dormit in aer liber etc. Urmeaza expeditia solo: o sedere de trei zile si nopti de unul singur in salbaticie, cu minim de echipament (vezi mai sus).

A patra saptamana: alpinism (cu coarda) si o calatorie dificila de 4 zile, cu supraveghere minima din partea instructorilor.

Invata tu, dar ajuta-i si pe altii sa invete: problema educatiei are doua sensuri: sa inveti tu, dar si tu sa inveti pe altii. scolarizarea si ridicarea celor din jur este o sarcina cetateneasca de importanta majora, cu consecinte pe termen lung formidabil de avantajoase pentru ansamblul societatii - deci si pentru tine (nu doar pentru EI!).

Dupa ce ai studiat acest Manual, nu pastra ideile si cunostintele numai pentru tine. Transmite-le si altora, nu fi egoist. Discuta subiectul; trezeste-i pe cei din jur. Oricum, tu vei sti mai mult decat pricepe majoritatea oamenilor.

Daca reusesti sa faci un bine cuiva - o sa-ti fie si tie mai bine. O fapta buna inseamna in primul rand sa nu faci una rea: de exemplu, sa nu profiti de prostia sau de nestiinta cuiva!

Facerea de bine are insa capcanele ei. Adeseori oamenii refuza o schimbare (uneori chiar violent), cand nu-i vad foloasele. Omul respinge ceea ce nu intelege. Deci, cand vrei sa ajuti un adult, nu te lupta direct si intempestiv cu inertia, inconstienta sau prostia lui, ci ia-1 mai pe departe. Nimeni nu poate forta pe altcineva sa devina destept sau sa faca eforturi pentru a scapa dintr-un pericol pe care el inca nu-l vede; dar poate sa creeze victimei conditii, s-o puna in situatia de a constata singura ca gandirea si invatatura e buna la ceva, ca cine are carte are parte.

Ridica-i si pe ceilalti - care nici nu-si dau seama de existenta problemei. Nu te lasa, nu te amagi ca altcineva (autoritati, scoala, parinti) vor face lucrul acesta; educa-i, invata-i, ajuta-i tu pe cei din jur sa supravietuiasca cu demnitate: copiii tai, membrii familiei, vecini, prieteni.

Din cer nu cade nici o para malaiata; nu ai decat ceea ce faci. Fiecare om sau popor are soarta, conducatorii si autoritatile pe care le merita, adica pe care-i produce, ii creste, ii alege si-i accepta. Societatea civila esti chiar tu. Daca nu faci nimic - nimic obtii; ramai un milog, o victima. Primul pas pe care il poti face ca sa indrepti lucrurile strambe din jurul tau - e sa te educi tu insuti; a doua - sa-i inveti, sa-i educi tu pe altii.

Cel mai bun cadou pe care-l poti face cuiva NU este un lucru sau bani - ci o ocazie, o oportunitate, o invatatura. Da-i un peste unui flamand - il saturi o zi; invata-l sa pescuiasca si il saturi pentru toata viata. Cand dai ceva de pomana (bani, mancare etc.) nu faci o fapta cu adevarat buna: e doar un surogat de binefacere, o (auto)amagire. Caci, ce realizezi de fapt? Doar prelungesti cu o zi-doua suferinta si agonia milogului. Sau, mai rau, ii imbogatesti patronul, exploatatorul din umbra. O fapta buna inseamna sa-l ajuti sa nu mai fie milog, lenes sau prost, sa se intretina singur.

Cand se intampla un accident sau un dezastru, ajuta-i pe toti cei din jur, in primul rand pe tineri - ei sunt viitorul. Daca iti mai raman forte si mijloace, ajuta-i si pe ceilalti. Se zice: cine n-are batrani, sa-i cumpere; dar zicala se refera la varstnicii intelepti. De fapt acestia nici n-au nevoie sa fie salvati - ba chiar te salveaza ei pe tine. Din pacate sunt si batrani (foarte multi!) care si-au irosit viata degeaba, negandind si nepregatindu-se pentru necazuri si pentru batranete. Pentru ei n-ar mai merita sa consumi aiurea resursele disponibile (totdeauna limitate!). Ajutand un tanar, indrumandu-1, poti spera c-o sa-l indrepti (sa-l faci sa gandeasca); in schimb calul batran nu mai poate invata mersul in buiestru Iar pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti. Poate ca atitudinea aceasta nu e crestineasca, «frumoasa», dar precis e rationala si eficienta.

Prea putin ajuti cu adevarat un om daca o faci dupa ce e bolnav, saracit, batran sau lovit de soarta - trebuia s-o faci inainte, inca de cand era copil. In fond, acum adultul nu are decat ce-a cautat, cu voia sau fara voia lui.

Educatia inseamna traditie, parinti, scoala, sudoare, efort neclintit. Exemplul personal este o metoda educativa deosebit de eficienta. Mai ales exemplul parintilor are un rol deosebit de important in educatia copiilor. Dar ce pot sa invete tinerii nostri de la parintii lor nepriceputi si iresponsabili sau de la profesorii chiulangii, de la politistii sau juristii corupti sau VIP-urile inconstiente, fanariote? Dintr-o inexistenta traditie colectiva pentru corectitudine, efort, abnegatie si altruism? De cate ori n-ai descoperit ca ceea ce ar fi trebuit sa stii de mic, de la parinti sau din scoala - esti nevoit sa inveti ca adult, cu suferinta, de la viata?

si totusi - sa nu pierdem speranta.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright