Arcuri lamelare

ARCURI LAMELARE

Arcurile lamelare se prezinta in doua forme constructive principale: formate dintr-o singura lamella si formate din mai multe lamele suprapuse (arcuri in foi multiple).

ARCURI MONOLAMELARE

Arcurile monolamelare se regasesc, de regula, sub forma de lamela incastrata la un capat si libera la celalalt capat. Se utilizeaza ca arcuri de apasare, in constructia instru-

mentelor de masurare, la me-

canisme de zavorare etc. Secti-

unea lamelei este dreptunghiu-

lara, cu grosime h, de regula,

constanta. In functie de varia-

tia pe lungime a latimii b a

benzii,arcurile lamelare se

clasifica in (fig.5):a-arcuri

dreptunghiulare, b-arcuri tri-

unghiulare, c-arcuri trapezo-

idale etc.

Arcurile triunghiulare si

cele trapezoidale au forma

mai apropiata de cea a grinzii

de egala rezistenta la incovo-

iere

Fig. 9 Forme constructive de arcuri

Monolamelare

ARCURI IN FOI

Arcurile in foi sunt compuse din mai multe arcuri lamelare suprapuse,de lungimi diferite,asamblate astfel incat toate sa participe la deformatie. Arcurile in foi sunt frecvent folosite la suspensia vehiculelor(rutiere si feroviare),in constructia amortizoarelor, instalatiilor de forjare,la tampoanele ascensoarelor etc.

In fig.10 sunt prezentate cateva variante constructive uzuale:a-cu un singur brat(sfertul de arc);b-cu doua brate,cu preluarea sarcinii la mijlocul arcului (arc semieliptic);c-cu doua brate,cu preluarea sarcinii la un capat al arcului (arc cantilever);d-format din doua brate suprapuse (arc dublu sau elliptic). O varianta mai noua este cea prezentata in gig.10,e,cu lamele cu grosime variabila,aceasta constructie reducand greutatea arcului cu cel putin 30%. Prin separarea lamelelor cu garniture din material plastic (v. fig.10,e),frecarea dintre lamele se poate reduce cu 80%.

Fig. 10 Forme constructive de arcuri in foi

Frecarea dintre lamelele arcurilor cu foi este dorita,in special atunci cand arcul se utilizeaza ca element de amortizare.O parte din energia preluata de arc este transformata,prin frecare,in caldura sin u mai este restituita sistemului din care face parte arcul,dupa disparitita incarcarii.Daca sarcina exterioara actioneaza asupra arcului cu socuri mici,care nu inving frecarea din arc sin u il deformeaza,acestea se vor transmite integral sistemului din care face parte arcul.In aceste cazuri,frecarea are un effect nedorit.

Frecarea dintre foi depinde de o serie de elemente,cum sunt:calitatea suprafetelor in contact,starea de ungere a suprafetelor in contact,numarul si lungimea foilor.

Uneori,foile de arc se executa cu o curbura initiala,cu atat mai mare cu cat lungimea lor este mai mica,astfel incat sa se asigure participarea tuturor foilor la transmiterea sarcinii.