Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Tehnica mecanica


Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica
Asamblari prin bolturi



Asamblari prin bolturi


Asamblari prin bolturi


1. Definitie, clasificare, materiale, domeniu de       

utilizare

Asamblarile prin bolturi sunt asamblari demontabile care transmit fortele exterioare prin presiuni care apar pe suprafetele de contact ale boltului cu piesele pe care le asambleaza.

In fig. 9.1,a. se prezinta elementele componente ale unei asamblari (articulatii) prin bolturi, iar in fig. 9.1,b. se arata presiunile de contact care apar pe suprafetele de contact bolt-piese, prin care se transmit fortele exterioare (F).

Bolturile, numite si axe scurte, sunt organe de masini care se monteaza, in general, cu joc in gaura practicata in piesele care se imbina formand asamblari cu joc numite articulatii. In cazul in care bolturile sunt montate fara joc in gaura practicata in piese se obtine asamblarea clasica (fara joc) iar boltul mai este numit stift.




Fig.  Asamblari prin bolturi. a - elemente componente;

b - presiunile de contact prin care se transmit fortele exterioare;

1 - tija (tirant); 2 - bolt;  3 - furca; 4 - rondela; 5 - splint


Domeniu de utilizare. Utilizarea bolturilor cu cap sau fara cap depinde de felul, dimensiunile si accesibilitatea constructiei

In general, bolturile apar in articulatii, ca de ex.: articulatia bolt-furca-tirant (fig.9.1); articulatia bolt-piston-biela, articulatia bolt-bucsa-eclise din structura lanturilor articulate, articulatia bolt-bare din structura cricurilor cu bare tip Dacia 1300, Nova etc.

.Bolturile sunt utilizate la

sustinerea rolelor folosite in diverse constructii;

la constructia diferitelor articulatii;

la danturi si lanturi de transmisie.


Bolturile au forme constructive variate, fapt pentru care s-au tipizat prin STAS, sau NORMA si clasificat.


Clasificarea bolturilor este prezentata in tabelul T., iar formele constructive uzuale sunt date in fig 9.2, intre cele doua (schema-figura) existand o stransa legatura .


tip A (STAS 5754/2-79)

bolturi cu cap

tip B (STAS 5754/2-79)

STAS 5754/2-79

speciale






forma A



masive





forma B









cu pereti subtiri (2..5mm)



constanta


bolturi fara cap



cu pereti grosi (8..13mm)


tubulare







in trepte



variabila





forma de egala rezitenta






tubulare sectionate


T.9.1 Clasificarea bolturilor.




j

a)     bolt fara cap

b)    bolt fara cap cu gauri pentru splint;



c)     bolt cu cap mic;

d)    bolt cu cap mic cu gaura pentru splint;


e)    bolt cu cap mare;

f)      bolt cu cap mare si gauri pentru      

splint

g)    bolt cu cap conic cu nas;

h)    bolt cu cap conic cu nas si gaura pentru splint;


i)      bolt special cu filet.

j)      bolt tubular


Fig. 9.2 Tipuri de bolturi folosite frecvent in practica.





APLICATII IN INGINERIA TRANSPORTURILOR

LEGAREA REMORCILOR



LEGAREA SEMIREMORCA - CAP TRACTOR


www.thehollandgroupinc.com/Portal/


Guaranteed for 6 Years / 600,000 Miles*

 1 mile = 1,6 km

LOAD CAPACITY: 55,000 lbs. Maximum Vertical Load

PULL CAPACITY: 150,000 lbs. Maximum Drawbar Pull

1 Lbs = 0.4535924 Kg

Dispozitivul de blocare

Bolt



Sistem cuplare cap tractor - semiremorca


ALTE APLICATII IN TRANSPORT

Bolturi de 8 mm

Constructia cricului


MECANISMUL BIELA MANIVELA

Subansamblul piston-bolt-biela



CONSTRUCTIA LANTURILOR


CONSTRUCTIA CARLIGELOR

Macara

Bolturi filetate


APLICATII DIVERSE

Sustinerea rolelor benzilor transportoare

Constructia sistemelor de siguranta








Articulatii pentru diferite brate, senile



Materiale. In functie de solicitari, standardele recomanda pentru uzinarea bolturilor otelurile prezentate in tabelul T.9.2.

T.9.2 Materiale utilizate in constructia bolturilor.


oteluri obisnuite


OL 50

OL 60



de cementare

OLC 15



OLC 20

oteluri carbon de calitate





OLC 35


de imbunatatire

OLC 45



OLC 50





15 CN 15, 15 Cr Ni 6


18 MC 10, 16 Mn Cr 5

oteluri aliate

15 C O 8, 15 Cr 3


21 Mo M C 12



20 Mo M C 12






2. Calculul boltului de articulatie

Fig 9.3 Schema de calcul a boltului.       a) solicitarea de forfecare si strivire;

b) solicitarea de incovoiere.

a)     Articulatia furca bolt tirant

Se considera articulatia din fig.9.3. formata din elementele: furca, bolt si tirant, aflata sub actiunea fortei F.

Aceasta forta se transmite la piesele asamblarii prin tensiuni care apar pe suprafetele de contact, considerate uniform distribuite.

In modelul de calcul adoptat, boltul este solicitat la

- forfecare (sectiunea c c)   fig.9.3.a.

- strivire (suprafata e c)      fig.9.3.a

-incovoiere fig.9.3.b

Conditia de rezistenta la incovoiere este data de relatia


   


Conditia de rezistenta la forfecare


(9.2)


Conditia de rezistenta la strivire

Bolt furca



Bolt - tirant

Pentru determinarea diametrului boltului se foloseste relatia


(9.5)

unde = 1,2. 1,5 este coeficient de suprasarcina.


Deci

(9.6)


Elementele constructive si tensiunile admisibile ale asamblarii sunt prezentate in T.2.3 T 2.4 T 2.5 T 2.6





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright