Confectionarea Garniturilor Din Materiale Textile

Confectionarea Garniturilor Din Materiale Textile

La confectionarea imbracamintei din tesaturi si trcoturi se pot forma unele garniture din materialul care se prelucreaza.Aceste garnituri se pot executa separate si apoi sa se monteze la detalii sau se pot forma din component detaliului confectionat.Produsele care se preteaza cel mai bine la formarea garniturilor sunt produsele de moda.Aceste garnituri forma de cute si pliseuri,cerculete si volane,slituri sau deschizaturi,butoniere bordate sau pense de ajustare.

Cute Si Pliseuri

Cutele sunt garniture care se formeaza prin indoirea materialului ce compune detaliul.Dupa modul cum se pliaza materialul se disting:

Cute simple,in care materialul este indoit intr-un singur sens,formand deschiderea sper una din laturile detaliului.Cuta simpla poate avea diferite adancimi (fig 2.2, a), determinate de produs si model.Limitele adancimii pot fi de 2−10 cm,iar rezerva de latime pentru o cuta este:

r=2∙a,

in care:

a este adancimea cutiei,in cm;

r−latimea rezervei pentru o cuta,in cm.

In cazul cand la undetaliu se formeaza mai multe cute,rezerva totala R va fi:

R=n∙r=2∙n∙a,

In care n este numarul cutelor formate.

Pliseurile,cute cu adancimi mici,asemanatoare cutelor simple,care au adancimea de 0,5−2 cm si se aplica la aceleasi produse ca si cutele simple.

Cute evazate (fig. 2.2, b), cute simple care se aplica la fustele closate.Aceste cute sunt caracterizate prin evazarea rezervelor de cuta,care se incep de la talie cu o adancime ce creste spre terminatie proportional,corespunzatoar modelului.

Cute duble ce se pot forma pe suprafata detaliului     (fig. 2.2, c) sau ascuns,fiind vizibila pe fata numai deschizatura. Rezerva necesara pentru o cuta dubla se calculeaza cu aceeasi relatie folosita pentru cuta simpla.Cutele duble se utilizeaza la: fuste,rochii,bluze,pardesiuri,vestoane si mantale.

Cute evantai obtinute prin suprapunerea mai multor cute duble in acelasi loc al detaliului.Rezerva de material necesara unei cute evantai se calculeaza dupa relatia:

R=2∙a∙ N

in care N este numarul de pliuri suprapuse in cuta evantai.

Se aplica la rochii si la fuste confectionate din diverse tesaturi.

Cutele se pot forma manual sau mecanizat,cu ajutorul unei masini de plisat.

Masina de plisat are o capacitate de productie de circa 250 m tesaturi plisate sau 170 m pliseuri.Aceasta masina este dotata cu mecanismele necesare care sa poata efectua cinci modele de pliseuri.Actionarea masinii se face de catre un motor electric cu o putere P=1,5 kW si o turatie de pana la 2 800 rot/min, care este redusa la 300−400 rot/min necesare functionarii masinii.Latimea de lucru a masinii este pana la 150 cm,avand posibilitatea sa pliseze tesaturi cu aceasta latime sau cate doua latimi inguste in paralel.

In scopul prevenirii unor degradari ale materialului care ar putea surveni in procesul plisarii (ardere sau murdarie), materialul plisat se inveleste cu foita pe amblele parti.

Masina de plisat se compune din carcasa metalica,care formeaza corpul masinii si inchide in interiorul sau organelle functionale.Mecanismul de plisare si fixare este montat la partea din fata a masinii.Dupa plisare,materialul trece pe masa de racier care il transporta la sulul de infasurare.Masina este actionata de la intrerupatoare.La partea din fata,deasupra si sub tesatura,sun montate in forma rulata hartia de protective si banda de fixare a tesaturii plisate.

Mecanismul de plisat si fixat tesatura este compus din cilindrul incalzit la temperature de 200-250 ͦC,care executa operatia de calcare-presare si fixare a materialului.La partea superioara a cilindrului este montata banda rulanta,confectionata din pasla si care tura sa intre in cilindrii.Dupa plisare,tesatura este depusa pe masa de racire lacierncalzita la temperature de 60−70 ͦC.Racirea finala a tesaturii plisate se face prin masa,confectionata din metal si racita permanent cu apa.Dupa racier,tesatura plisata este debitata in lada,din care apoi este luata si impachetata in cutii.

Actionarea masinii se face de catre motor,prin reductorul cu roti de curea.Pe axul ultimei roti de transmisie este montata roata dintata,care agreneaza rotile dintate,punand astfel in miscare cilindrul de plisare si fixare.

Cerculete,Volane Si Funde

Cerculetele garniture formate din tesaturi ce pot fi confectionate separate si apoi aplicate la detaliu sau se formeaza din detaliul respective.

Cerculetele formate pe suprafata detaliilor (fig. 2.4, a) se obtin prin coaserea unei portiuni din suprafata acestuia si fixarea prin coasere sau prin tratament umidotermic.

Cerculetele aplicate (fig. 2.4, b) se confectioneaza separate din aceeasi tesatura sau tesatura diferita,croita pe bie,dupa care se monteaza pe detaliu.Cerculetele se aplica la obiecte vestimentare pentru femei si copii,ca:bluze,rochii,pardesiuri etc.

Volanele sunt garniture formate din tesaturi care se aplica la imbracamintea pentru femei si copii.Acestea pot fi:

Volanele simple (fig. 2.4, c) ce pot fi drepte,incretite,plisate si closate.Forma volanelor este dreptunghiulara,avand latimea de 4−6 cm,iar lungimea in functie de marimea detaliului la care se aplica.

Volanele drepte si incretite au forma dreptunghiulara,croite pe fir,cu dimensiuni in functie de model.Confectionarea volanelor drepte cuprinde operatiile de indoire a marginilor libere,incretitea marginii

si montarea volanului.Lungimea volanului croit este in functie de lungimea volanului finit si de marimea incretiturii:

L 1,5 . 2,5) l,

in care:

L este lungimea volanului croit,in cm;

l−lungimea volanului in stare finite,in cm.

Volanele plisate se croiesc la fel ca volanele drepte si se confectioneaza prin formarea de pliseuri in lungimea lor.

Volanele-closate au forma volanelor drepte,insa difera de acestea prin croire,fiind croite in diagonal.

Volanele duble sunt garniture asemanatoare volanelor simple,care se monteaza la produs pe linia de mijloc a latimii lor.La fel ca si volanele simple,pot fi incretite sau plisate.

Volanele incretite au forma dreptunghiulara,cu latimea de 5−7 cm si lungimea in functie de marimea detaliului la care se aplica.

Volanele plisate sunt asemanatoare ca dimensiuni cu volanele incretite.Acestea difera prin forma pliseurilor.In fugura 2.4, c este dat modul de montare a volanelor.

Eseu: Reguli privind depozitarea materialelor si substantelor combustibile Referat: Caiet de sarcini pentru demolare

Fundele sunt garnituri din tesaturi,formate prin innodarea unei fasii si montarea pe detaliile produsului.Fundele pot avea,in faza initiala,forma dreptunghiulara,trapezoidala,cu terminatii drepte sau unghiulare.Se aplica la produse subtiri pentru femei si copii.

Slituri Si Deschizaturi

Slitul este o deschizatura care se aplica cu un scop ornamental si functional.Se poate confection ape suprafata detaliilor fiind numit slit exterior sau ascuns pe interiorul detaliului,fiind numit slit interior.

Slitul exterior se formeaza prin aplicarea unei benzi de material pe lungimea deschiderii.Aceste benzi se intorc curat, fixandu'se cu cusatura tighel pe toata lungimea.Astfel de slituri se aplica la manecile prevazute cu manseta de ajustare,la fuste,la rochii si pot fi fixate prin coasere pe maneca sau raman necusute.

La maneci slitul (fig. 2.5, a) se      formeaza prin aplicarea unei benzi de tesatura pe laturile deschizaturii.Capetele inferioare ale deschizaturii se introduce in manseta,iar marginile se fizeaza prin coasere sau raman libere.

Slitul interior (fig. 2.5, b) se executa la imbracamintea

exterioara,ca:pantaloni,sacouri,pardesiuri,paltoane si uniforme.

Fazele de executie sunt:

−confectionarea slitului de butoniere.In acest scop se coase captuseala pe slit,se intoarce si se fixeaza cu un tighel,dupa care se calca si se executa butoniere festonate;

−captusirea partii exterioare.O data cu montarea captuselii se introduce o banda de sustinere necesara rezistentei la intindere;

−montarea itului face prin insailare sau rect prin voasee cu tighel.

Butoniera Bordata

Se aplica la produse,ca:pardesiuri,paltoane si raglane pentru femei si barbate,rochii,bluze si costume pentru femei.Fazele de executie a butonierelor bordate sunt:

−marcareabutonierei pe detaliu (fig. 2.6, a),stabilind pozitia si dimensiunile ei.Pozitia butonierei se determina in functie de linia de simetrie a pieptilor fiind perpendicular,paralela sau inclinata cu aceasta;

−coaserea refiletilor (fig. 2.6, b) pe partea interioara a pieptilor,cand sunt formati dintr-o singura bucata,sip e fata cand se aplica doi refileti;

−taierea butonierei se executa cu foarfecele sau cu lama;

−intoarcerea refiletilor prin insailare (fig. 2.6, c) dup ace cusatura de aplicare a fost descalcata su egalata ca latime;

−fixarea refiletului cu bizetul pieptilor (fig. 2.b, d);

−presarea butonierei prin calcare pentru a subtia detaliul.

Pense De Ajustare Si Formare A Produselor

Pensele sunt cusaturi de ajustare,care se aplica la detaliile produsului avand rolul de modelare sau ornamentare.

Tipuri de pense.In functie de locul unde se confectioneaza pot fi:

Pense de margine (fig. 2.7, a),formate in cusaturile de asamblare a produselor.Astfel de pense se aplica la bluze,rochii,jachete,sacouri,pardesiuri si paltoane pentru femei si barbate;

Pense interioare (fig. 2.7, b) formate in interiorul detaliilor printr-o cusatura de incheiat.Se aplica la spate fara cusatura de mijloc,la piepti in pozitie laterala si in fata,avand ca scop ajustarea detaliului pe conformatie;

Pense de garniture (fig. 2.7, c) formate in interiorul detaliilor care reprezinta garniture ale produsului.Se aplica la produse de moda,ca:rochii,bluze,pardesiuri,paltoane si jachete pentru femei.

Confectionarea penselor.Procesul de confectionare a penselor este determinat de forma pensei si felul materialului folosit.Confectionarea unei pense cuprinde urmatoarele operatii:

−Pozitionarea pensei prin marcarea locului pe produs.Pentru pensile de suprafata,marcarea se face prin crestaturi,iar pentru cele ascunse,prin semen,intepaturi,crestaturi si decupaje;

−Coaserea este operatia in care pensa se incheie prin cusatura.Cusatura de incheiat pensa se adanceste usor,pentru a nu se forma bucle,la capatul acesteia;

−Calcarea oensei este operatia in care pensa incheiata prin coasere se descalca sau se fixeaza prin calcare.La pensile de garniture,fixarea se face prin cusaturi tighel,iar la pensile de suprafata prin cusaturi de fixare.Pentru calcat acestea se puncteaza prin coasere sau se insaileaza.

Constructia Tiparului Bluzei Pentru Femei

Tiparul se construieste pentru o bluza care este fiza pe conformatie.Materialele utilizate pentru confectionarea bluzei pot fi tesaturi din bumbac si tip bumbac sau matase si tip matase.

Ca linie de croiala este un model drept ajustat pet alia corpului si inchis in fata prin nasturi si butoniere.

Gulerul este inchis pe gat si rotund la colturi.

Manecile se confectioneaza in model lung,scurt,sau trei sferturi.

La manecile lungi sunt prevazute mansete montate in prelungire care au latimi diferite.Manecile scurte sau trei sferturi se finalizeaza la terminatie prin tivuri ascunse pe dos sau rasfrante pe fata formand astfel o manseta aplicata.

Pentru constrctia tiparului se utilizeaza ca dimensiuni principale:

IC=168cm, Ps=48cm , iar Ad=6cm

Pentru constructia tiparului clasic se parcurg urmatoarele etape:

Calculul dimensiunilor de baza;

Trasarea liniilor de baza;

Trasarea liniilor de contur.

Calculul Dimensiunilor De Baza:

Lt=IC/4-k=168/4-2=40cm

Lb=IC/3+k=168/3+6=62cm

Lsp=Pb/3+k=48/3=2=18cm

Lpt=Ps/3+k=48/3+3=19cm

Trasarea Liniilor De Baza

Tiparul se construieste la scara 1/5

AB=Ps/4+9=48/4+9=21cm (4 )

AB     1/5=21:5=4

Constructia tiparului incepe prin trasarea unui unghi drept cu varful in A.

● AT=Lt=40cm (8)

AT la sc 115=40:5=8cm

● AL=Lpr=66cm (13 )

●Lpr=R* Z₋+K=4* 16,8-1,2=66cm

N=4 K=1

● Z=IC/10=168/10=16,8

AL la sc 1/5 66:5=13

B,T si L se traseaza perpendicular pe AL

● BB1=Lsp=AD/3=18+6/3=20cm (4cm)

BB1 la sc 1/5=20:5=4cm

● BB2=Ps+AD=48+6=54cm (10,8cm)

BB2 la sc 1/5=54:5=10,8cm

● B2B3=Lpt+AD/3+1=19=6/3+1=22cm (4 )

B2B3 la sc 1/5=22:5=4

● B1B4=B1B3/2 (desen)

Din punctele obtinute se traseaza linile de baza in latimea tiparului.

Trasarea Liniilor De Contur

Rascroitura gatului la spate

● Aa=Ps+Ad/8=48+8/8=6,75cm (1 )

Aa la sc 1/5=6 =(1,4)

● aa1=Aa/4+0,5=0,75+0,5=2,20cm (0,4)

● A1a2=2cm (0 )

● a2a3=1cm (o )

Partea superioara a fetei de bluza este prevazuta cu o pensa de ajustare pe bust care se introduce in linia urmarului.

● A2A3=Aa+1=6,75+1=7,75cm (1,6)

● A2G=A3G1=aa1+1=2 +1=3,2 cm (0,6)

Se traseaza rascroitura gatului la fata trasandu-se un arc de cerc cu raza GG1.

Pensa de bust

● B2B5=B2B3/2 (desen)

Se ridica o perpendicular din B5,iar la intersectie cu dreapta:

G1A1 se not p1

●p'p=0,5m (0,1)

●B5 P'=B5P/2 (desen)

Din P1 se traseaza un arc de cerc din care se det.P2.Acest punct se uneste cu B5 obtinandu-se a2 latura a pensei.

● P2+B5

● B5P3=B5 P

● P1P2=Pb/10-0,5-1=48/10=0,8=4cm (0,8)

● B1a4=Pb/4=48/4=12cm (2 )

● Unim pe P3 cu a4

● P3P4+G1P=a!a3-1 (2,3)

●P3P4= (3,1*5)-(0,6*5)-1=15,5-3-1=11,5

P3P4 la sc 1/5=11 =2,3

B3R=4,5cm (0 )

Pentru trasarea rascroituri bratului se unesc punctele:

a3,R,P4 cu o linie tangent la dreapta B1,B3

Linia laterala

● T2T3=T2T4=3 . . 3,5 (0,6)

Definitizarea liniei taliei si determinatia

● T1T5=L1L3=1cm (0 )

Se unesc B1 cu T3 si T4 si cu L2 si T4 cu T5 si 1I2 cu L3

Pensa de ajustare a spatelui se determina prin punctele b1,I1,t1 si t2 care se determina astfel:

● Bb=BB1/2 (desen)

● bb1=4-6cm (1 )

● tt1=tt2=2cm (0 )

Se unesc punctele b1 cu t1,t2 si cu l1.

Din punctual b se coboara o perpendicular si se obtin punctele t1,l in functie de care se stabilesc lungimea si adancimea pensei.

Pensa de ajustare a fetei se obtine prin prelungirea in jos a verticalei B5P2,iar la intersectia cu linia definitive a taliei si a tivului se noteaza punctele t3 si l2.

● B5F=5 . .6cm (1 )

● P2l3=5 . .6 cm (1 )

●t3t4=t3t5=2,5cm (0,5)

La partea din fata bluza este prevazuta cu rezerva de suprapunere si dublura sau BIZET care se obtine astfel:

G2G3=L3L4=2cm (0 )

G3G4=L4L5=4 . ..5cm (1)

G4G5=1cm (0 )

Se unesc punctele G5 cu L5 cu o dreapta si se obtine marginea din fata a pieptilor.