Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Tehnica mecanica


Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica
Materiale, defecte si intretinerea cutiilor de viteze



Materiale, defecte si intretinerea cutiilor de viteze


Materiale, defecte si intretinerea cutiilor de viteze



Materiele utilizate la constructia cutiilor de viteze:


Rotile dintate se executa din oteluri aliate.

Pentru marirea duratei de functionare, rotile dintate sunt supuse unui tratament termochimic (cementare sau cianurare), urmat de tratamentul termic corespunzator. In cazul rotilor dintate care se cementeaza, se utilizeaza otelurile aliate de tipul 15 CO 8,18 MC 10, 18 MoCN 13X, 21 MoMc 12X, 13 CN 30 X, 21 TMC 12 sau 28 TMC 12 (STAS 791-66). Pentru rotile dintate care se cianureaza se folosesc, in general, otelurile aliate cu Cr-Ni-Mo.

Arborii cutiei de viteze sunt executati, in general, din oteluri aliate. Pentru arborii executati dintr-o bucata cu rotile dintate, se recomanda acelasi material ca si rotile dintate, iar pentru ceilalti arbori, oteluri aliate cu un continut mediu de carbon, de tipul: 41 MoC 11X, 40 C 10,50 VC 11 etc.

Carterul cutiei de viteze este executat, de obicei, din fonta cenusie, nealiata de rezistenta medie. Pentru reducerea greutatii se utilizeaza si cartere din aliaje de aluminiu (Dacia, Oltcit).


Defecte in exploatare ale cutiei de viteze si inlaturarera lor:


Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea cutiei de viteze, raminerea cutiei intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta, autodecuplarea cutiei de viteze, schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul decuplat complet, zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina, zgomot asemanator unui huruit puternic sau unei trosnituri, cu intentii de blocare a cutiei de viteze, bataie ritmica, schimbarea greoaie a treptelor.

Blocarea cutiei de viteze. Defectul se manifesta mai ales, la pornirea din loc sau la mersul inapoi, ca urmare a deteriorarii dispozitivului de zavorare a treptelor sau din cauza ruperilor de dantura.



Defectarea dispozitivului de zavorare a treptelor poate duce la cuplarea a doua trepte in acelasi timp, rezultand o blocare a cutiei de viteze. Defectul se elimina prin inlocuirea pieselor uzate.

Ruperea dintilor pinioanelor conduce la blocarea cutiei de viteze, atunci cand fragmente din dantura sparta se intepenesc intre dintii pinioanelor.

Cauzele ruperii dintilor pinioanelor pot fi: solicitari mari, datorita ambreierilor bruste, manevrari gresite ale manetei de comanda, oboseala materialului si uzuri avansate. Inlaturarea defectului se poate face numai intr-un atelier de reparatii prin inlocuirea pinioanelor cu dintii rupti.

Raminerea cutiei de viteze intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta. Defectul se datoreste mai multor cauze, mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau tijelor culisante, defectarea dispozitivului de zavorare si congelarea uleiului pe timp de iarna.

Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora oboselii materialului sau manevrarilor bruste, indeosebi iarna, cand uleiul de transmisie din carter este prea vascos.

Daca maneta s-a rupt deasupra articulatiei sferice,pentru a se putea continua drumul pana la atelierul de reparatie, se va folosi o cheie tubulara, ori o teava introdusa pe capatul manetei cu ajutorul careia se vor schimba treptele.

Daca maneta s-a rupt sub articulatia sferica, trebuie demontat capacul cutiei de viteze si scos capatul rupt al manetei pentru a preveni producerea unei avarii: se introduce, apoi, in treapta intai sau a doua de viteza cu ajutorul unui levier,dupa care se monteaza la loc capacul, si debreind, se porneste motorul, continuandu-se, apoi, drumul pana la atelierul de reparatie, fara a se mai schimba treapta.

Ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante se produce datorita oboselii materialului, schimbarilor bruste sau manevrarilor fortate cand uleiul este congelat. Defectul se constata prin faptul ca desi maneta se poate manevra, totusi nu se realizeaza cuplarea treptelor. Daca se produce ruperea unor bucati din furca, acestea pot cadea in carterul cutiei de viteze, putand sa patrunda intre rotile dintate, distrugand dantura sau chiar fisurand carterele.

Pentru a se preveni producerea unor astfel de deteriorari, la imposibilitatea cuplarii pinioanelor se debreiaza si se opreste motorul.

Autodecuplarea cutiei de viteze ("sare din viteza") defectul se poate datora urmatoarelor cauze: defectarea dispozitivului de fixare a treptelor, danturilor pinioanelor si danturilor de cuplare (crabotii) uzate accentuat, rulmenti cu jocuri mari, jocuri axiale mari ale pinioanelor pe arborele secundar.

Defectarea dispozitivului de fixare a treptelor se produce ca urmare a slabirii arcurilor sau a iesirii bilelor din locasurile lor, precum si uzarii tijelor culisante. Defectiunea conduce la autodecuplarea treptei. Defectul se elimina inlocuindu-se partile uzate ale dispozitivului de fixare.

Uzura excesiva a rulmentilor conduce la jocuri mari care determina neparalelismul cutiei de viteze. Defectul se datoreste unui numar mare de cauze: ungerea insuficienta, existenta unor impuritati in ulei, montaj prea strans, centrarea incorecta a cutiei de viteze fata de motor etc.

Shimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul complet decuplat. Cauza defectiunii o poate constitui uzura sau deteriorare sincronizatoarelor, indeosebi se uzeaza inelul de blocare.

Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor, cuplarea treptelor se face cu zgomot, datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul cuplarii, nu mai sunt egale.

Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina.


Manifestarea se datoreste uzurii sau deteriorarii rulmentilor arborilor. De asemenea,ea poate aparea si la montajul prea strans,fiind urmata de incalziri locale ale lagarelor si, eventual,de griparea rulmentilor.

Zgomot asemanator unui huruit puternic sau unei trosnituri, cu intentii de blocare a cutiei de viteze. Aceste manifestari se datoreaza spargerii corpurilor de rostogolire ale rulmentilor.

Bataia ritmica. Defectiunea se datoreste ruperii danturii rotilor dintate. Daca zgomotul este la fel de puternic in oricare dintre trepte, inseamna ca s-a produs ruperea danturii rotilor dintate permanent angrenate, fixe pe arbori. In cazul in care ruperea danturii s-a produs la o roata dintata libera pe arbore si care se cupleaza cu ajutorul unui sincronizator, bataia apare numai intr-o anumita treapta, cand se cupleaza roata respectiva. Continuarea drumului se va face cu automobilul remorcat pana, la atelierul de reparatii.






Intretinerea cutiei de viteze:


Intretinerea cutiei de viteze consta in urmatoarele lucrari:

  • controlul fixarii cutiei pe carterul ambreiajului sau pe cadru;
  • verificarea strangerii piulitelor de la flansa arborelui secundar;

verificarea etanseitatii carterului prin observarea locurilor pe unde au loc pierderi de ulei;

controlul zgomotelor cu stetoscopul;

controlul functionarii dispozitivelor de fixare si zavorare;

reglarea mecanismului de comanda a treptelor;

gresarea articulatiilor mecanismului de comanda;

controlul si complectarea nivelului uleiului;

schimbarea lubrifiantului din carter.

La automobile cu comanda la distanta a cutiei de viteze si la cele cu maneta pe coloana volanului, trebuie sa se regleze, periodic lungimile tijelor intermediare pentru a se aduce in concordanta cu pozitia pinioanelor din cutia de viteze.

Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie. Schimbarea uleiului consta in golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu altul proaspat. De regula, nivelul uleiului in carter trebuie sa fie la marginea inferioara a orificiului de umplere.

Periodic, se controleaza nivelul lubrifiantului in carter, care trebuie sa fie la nivelul orificiului de alimentare.

Deasemenea, atunci cand instructiunile de exploatare prevad, se face inlocuirea in functie de anotimp (iarna-vara) a uleiului, chiar daca rulajul prevazut nu a fost realizat.






































Bibliografie





Crudu I.-Atlas de reductoare cu roti dintate.

George Dragomir,Constructia si Calculul Autovehiculelor II,Note de Curs

Gelu Padure,Autovehicule Rutiere-Constructii si Calcul.Vol. 1,Editura Politehnica Timisoara,2004.

Gh.Radulescu,Gh.Miloiu,N.Gheorghiu-Indrumar de proiectare in constructia de masini,vol.III,Bucuresti,Editura Tehnica,1986.

Gruenbal-Motoare pentru autovehicule.

Marin Untura,Gh.Potarcu,Gh.Peres,Ion Tabacu-Dinamica autovehiculelor pe roti,Editura Didactica si Pedagogica

Culegere de STAS-uri

Pagini Web Internet





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright