Tehnica mecanica
Motorul diesel - circuitul de alimentare de inalta presiune
Motorul
diesel - Circuitul de alimentare de inalta presiune
Carburantul
trebuie sa fie dozat cu exactitate. Trebuie sa fie supus la o
presiune bine determinata (inalta presiune) si pulverizat in
conditii precise: finete, viteza de penetrare si forma
jetului adaptat tipului de motor (cu sau fara antecamera de ardere).
Inceputul
de injectie trebuie sa fie declansat la un anumit moment pentru
fiecare cilindru. De asemenea, durata de injectie terbuie sa fie
foarte precisa pentru a optimiza energia furnizata prin fiecare
picatura de motorina.
1.1.
Circuitul de alimentare
clasic de inalta presiune.
|
|
|
|
Circuit de alimentare clasic de inalta
presiune.
|
|
Pompa de
inalta presiune trimite la fiecare injector motorina sub inalta
presiune.
 1.1.
Schema de principiu a pompei Bosch cu element de pompare axial
1- platou cu came
2- platou port galeti
3- partea de aspiratie a pompei
4- pompa de transfer
5- fulie de antrenare
6- presiunea de transfer
7- sertaras de avans
8- levier de sarcina
9- regulator de turatie
10-levier regulator de turatie
11-inel de sfirsit de injectie
12-element de pompaj
13-partea de alimentare a capului
hidraulic
14-refularea catre injectoare
a)
Functionare
|
|
1 Platou port-galeti (fix).
2 Platou cu came (se roteste).
3 Alimentare.
4 Cap hidraulic.
5 Bucsa de sfarsit de
injectie.
PMI Punct Mort Inferior (piston).
|
|
Faza de refulare a pompei
1 Platou portgaleti.
2 Platou cu came.
3 Bucsa de sfarsit de
injectie.
X Cursa piston.
PMS Punct Mort
Superior (piston).
|
|
In
timp ce pistonul pompei este la punctul mort inferior, orificiile de
alimentare ale pistonului comunica cu intrarea motorinei din capul
hidraulic. Camera de compresie se
umple.
|
Alimentare.
|
|
|
|
Debut de refulare.
|
Pistonul
continua cursa sa catre PMS pana ce orifciul de punere la
iesire este intalnit. Sfarsitul de injectie si deci
debitul pompei, sunt determinate prin pozitionarea inelului de
sfarsit de injectie.
Controlul pozitiei inelului de sfarsit de injectie
permite gestionarea debitului.
|
Sfarsit de injectie.
|
|
|
Rotatia finala permite coborarea pistonului
catre PMI ca si o noua corespondenta
pentru admisia de motorina. O rotatie de pompa trebuie sa
permita atatea injectii cati cilindrii exista (6 maximum
la Bosch).
|
Debut de alimentare.
|
|
|
Acest
sistem de pompaj permite un debut de injectie fix (debut de injectie
la trecerea PMI-ului pistonului de pompa) si un sfarsit de
injectie variabil (functie de pozitia inelului de sfarsit
de injectie) oricare ar fi debitul injectat.
b) Reglajul dozajului
pentru pompa axiala Bosch
Gestionarea
mecanica a dozajului
Parametrii
de care se tine cont pentru gestionarea mecanica sunt
urmatorii :
turatia motorului
prin intermediul unui regulator centrifugal
sarcina motorului
prin intermediul pozitiei levierului de sarcina
presiunea din colectorul de
admisie, cand motorul este supraalimentat
presiunea atmosferica,
cand motorul este prevazut cu corector altimetric
Pozitia
inelului de sfarsit de injectie depinde de echilibrul levierului de
reglare. Pozitia levierului depinde de intensitatea fortelor
exercitate pe de o parte prin regulator ( informatia de turatie a
motorului ) iar pe de alta parte prin levierul de sarcina prin intermediul
arcurilor de reglare.
|
|
|
Gestionarea electronica a dozajului.
Gestionarea
dozajului poate fi efectuata si electronic, de data aceasta luindu-se
in calcul mult mai multi parametrii. Comanda
pozitiei inelului de sfarsit de injectie se realizeaza prin
intermediul unui electromagnet comandat in semnal de tip R.C.O.. Calculatorul
este informat in permanenta de pozitia inelului de sfarsit
de injectie .
1.2. Schema de principiu a pompei Lucas cu element
de pompare radial
|
1-
axul de antrenare
2- levier de reglare
3- levier de relanti accelerat
4- arc de reglare
5- actuator de avans
6- levier de sarcina
7- supapa de dozaj
8- STOP electric
9- pompa de transfer
10- conexiune pentru inalta presiune
11-sertaras de suprasarcina
12- inel cu came
13- maselote
14-
coaja maselotelor
|
|
a) Principiul de pompare radiala in rotatie.
|
1 -
inel cu came
2 -
galet
3 -
port galet
4 -
rotor
|
5 -
piston plonjor
6 -
orificiu de refulare
7
- stator (cap hidraulic)
8 -
orificiu de alimentare
|
|
|
|
|
Pistoanele
sistemului de pompare sunt montate pe directie radiala. Odata
ce orificiile de alimentare ale rotorului comunica cu intrarile de
motorina, pistoanele plonjoare se departeaza proportional
cu debitul reglat in amonte. In momentul rotirii ansamblului pistoane rotor,
alimentarea este intrerupta si orificul de refulare al rotorului
este pus in comunicare cu o iesire catre injectorul statorului.
Galetii intalnesc camele inelului cu came. Pistoanele plonjoare se
aproprie intre ele generand un debit catre injector.
Particularitatea
acestui sistem este ca debutul injectiei este variabil in
functie de debit. Cu cat debitul la injector este mai mare, cu atat
galetii ataca camele.
|
b) Reglajul dozajului pentru pompa radiala Lucas
Debitul este controlat prin
pozitia supapei de dozaj care se poate asimila cu un robinet. Acest
control consta intr-un echilibru dat de forta centrifuga a unui
regulator de turatie (informatia de turatie) si forta
arcului levierului de sarcina, echilibru ce determina pozitia
supapei de dozaj.
1.3. Corectia avansului pentru
functionarea la rece (supracalare)
In timpul functionarii la rece a
motorului temperatura din camera de ardere nu atinge intotdeauna valoarea
necesara autoaprinderii amestecului carburant, si de aceea perioada
arderii creste existand posibilitatea ca debutul arderii sa se
produca dupa P.M.S. al motorului. Pentru a compensa acest efect se
apeleaza la cresterea avansului la injectie procedeu numit
supracalare.
Doua tipuri de corectii
sunt posibile :
-
corectia avansului pe cale mecanica
-
corectia avansului pe cale hidraulica
Corectia pe cale
mecanica consta in actionarea unui sertaras sau asupra unei piese legata de acesta.
Comanda poate fi mecanica sau electrica, iar informatia
necesara este temperatura motorului. Acest tip de corectie
prezinta inconvenientul ca actioneaza in timpul fazei de
pornire a motorului, cand un avans prea mare poate impiedica demararea
acestuia. Pentru anumite aplicatii este necesara dezactivarea acestui
sistem inainte de controlul calajului initial).
Corectia hidraulica (sistem
numit KSB) consta in cresterea avansului la injectie prin
cresterea presiunii de transfer in timpul functionarii la rece.
Informatia despre temperatura lichidului de racire a motorului este
determinata prin intermediul unei sonde termostatice aflata in
circuitul de apa sau a unui termocontact, atunci cand comanda este
electrica:
1. ax levier
2. buson
3. levier de comanda
4. pistonas
5. arc de intarziere
Schema de
principiu a corectorului hidraulic
Atunci cand motorul este rece se
comanda elementul ce permite cresterea presiunii de transfer ce
actioneaza asupra sertarasului in sensul cresterii
avansului la injectie.
Pentru anumite aplicatii
elementul de comanda este inchis (nu lucreaza) atunci cand motorul nu
este pornit.
La atingerea temperaturii normale de
functionare se comanda iesirea din functiune a acestui
element, iar avansul la injectie trece la valoare de referinta.
Acest sistem de corectie al avansului in perioada de functionare la
rece a motorului poate fi comandat astfel :
- direct printr-o sonda dispusa pe circuitul de racire
al motorului
- printr-o cutie de pre-postincalzire
- prin levierul de relanti accelerat
- prin calculatorul de injectie
1.
Corectia avansului in functie de sarcina
Element de pompaj radial
Principiul pompei radiale prezinta
inconvenientul de a avea un avans variabil in functie de sarcina (cu cat
debitul aspirat este mai mare cu atat cama ataca mai devreme galetii). Pentru
anumite regimuri de functionare ale motorului este necesar a corija avansul
pentru a inlatura acest dezavantaj natural. Crestere avansului pentru
sarcinile mici ale motorului este realizata prin cresterea,
progresiva sau nu, a presiunii de transfer. Informatia de
sarcina permite comanda scaderii presiunii de transfer la sarcini
mari ale motorului, informatia fiind luata de pe levierul de sarcina
al pompei de injectie. Acest sistem se numeste AFC (avans pentru
sarcini mici) sau ACP (avans pentru sarcina progresiva). Atunci
cand avansul este gestionat electronic aceasta corectie este
cartografiata.
Element de pompaj axial
Pentru a avea un motor
mai suplu si mai putin zgomotos se impune diminuarea avansului la
injectie pentru sacinile mici. Presiunea in timpul arderii scade atunci
cand debitul de combustibil se reduce. Maximul presiunii in camera de ardere
este avansat in raport cu P.M.S. al motorului.
Pentru pompele
rotative BOSCH sistemul consta in diminuarea presiunii de transfer
(si deci a avansului) atunci cand se revine la relanti, si se
numeste initiator de refulare L.F.B. El utilizeaza pozitia
mansonului regulatorului de turatie in aceasta faza de
functionare pentru a reduce presiunea de transfer.
Gestionarea electronica a avansului
Acest tip de gestionare permite
optimizarea reglajului de debut al injectiei . Oricare ar fi tipul pompei
se actioneaza la nivelul presiunii de transfer care se aplica pe sertarasul de
avans.
In
functie de parametrii de functionare ai motorului calculatorul comanda
actuatorul de avans dupa o cartograma memorizata. El impune ca avansul
comandat sa fie cel real gratie unui traductor de pozitie al acului
injectorului. Sistemul functioneaza in bucla inchisa si deci se permite o
corectie daca acest lucru se impune. In cazul in care nu mai primeste
informatie de la captorul de pozitie al acului injectorului, calculatorul va
lucra in bucla deschisa.
Pentru
pompa Bosch
A - sosirea presiunii de transfer
B - descarcarea catre
alimentarea pompei
C - canal de gestiune a
presiunii
1 - sertaras de avans
2 - electrovana de
avans
3 - resort de avans
automat
|
Pentru pompa Lucas
1 -
electrovana de avans
2 -
sertaras de avans
3 -
rotula de legatura
4 -
resort de avans automat
5 - inel
cu came
|
1.5. Functia de suprasarcina (cresterea debitului de
motorina la pornire)
La pompa Lucas sistemul
de suprasarcina permite pornirea usoara a motorului prin cresterea debitului de motorina injectat in aceasta faza.
Debitul trebuie sa revina la valoarea initiala dupa ce motorul a pornit
(cca. 150 rot/min la pompa).
Cresterea
debitului in timpul fazei de pornire este realizata datorita
maririi cursei pistoanelor plonjoare. Aceasta variatie a cursei
este obtinuta prin decalajul axial al suportilor de galeti.
Suprasarcina este anulata atunci cand presiunea de transfer este
transmisa catre sertarasul de suprasarcina.
La pompele BOSCH
suprasarcina se realizeaza cu un resort de tip lama integrat
levierului de sarcina ce permite deplasarea mansonului de sfarsit de injectie catre debite
mari atunci cand regulatorul nu este antrenat.
1.6 Regulatorul de turatie
Motorul DIESEL
functioneaza cu exces de aer. Oricare ar fi sarcina motorului, o
variatie a regimului de turatie nu va putea fi obtinuta
decat prin variatia debitului de carburant injectat. Reglarea
turatiei unui motor DIESEL consta in reglarea automata a dozei de
combustibil injectat pentru a obtine un regim fix de turatie. In functie de
aplicatie va trebui reglata turatia motorului pe intreaga plaja de functionare
(cazul motoarelor statice) sau numai
pentru anumite regimuri (cazul motoarelor de autoturisme).
Principiul
de reglare minim/maxim
In cazul
autoturismelor este necesara reglarea regimului de relanti, regim ce poate fi
modificat datorita variatiei sarcinii motorului (de exemplu consumatori
electrici) in timpul acestei perioade de functionare. De asemenea este necesara
evitarea supraturarii motorului atunci
cand sarcina este foarte mica (cazul testului de opacitate).
Principiul
de functionare al regulatorului minim/maxim mecanic
Informatia de turatie
a motorului este preluata prin
intermediul regulatorului centrifugal. Efortul regulatorului asupra levierului
este contracarat prin efortul arcurilor apasate la rindul lor de levierul de sarcina. In cazul unei reglari
minim-maxim se disting trei faze :
- reglarea relantiului
- faza intermediara
- reglarea regimului maxim
Principiul
de functionare al regulatorului pentru toate turatiile
Reglarea pentru toate
regimurile de turatie ale motorului se face indiferent de sarcina motorului
si se aplica in special la masinile agricole sau de santier,
precum si la motoarele statice.
1.7. Corectia debitului la motoarele
supraalimentate
La motoarele supraalimentate este
necesara adaptarea debitului injectat in functie de masa de aer aspirata de
motor, masa ce depinde in principal de presiunea de admisie .
In fig. de mai jos este prezentat un
exemplu pentru pompa BOSCH.
Corectia mecanica a debitului la supraalimentare - Pompa Lucas
Principiul consta in
transmiterea presiunii in spatele
sertarasului de suprasarcina proportional cu cresterea presiunii de
supraalimentare.
1 - intrare presiune de supraalimentare
2 - piston de pierdere
3 - membrane cu sectiuni diferite
4
- antretoaza
5 - surub crestat
Corectia pe cale
electronica
Atunci cand
gestionarea debitului este realizata pe cale electronica, masa de aer este
masurata direct prin intermediul unui debitmetru volumetric sau masic. In toate
cazurile de functionare calculatorul cunoaste sau calculeaza masa de aer
aspirata si poate deci sa adapteze doza de combustibil injectat
functie de necesitatile motorului.
1.8. Functia de pre-postincalzire
Scopul
pre-postincalzirii este acela de a creste temperatura aerului admis in
motor pentru a diminua intarzierea combustiei in faza de pornire si de
functionare la rece a motorului. Functia de preincalzire este
indispensabila pentru pornirea la rece a motoarelor DIESEL cu injectie
indirecta. Rolul postincalzirii este acela de a diminua gradul de poluare
al motorului. Pre-post incalzirea se efectueaza prin intermediul unor bujii cu
incandescenta comandate de catre o cutie de pre-postincalzire sau chiar de
calculatorul de injectie.
Principiul de functionare :
Preincalzirea se descompune in
doua faze, si anume ;
Preincalzirea
variabila functie de temperatura lichidului din sistemului de racire al
motorului ( martor aprins )
Preincalzire
fixa, dupa stingerea martorului, bujiile raman alimentate un timp de
cateva secunde.
Faza de pornire: bujiile
raman sau nu alimentate in functie de temperatura lichidului din sistemul
de racire
Postincalzirea se
compune din urmatoarele doua faze :
-postincalzirea
fixa: bujiile raman alimentate
simultan sau nu, timp de citeva secunde
-postincalzirea
variabila: bujiile sunt alimentate
simultan sau nu, timp de mai multe minute.
Alimentarea bujiilor poate fi
taiata daca:
temperatura
apei depaseste un anumit prag
sarcina
motorului depaseste un anumit prag
1.9. Distribuirea
inaltei presiuni.
a)
Principiul
distributiei.
Rolul
distribuitorului este de a distribui:
Catre fiecare injector
motorina comprimata prin elementul de pompaj,
Intr-o anumita ordine
si la un moment bine precizat.
Observatii asupra pompelor rotative.
Clapetele de reaspirare (la iesirea de
inalta presiune): permit mentinerea unei anumite presiuni reziduale
in conductele de inalta presiune (scurteaza intarzierea
injectiei) si asigurarea unei inchideri ferme a acului de injector
(pentru evitarea stropilor).
De
asemenea se gasesc clapete de:
Reaspirare cu debit variabil:
variaza volumul de reaspirare a volumului in functie de debitul
injectat.
Franare a reaspiratiei:
rolul lor este de a amortiza undele de presiune la inchiderea injectoarelor.
Fara acest dispozitiv, aceste unde de presiune creaza o
redeschidere a injectorului avand drept consecinta un exces de fum.
b)
Calajul
initial.
Calajul
initial consta in reglarea debutului de injectie fata
de punctul mort superior al motorului.
Controlul
calajului initial trebuie sa se faca obligatoriu dupa
desfacerea sau demontarea pompei ca si dupa orice interventie
asupra distributiei oricare ar fi tipul de pompa (total mecanica
sau pilotata electronic).
Calajul
pompelor BOSCH
Acest
calaj consta in masurarea deplasarii pistonului pompei de la punctul sau mort
inferior pana cind P.M.S. al motorului a fost atins:
-se
monteaza un ceas comparator
-se
cauta punctul mort inferior al pistonului pompei rotind motorul in sensul sau
de rotatie
-se pune
comparatorul la zero
-se roteste motorul pana cand dispozitivul MOT.
1054 pozitioneaza motorul in P.M.S.
-se
citeste valoarea pe ceas
Valorile
de reglaj difera de la motor la motor si sunt impuse de constructor, de
aceea ele trebuiesc respectate cu strictete.
Daca
valoarea nu este cea corecta, trebuie ajustata. Sunt posibile
doua cazuri:
a) Corpul
pompei are gauri ovale de prindere. Reglajul pompei se face modificand
pozitia corpului pompei, deci a platoului port- galeti, in raport cu motorul.
b) Daca
fixarea pompei nu se face prin gauri ovale, reglajul pompei se face prin
fulie, aceasta fiind o fulie cu reglaj micrometric RAM
Calajul pompelor LUCAS
Pompele
LUCAS au un debut de injectie variabil in functie de debit . Fiecare
pompa poseda propria valoare de reglaj ce poate fi luata de pe o
agrafa din plastic care este fixata pe levierul de sarcina al
pompei. Verificarea calajului se face astfel:
se pune comparatorul la zero
dupa ce tija dispozitivului MOT 1079 este apasata pe ghidul ei
- se roteste motorul pana cand dispozitivul MOT. 1054
pozitioneaza motorul in P.M.S.
se citeste valoarea pe
comparator
daca valoarea nu este
corecta se procedeaza la ajustarea ei, astfel :
daca fixarea pompei se face in
gauri ovale reglajul se efectueaza modificand pozitia corpului pompei ( inelului cu came ) in
raport cu motorul
daca fixarea pompei nu se
face in gauri ovale reglajul se efectueaza cu ajutorul unei fulii cu
reglaj micrometric RAM
1.10. Injectoarele.
|
Injector cu stift.
|
Injectorul este elementul major al sistemului Diesel.
Calitatea injectiei si deci calitatea arderii sunt direct legate de
caracteristicle si reglajele lui. Acesta participa la adaptarea
ratei de introducere (cat se
injecteaza in cat timp).
|
Rolul
injectorului este de a pulveriza fin motorina la o presiune bine
determinata si un jet adaptat la tipul de motor.
|
Injector cu gauri.
|
c)
Identificarea
diferitelor tipuri de injectoare.
|
|
Acest
cod permite cunoasterea caracteristicilor de injector (tip de injector,
unghiul jetului..). Este important de respectat preconizarile si
de controlat conformitatea injectoarelor in caz de
disfunctionalitati ale motorului (fum, lipsa de putere,
zgomote..).
|
d)
Principii
de functionare.
Injector cu stift sau cu strangulare.
Injectoarele
cu stift conic sau cu strangulare sunt utilizate pentru motoarele cu
injectie indirecta. Injectorul cu strangulare prezinta
particularitatea de a permite o injectie cu debit variabil (pre-jet, apoi
jet principal).
Injectoarele
cu gauri.
Injectorul
cu gauri este utilizat la motoarele cu injectie directa.
Sectiunea mica a gaurilor permit o pulverizare buna, dar
necesita o presiune de injectie ridicata. Numarul
si dispunerea gaurilor sunt variabile in functie de
aplicatie.
Scopul
injectorului cu dublu etaj este de a permite cresterea duratei de
injectie injectand o parte de motorina in timp ce primul etaj se
deschide (aprox. 200 bari), si restul atunci cand presiunea a atins 450
bari.
Arderea
este mai putin brutala si se constata o diminuare a
nivelului de zgomot.
Nivelul
de presiune a primului etaj este controlabil cu o pompa de taraj, dar nu
este posibila controlarea celui de-al doilea etaj dupa vanzare.
|
|
|
|
|
Repaus.
Resortul superior mentine acul injector
pe scaunul sau.
|
La pre - injectie.
La
trecerea de 200 bari, presiunea pe ac exercita o forta mai
mare decat arcul superior.
Acul
se deplaseaza si vine in contact cu inelul rosu.
|
Injectia.
Presiunea
creste pana la 450 Bari, ca si forta pe arc.
Forta
celor doua arcuri este insuficenta pentru mentinerea acului
injectorului.
Acesta
se ridica si impinge inelul rosu in locasul sau.
|
Injectoarele
instrumentate.
|
|
Anumite
pompe pilotate electronic pentru injectia directa sau
indirecta au nevoie de informatia de inceput de injectie. In
acest caz, un port-injector se va echipa cu o bobina si un miez
mobil.
Injectorul
instrumentat permite calculatorului de injectie sa determine
avansul real prin compararea semnalului PMS motor si a semnalului de
ridicare a acului.
Acest
captor este de tip inductiv si este integrat in injector. In
aplicatia urmatoare, captorul poate fi alimentat sau nu.
1 Ax de reglaj.
2 Bobina.
3 Tija-impingatoare.
4 Cablu.
5 Conector.
|
e)
Pozitionarea port-injectoarelor pe motor.
Port-injectoarele
insurubate in chiulasa sunt utilizate numai pentru injectia
indirecta.
Port-injectorul
bridat pe chiulasa este utilizat pentru injectia directa sau
indirecta.
Pentru
injectia directa, injectorul nu trebuie sa aiba decat o
anumita pozitie, unghiul de jet, diametrul gaurilor, care au
fost stabilite la fabricarea motorului (pozitia injectorului in
chiulasa) si punerea la punct a motorului.
f)
Controale,
reglaje si diagnostic.
Controalele
unui injector se efectueaza cu ajutorul unei pompe de taraj. Sunt in
numar de 5 si trebuie obligatoriu sa fie efectuate cu un
lichid specific (de ex. INJECT ELF ED
|
|
|
Injector bun
Injector defect
|
Controale
Presiunea
de taraj. Fara o presiune corecta,
celelalte controale nu mai sunt concludente. In functie de
aplicatie, reglajul este realizat printr-un surub sau prin
interpunerea unei cale (variatia de la 10 la 12 bari printr-o zecime de
mm a calei interpuse).
Forma
jetului. Se apreciaza in functie de
caracteristicile injectorului (unghiul de jet). Pulverizarea trebuie sa
fie uniforma si fara jet concentrat.
Etanseitatea
externa (intre piulita port-injectorului si
injector) se apreciaza in timp ce injectorul este mentinut cateva
secunde exact sub presiunea lui de taraj.
Etansaitatea
interna. Se apreciaza observand caderea de
presiune de la 100 la 50 bari. Un timp de cadere a presiunii mai mare de
6 secunde indica ca ansamblul injector-portinjector este in
buna stare (totusi, atentie la starea pompei de taraj).
Daca presiunea cade foarte incet, etanseitatea intre injector
si port-injector este corecta, dar nu mai exista trecere de
motorina intre ac si corpul injectorului. In consecinta,
acul se va gripa, deoarece lubrifierea nu mai poate fi asigurata.
Sforaitul
injectoarelor. Injectoarele au un sforait lin,
perceptibil numai la cadenta de 1 la 2 pompari pe secunda.
Pentru o cadenta mai ridicata, sforaitul se
transforma in suierat.
|
|
Precautii
Motorina sub presiune care
intra in sange prezinta un risc ridicat de imbolnavire
(leucemie).
Nu se atinge (cu mainile
goale) acul injector, in caz contrar existand riscul de coroziune a acestuia.
Dupa fiecare demontare a
injectorului, este necesara inlocuirea garniturii de etansare intre
port-injector si chiulasa precum si a saibei
antiflacara (atentie la sensul de montaj).
|
1.2.
Circuitul de inalta
presiune Common Rail.
|
|
1
- Pompa inalta presiune
2
- Injector
3
- Conducta inalta presiune
4 -
Rampa de injectie
A - Circuit
de alimentare de joasa presiune
B -
Circuit retur la rezervor
|
Circuitul
de inalta presiune este echipat cu o pompa de inalta presiune
care are rolul de a alimenta rampa de injectie cu motorina sub
inalta presiune.
1.2.1.
Principiile de pompare.
a)
Pompare
cu trei pistoane radiale.
|
|
1
Arbore cu came.
2
Piston.
3
Inel cu came.
|
Un
arbore cu came (1) antrenat de un motor, care actioneaza alternativ
cele trei pistoane (2) prin intermediul inelului cu came (3).
Detaliul unui element de pompare (3 pistoane).
In
timp ce pistonul coboara, alimentarea
de joasa presiune care intra prin orificiul B
deschide clapeta (4). Carburantul
umple cilindrul.
In
momentul reurcarii pistonului, clapeta se inchide, carburantul este pus
sub presiune si evacuat prin orifciul A.
A Orifciul de refulare.
B Orificiu de admisie.
4 Clapeta.
|
|
b)
Pompare
cu 2 pistoane radiale.
1
Pompa de transfer.
2
Pompa inalta presiune.
3 Captor de temperatura.
4 Actuator joasa presiune.
5
Cap hidraulic.
6
Orificii de fixare.
7 Intrare motorina.
8 Retur motorina.
9 Iesire inalta presiune.
|
|
Detaliu
de element de pompaj (2 pistoane).
1 Came rotative.
2 Element de pompaj cu pistoane radiale.
3 Electrovana.
|
|
Motorul
antreneaza cama rotativa (1). In timp ce electrovana (3) se deschide,
carburantul sub presiune de alimentare intra in cilindrul de pompaj
si departeaza pistoanele (2).
Electrovana
se inchide in timp ce cantitatea de carburant necesar este admisa.
Apoi,
cama rotativa respinge pistoanele care refuleaza carburantul
catre rampa.
Atentie: Este interzisa
demontarea interiorului pompei sau separarea regulatorului.
c)
Distribuirea inaltei presiuni.
|
|
1
Iesirile inaltei presiuni catre injectoare.
2 Captor de presiune.
3 Intrare inalta presiune venind de la pompa.
|
Motorina
comprimata prin elementul de pompaj este acumulata sub inalta
presiune in rampa comuna. Aceasta rezerva de motorina
este apoi distribuita la injectoare prin conductele de inalta
presiune.
1 Rampa comuna.
2 Captor de presiune.
3 Intrare inalta presiune.
4 Iesiri inalta presiune.
|
|
|
|
|
Atentie: Se
verifica inaintea fiecarei interventii ca rampa de
injectie nu mai este sub presiune si ca temperatura
carburantului nu este prea ridicata. Din aceleasi motive este strict
interzisa desurubarea unui racord al conductei de inalta
presiune atunci cand motorul este pornit.
1.2.2. Injectoarele.
|
1
Gauri de injectie
2 Ac
injector
3
Intrare inalta presiune.
4
Conector electric.
|
5
Retur de motorina.
6
Bobinaj de comanda.
7
Camera inferioara.
8
Camera superioara.
|
9 Arc supapa.
10
Supapa.
|
Injectoarele
sunt comandate individual de catre calculator. Astfel,
port injectorul are integrat un sistem de comanda prin bobinaj
permitand comandarea electrica a presiunilor de injectie
importante.
a)
Principiul
de functionare.
|
|
Pozitia de repaus:
Acul
injector (2) este mentinut in pozitia inchis prin echilibrarea
presiunilor in camera superioara (8) si camera inferioara (7)
precum si prin forta arcului de ac injector (11).
|
|
Deschidere injector:
Cand
calculatorul comanda deschiderea supapei (10) prin alimentarea
alimentarea bobinei (6), camera superioara (8) este pusa la retur
(5). In acest caz echilibrul fortelor se pierde, presiunea se
exercita in camera inferioara (7) ducand la ridicarea acului
injector; injectia incepe. Injectia dureaza atat cat bobina
este alimentata.
|
|
Inchidere injector:
Pentru
terminarea injectiei, calculatorul inceteaza alimentarea bobinei (6).
Forta arcului de supapa (9) reinchide supapa (10). Presiunea in
camera superioara (8) reurca la nivelul presiunii de alimentare.
La acest
moment echilibrul este restabilit intre camera superioara si camera
inferioara, acul injectorului se reinchide.
b)
Pozitionarea port-injectoarelor pe motor.
|
|
Inlocuirea
garniturii este obligatorie la demontarea injectorului.
1
Injector electromagnetic Common Rail.
2
Brida injector.
3
Saiba de etansare.
4
Chiulasa.
|
c)
Verificarea injectorului.
Atentie:
Acest tip de injector nu necesita tarare.
Pentru
curatarea injectorului este absolut interzisa utilizarea:
Unei
perii metalice.
Unui
abraziv.
Ultrasunetelor.
|
 |
|
Tehnica mecanica
|
|
|
Esee pe aceeasi tema
|
|
| Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.
|
|
|
| |
