Instalatia de aprindere bmw seria 3

INSTALATIA DE APRINDERE BMW SERIA 3

Capitolul 1

1.1 Rol :

Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica prinobtinerea unei unei tensiuni innalte intre electrozii bujiei ,scanteie capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer aflat in cilindru . La motoarele de automobile , se utilizeaza instalatia de aprindere cu baterie de acumulatoare.

1.2 Clasificare

In functie de model , autoturismele BMW au sistem de aprindere tranzistorizat (TSZ) sau digital , integrat in sistemul de injectie electronic de benzina Bosch Motronic.

Capitolul 2

2.1 Parti componente ; o bobina de inductie , bujii, distribuitorul de aprindere cu generator de impulsuri , rotor si modulul de aprindere TSZ . La vehiculele cu injectie Motronic , sistemul de aprindere este compus din : senzori si unitate electronica de comanda DME (Digital Motorelectronic )

2.2 Functionarea sistemului de aprindere TSZ : acesta este un sistem de aprindere fara contacte , avand in locul ruptorului distribuitor un generator de impulsuri care nu necesita intretinere , in acest fel fiind inlocuit si condensatorul. Generatorul de impulsurieste format dintr-un magnet permanent , o bobina si un disc cu lobi fixat de axul distribuitorului. Impulsurile obtinute comanda modulul de aprindere care stabileste momentul de conectare si deconectare a alimentarii bobinei de aprindere , astfel generatorul de impulsuri stabileste si avansul la aprindere. Deoarece discul cu lobi (4)se roteste odata cu axul distribuitorului , distanta(3) dintre lobi si polii bobinei se modifica ciclic.Prin acest procedeu , in bobina (2) este indusa o tensiune alternativa. In functie de frecventa tensiunii obtinute , modulul de aprindere impreuna cu bobina de inductie stabilesc cadenta scanteii de aprindere.

Scanteia se produce intotdeauna atunci cand lobii discului se indeparteaza de polii infasurarii magnetice . Pentru a se feri modulul de aprindere si bobina de inductie de supraincalzire , modulul de aprindere intrerupe alimentarea cu tensiune a infasuraraii primare din bobina de inductie cand contactul este pus , dar motorul nu functioneaza . Din motive de siguranta , bobina de inductie este prevazuta cu o deschidere circulara de 5,5 mm , cu rol in a lasa sa iasa pe o cale dirijata rasina izolatoare a bobinei de inductie prevenind explozia bobinei in cazul unei defectiuni la modulul de aprindere .

2.3 Functionarea sistemului de aprindere digitala (cartografica , fig 2) . La acest sistem momentul optim de apridere este stabilit de starea de functionare in care se afla motorul la momentul respectiv . In acest caz valorile ce influenteaza avansul la aprindere sunt : turatia matorului ,temperatura motorului ,temperattura aerului aspirat si sarcina . Graficul tridimensional de variatie a unghiului de avans a aprinderii se determina prin probe la banc si se stabileste la final prin testari pe teren , astfel incat sa rezulte valorile optime pentru consum si emanatii de gaze toxice . Valorile obtinute prin acestetestari sunt inregistrate in memoria unitatii electronice de comanda . In timpul functionarii motorului , unitatea electronica primeste semnale privind temperatura , turatia si sarcina motorului stabilind pe baza graficului tridimensional al aprinderii unghiul corect al avansului pentru starea de functionare momentana . Daca informatiile colectate de senzori si trimise spre unitatea electronica sunt perturbate , pot aparea probleme de functionare a motorului precum : randament scazut sau o eventuala crestere a consumului . Aceste defectiuni nu sunt de durata , ele disparand odata cu remedierea problemei.

La sistemul de aprindere digital , distribuitorul de aprindere are doar rolul de a distribui prin rotor tensiunea la fiecare bujie . Rotorul distribuitorului fiind actionat direct de arborele cu came . Distribuitorul nu contine mase centrifugale , capsula de vacuum sau generator de impulsuri , functiile acestora fiind preluate de microprocesorul si memoria unitatii electronice de comanda.

Capitolul 3

AVANSUL LA APRINDERE

Pentru a verifica si regla avansul la aprindere este nevoie de un turometru cu indicator al unghiului Dwell si o lampa stroboscopica. La vehiculele Bosch Motronic avansul la aprindere poate fi doar verificat si nu reglat. Daca avansul nu este cel prescris , componentele defecte trebuiesc inlocuite.

La masurarea avansului de aprindere se debranseaza furtunul de la capsula de vacuum a distribuitorului , iar la verificarea concentratiei de CO2 furtunul trebuie conectat la si daca exista ,furtunul SLS (tabel 1, 2).

Se aduce motorul la temperatura de functionare , care este atinsa atunci cand se incalzeste furtunul ce conduce lichidul de racire aflat la baza radiatorului. Motorul trebuie lasat in stare de functionare , la ralanti si se verifica unghiul Dwell. Daca valoarea unghiului nu este cea stabilita de constructor , atunci se verifica functionarea generatorului de impulsuri din distribuitorul de aprindere.

Capitolul 4

BOBINA DE INDUCTIE

4.1 Parti componente: suport , miez magnetic , infasurare primara formata din 200 -300 de spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,7-1 mm, asezate pe mai multe straturi alternand cu hartie izolatoare peste infasurarea secundara formata din 15.000-20.000 de spire din cupru emailat cu diametrul de 0,07-0,01 bobinata pe miez in mai multe straturi izolate intre ee cu hartie de transformator. Se bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai buna avand in vedere valoarea curentului ce trece prin infasurarea primara

Referat: Ferastrau circular cu masa mobila Referat: Criterii pentru aprecierea rezistentei la foc

care este de 3-4 A fata de 0,001 A in cea secundara.Capetele infasurarii primare se leaga 1 si 15 fiind puse in legatura cu sursa de curent .

4.2 Functionare .

Bobina de inductie functioneaza pe principiul unui auto transformator , avand rolul de a transforma curentul de joasa tensiune primit de la bateria de acumulatoarein curent de innalta tensiune 25.000-30.000 volti ,capabil sa strapunga spatiul dintre electrozi . Bobina este inchisa inr-o carcasa de ebonita ,iar in interior se gaseste uilei de transformatorpentru racireainfasurarilor . Pentru a preantampinasupraancalzirea infasurarii primare , unelebobine au o rezistenta de circa 1.25 Ω care prin incalzire i-si poate creste valoarea la 3,5 Ω . Cand contactul cu cheie este pus curentul de la baterie trece prin infasurarea primara si astfgel se incheie circuitul primar prin contactele ruptorului la masa . Curentul din infasurareaprimara atinge o valoare cu atat mai mare cu catintervalul de timpdintre douadeschideri succesiveeste mai mare. Cand se deschid contactele ruptorului ,curentul in circuitulprimar scade la 0in infasurarea secundara se induce uncurentde innalta tensiun e capabilsadea scanteieintreelectrozii bujiei.

Capitolul 5

BUJIILE

Bujia este formata dintr-um electrod central , un izolator, carcasa si electrod de masa . Scanteia se produce intre electrodul central si cel de masa pentru ca mai apoi sa aprinda amestecul . Se interzice folosirea unui alt tip de bujie decit cea prescrisa de constructor . Numarul caracteristic al valorii termice indicagradul de rezistenta la solicitare termica a bujiei , cu cit numarul este mai mic cu atat gradul de rezistanta este mai mare. In acest fel bujia poate devia mai bine caldura evitand astfel aprinderile prin incandescenta (detonatiile motorului) care pot fi periculoase . O bujie cu rezistenta mare la solicitari termice are totusi un dezavantaj , si anume faptul ca temperatura de autocuratare este mai ridicata de aceea are tendinta de a ruginii mai rapid mai ales cand motorul nu atinge temperatura defunctionare in timpul deplasarii (pe distante scurte sau in timpul iernii)

Valoarea termica a bujiei este stabilita de catre fabricantulautomobilului . Exista bujii cu unul sau mai multi electrozii , cu lungimi si diametre diferite . Materialul electrodului central poate fi din : aliaj Cr-Ni , Ni-Cu , Ag

sau platina cu electrod central intarit . Durata de viata a bujiilor are valori diferite fiind influentata in principal de materialul electrozilor .

Aliajul Cr -Ni se caracterizeaza printr-o capacitate de deviere termica foarte ridicata si rezistenta la coroziune , argintul ofera cea mai bunaconductivitate termica dintre toate materialele si electrozii din platina prezintao rezistenta foarte buna la coroziune si ardere . In functie de modelul motoruluise pot intalni doua moduri de etansare intre bujiesi chiulasa . Suprafataplata de etansarepresupune o garnitura inelara care este atasata de corpul bujiei . In cazulsuprafetei de etansare conicenu mai este nevoie de garnitura.

Capitolul 6

DISTRIBUITORUL DE APRINDERE

6.1 DEMONTAREA

Se scoate cablul de masa al bateriei dupa care se indeparteaza capacul de protectie al distribuitorului (1) si pentru aceasta se desfac cu ajutorul unei surubelnite cele doua cleme de prindere (2) si se deconecteaza mufa generatorului de impuls(3). fig(a)

La motoarele cu 6 cilindrii se debranseaza furtunele de vacuum de la capsula de vacuum . Se aduce motorul in pozitia PMS a primului piston , pentru caacest lucru safie posibil se aduce cutia de viteze in pozitianeutra si seva rotimotorul in sensulacelor de ceasornic din surubul central al fuliei arborelui cotit cu o cheie tubulara pana cand semnul de pe bratul rotorului distribuitor se aliniaza cu crestatura de pe margineacarcasei distribuitorului.

In acelasi timp marcajul E de pe capacul lateral al motoruluitrebuie sa se alinieze cu marcajul F de pe fulia arborelui cotit conform fig (b)

fig a