Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Contracte


Qdidactic » bani & cariera » contracte
Contractul civil (acordul de vointa) - clasificarea contractelor civile



Contractul civil (acordul de vointa) - clasificarea contractelor civile




C o n t r a c t u l 




Contractul civil este acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane realizat in scopul de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil. Formarea si executarea contractului civil este guvernata de principiul libertatii contractuale



Clasificarea contractelor civile se face astfel :


1. Dupa criteriul continutului lor, contractele se clasifica in unilaterale si bilaterale (sinalagmatice).

2. Dupa scopul urmarit de parti, contractele sunt oneroase si gratuite. Categoria

a doua a contractelor oneroase se subdivide in contracte comutative si contracte aleatorii.

Contractele cu titlu gratuit se subclasifica in liberalitati si contracte- contracte de servicii gratuite (contracte dezinteresate).

3. Dupa criteriul modului de formare, contractele sunt consensuale, solemne si reale.

4. Tinand seama de modul de executare, contractele se clasifica in instantanee (cu executare imediata) si succesive.

5. Dupa cum sunt sau nu sunt reglementate expres de lege, contractele se clasifica in contracte numite si contracte nenumite.

6. Dupa cum partile dispun sau nu de posibilitatea de a stabili continutul actului juridic prin act de vointa, contractele sunt negociate, de adeziune sau fortate.


Incheierea contractului :


In mod clasic, contractul apare ca acord de vointa realizat intre doua sau mai multe persoane, spre a da nastere unor efecte juridice. Prin incheierea contractului intelegem mecanismul formarii acordului de vointa asupra tuturor clauzelor contractuale.



Oferta sau policitatiunea este propunerea ferma a unei persoane care se angajeaza sa contracteze in conditii determinate, expuse in oferta sa. In afara conditiilor generale de validitate ale consimtamantului este necesar ca oferta sa intruneasca si cateva conditii speciale: sa fie ferma si neechivoca; oferta trebuie sa fie precisa si completa.

Forta obligatorie a ofertei se analizeaza diferit, dupa cum propunerea se face unei persoane prezente sau unei persoane care nu se afla fata in fata cu ofertantul :

a. Daca ofertantul si destinatarul propunerii de a contracta se afla fata in fata si nu s-a acordat un termen pentru acceptare, oferta il obliga pe autorul sau doar daca a fost acceptata imediat, integral si fara rezerve.

b. Daca autorul ofertei si destinatarul acesteia nu se afla fata in fata, se pot naste ipoteze diferite: in lipsa unui termen pentru acceptare, ofertantul poate sa-si revoce manifestarea de vointa, cu conditia ca revocarea sa ajunga la destinatar cel tarziu



concomitent cu oferta ; in cazul in care nu exista un termen expres stabilit, ofertan- tul este dator sa mentina propunerea un timp rezonabil, adica atat cat este necesar ca destinatarul s-o examineze si sa comunice raspunsul sau.


Retragerea ofertei inainte de expirarea termenului, expres sau tacit, in care trebuie mentinuta angajeaza raspunderea civila a ofertantului si obliga la repararea prejudiciului cauzat. Temeiul juridic al raspunderii a fost in mod diferit explicat in cadrul mai multor teorii: teoria ofertei - act juridic unilateral, izvor de obligatii; teoria antecontractului; teoria raspunderii civile delictuale .

Acceptarea este expresia vointei destinatarului de a incheia contractul in conditiile descrise in oferta si presupune indeplinirea unor conditii special: sa fie in concordanta cu oferta; sa fie neindoielnica; sa fie exprimata inainte de a interveni caducitatea sau revocarea ofertei. Prin exceptie, tacerea valoreaza acceptare in urmatoarele situatii


Momentul incheierii contractului :


Momentul incheierii contractului intre persoane aflate in acelasi loc, fata in fata (avem in vedere si contractele incheiate prin telefon) este momentul realizarii acordului de vointa, care coincide cu declararea acceptarii ofertei.

Intre persoane neprezente, cand intre oferta si acceptare trece un anumit interval de timp, incheierea contractului ridica dificultati. S-au propus mai multe sisteme dupa care sa se determine momentul incheierii contractului: sistemul emisiunii (declararii) acceptarii; sistemul informarii.

Locul formarii contractului este locul realizarii acordului de vointa, daca partile sunt fata in fata. Daca schimbul intre oferta si acceptare se face telefonic, relevant este locul de unde vorbeste ofertantul (pentru contractele sinalagmatice), respectiv locul de unde vorbeste destinatarul ofertei (in cazul contractelor unilaterale).



Efectele generale ale contractului civil :


Efectul imediat al contractului il constituie nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice obligationale.

Principiul fortei obligatorii (pacta sunt servanda) se bucura de o consacrare expresa in Codul nostru civil.

Principiul irevocabilitatii contractului prin vointa unuia dintre contractanti se deduce, per a contrario, din alin.2 al art.969 C.civ.: ' Ele (contractele -; s.n.) se pot revoca numai prin consimtamant mutual sau din cauze autorizate de lege '.

Relativitatea efectelor contractului este principiul statuat in art.973 C.civ.: 'Conventiile nu au efect decat intre partile contractante'.


Exceptiile aparente de la principiul relativitatii efectelor contractului :


Promisiunea faptei altuia ( conventia de porte-fort ) este contractul prin care o parte - promitent (debitor) - se obliga fata de o alta persoana - creditor al promisiunii - sa determine o terta persoana sa isi asume un angajament juridic in folosul creditorului. Acordul de vointa se realizeaza intre promitent si creditorul promisiunii, tertul a carui fapta se promite fiind strain de contract.


Conventia de porte-fort genereaza o obligatie de rezultat in sarcina promitentului, care se va considera executata numai daca tertul si-a asumat angajamentul promis de debitor creditorului. Se impune mentiunea ca tertul se va obliga fata de creditorul promisiunii printr-un contract distinct.

Ratificarea retroactiveaza pana la data promisiunii, astfel ca tertul va fi obligat personal fata de creditor. Daca tertul nu ratifica promisiunea, debitorul obligatiei de a face poate fi actionat in daune-interese, pe taramul raspunderii contractuale.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright