Factori restrictivi ai cresterii economice

In timp, decalajele dintre nivelurile de dezvoltare ale tarilor lumii   s-au accen­tuat,cele sarace ramanand tot mai in urma. Cauzele, sunt diverse restrictii ale proce­sului de dezvoltare economica, cum sunt:

a.      utilizarea ineficienta a resurselor naturale si lipsa multor resurse    nece­sare dez­voltarii care trebuiesc importate;

b.      dezvoltarea unei agriculturi ineficiente sau cu o eficienta foarte scazuta;

c.       cresterea rapida a populatiei;

d.      lipsa unor resurse umane cu o calificare inalta in concordanta cu   cerintele pro­gresului tehnico-stiintific;

e.      existenta unor atitudini culturale si comportamentale traditionale care nu stimu­leaza cresterea productivitatii muncii;

f.        lipsa unui sistem adecvat de institutii financiare care sa sustina substantial cres­terea economica;

g.      formarea unui volum redus de economii interne care pot fi transformate in inves­titii;

h.      lipsa unei infrastructuri dezvoltate care sa favorizeze dezvoltarea     economiei;

i.        acumularea unor datorii externe mari care au sustinut cresterea     economica intr-o masura redusa si irelevanta.

a. Utilizarea ineficienta a resurselor naturale si lipsa multor resurse   necesare dezvoltarii constituie restrictii importante pentru multe tari in curs de dezvoltare.

Detinerea unor resurse naturale nu este o conditie necesara si sufi­cienta pentru a asigura cresterea economica. Astfel, exista numeroase tari care dispun de importante rezerve de resurse naturale, dar inregistreaza performante scazute in privinta cresterii economice ,deoarece structura lor economica incurajeaza mai curand risipa decat uti­lizarea eficienta a resurselor. Totodata, alte tari au obtinut ritmuri rapide de crestere economica, in ciuda unei lipse de resurse naturale.

In principiu, detinerea unor resurse naturale adecvate favorizeaza cresterea economica dintr-o tara. Utilizarea eficienta a resurselor naturale determina obtinerea unor ritmuri rapide de crestere economica.

Utilizarea ineficienta a resurselor naturale poate sa insemne:

folosirea factorilor de productie pentru producerea bunurilor economice intr-o combinatie ineficienta, ceea ce inseamna prea multe bunuri de un anumit tip si prea putine de un alt tip (ineficienta alocativa);

folosirea factorilor de productie in combinatii ineficiente, ceea ce inseamna ca prin modificarea combinarii creste eficienta activitatii economice.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

b. Dezvoltarea unei agriculturi ineficiente sau cu o eficienta redusa nu poate asigura cresterea veniturilor lucratorilor rurali, reducerea pretului produ­selor alimen­tare, realizarea unui surplus cat mai mare de produse agricole care sa fie exportat pentru a se obtine o parte din valuta necesara pentru satisfacerea nevoilor de importuri ale tarii in cauza. Caracteristic tarilor in curs de dezvoltare este o pondere mare a populatiei ocupate in agricultura  ,care lucreaza cu o productivitate redusa a muncii.

c. Cresterea rapida a populatiei este o alta trasatura a multor tari mai putin dezvoltate. In conditiile in care ratele medii anuale de crestere a   popu­latiei au depasi ratele de crestere ale PIB-ului pe locuitor, in unele tari in curs de dezvoltare ratele de crestere a PIB-ului pe locuitor au inregistrat valori negative. In alte tari mai putin dez­voltate, ratele de crestere ale PIB-ului sunt la fel de mari ca si ratele de crestere a populatiei, ceea ce impiedica ridicarea standardului mediu de viata. In mod frecvent, aceste tari au inregistrat cresteri apreciabile ale venitului national, dar sporurile obti­nute au fost consumate de o populatie tot mai numeroasa.

Importanta cresterii populatiei pentru standardul de viata dintr-o tara a fost analizata de catre Thomas Malthus la inceputul secolului XIX. El a considerat ca pro­ductia de hrana tinde sa creasca intr-o progresie aritmetica, iar populatia tinde sa creasca intr-o progresie geometrica. Ca rezultat al cestor relatii, Malthus aprecia ca sporirea populatiei va tinde intotdeauna sa depaseasca cresterea ofertei de hrana.

In unele zone sarace ale lumii predictiile lui Malthus par sa fie corecte chiar si astazi. Astfel, sunt regiuni ale globului in care metodele folosite in agricultura sunt rudimentare si permit cresterea lenta a productiei agricole, in timp ce populatia creste mai rapid. Rezultatul il constituie un nivel de trai situat in preajma nivelului minim de subzistenta cu o foamete periodica si cu speranta medie de viata scazuta a populatiei.

Predictiile lui Malthus s-au dovedit a fi false in cea mai mare parte a lumii din, cel putin, urmatoarele cauze:

subestimarea importantei progresului tehnic de catre Malthus, care a condus la cresterea productivitatii din agricultura tarilor dezvoltate, intr-o masura mult mai mare in raport cu cererea de hrana;

subestimarea de catre Malthus a efectului restrictionarilor voluntare ale cres­terii populatiei care apare prin utilizarea pe scara larga a unor masuri contra­ceptive de control a nasterilor. Ca urmare, in tarile dezvol­tate populatia a crescut mai lent decat productia de bunuri alimentare. In aceste tari standardul de viata a crescut.

Pentru tarile industriale mai avansate, predictiile lui Malthus nu se adeveresc astazi. Insa, pentru multe tari sarace, previziunile lui Malthus mai constituie o ame­nintare curenta.

d. Lipsa unor resurse umane cu o calificare inalta in concordanta cu cerintele progresului tehnico-stiintific constituie un factor restrictiv important pentru dezvol­tarea unei tari. De regula, in tarile sarace, adesea lipsesc intreprinzatorii bine instruiti, capabili sa combine cat mai eficient factorii de productie. De asemenea, educatia si calificarea unei mari parti a resurselor de munca sunt precare. In prezent, o mare parte a rezultatelor economice obtinute se datoreaza cunostintelor si educatiei inalte ale resurselor umane. Desfasurarea unor activitati moderne presupune existenta unor lucratori bine calificati si cu abilitati care sa le permita sa lucreze cu o productivitate a muncii ridicata.

O alta cauza a existentei unor resurse umane inadecvate poate fi sanatatea. In absenta acesteia, efortul depus de lucratori este mai mic.

e. Existenta unor atitudini culturale si comportamentale traditionale, care nu stimuleaza cresterea productivitatii muncii, este o alta restrictie importanta cu care se confrunta multe tari mai putin dezvoltate. Modul in care oamenii sunt obisnuiti sa procedeze cand fac afaceri este diferit de la o tara la alta; de asemenea, nu in toate statele lumii oamenii au o atitudine la fel de favorabila fata de cresterea productivitatii muncii. Schimbarea atitudinii fata de cresterea productivitatii muncii si fata de cerin­tele unei economii de piata moderne este mai usoara cand oamenii sunt mai adap­tabili.

In economiile orientate spre piata, politica economica utilizeaza destul de mult stimulentele financiare. Tendinta oamenilor este de a-i sustine pe cei care au in vedere aplicarea unei politici bazate pe reducerea fiscalitatii si de a dezaproba cresterea impozitelor.

Cresterea economica poate fi stimulata atunci cand oamenii pretuiesc societa­tea in care resursele sunt auto-gestionate. Inregistrarea unei dezvoltari economice sus­tinute intr-o tara necesita unele schimbari in atitudinile comportamentale traditionale. De asemenea, trebuie ca politica economica sa tina seama de valorile culturale locale pentru a determina un raspuns favorabil al populatiei locale. In caz contrar, efectele efortului de dezvoltare pot fi atat de mici, incat sunt dezamagitoare.

f. Lipsa unui sistem adecvat de institutii financiare care sa prezinte incredere este o restrictie majora in calea dezvoltarii.

O sursa importanta de fonduri pentru investitii o constituie economiile popu­latiei si ale firmelor. Daca bancile si alte institutii financiare nu functioneaza bine, este dificila cresterea fondurilor pentru investitii , deoarece legatura dintre sumele econo­misite si investitii nu se realizeaza. O functionare precara a sistemului bancar ingreu­neaza cresterea economica.

g. Formarea unui volum redus de economisiri interne nu poate sustine o dez­voltare economica sustinuta.

Finantarea formarii si dezvoltarii firmelor interne necesita stimularea econo­misirilor interne si, implicit, eliminarea resurselor destinate comertului curent. Aceasta inseamna reducerea standardului de viata prezent. Daca nivelul de trai se afla la pragul de subzistenta sau sub acesta, pentru achizitionarea de bunuri de capital se pot aloca un volum mic de resurse. O astfel de situatie este reliefata de cercul vicios al saraciei, conform caruia: daca o tara are prea putin capital pe locuitor,ea este saraca; deoarece este saraca, ea poate aloca mai putine resurse pentru dezvoltare; deoarece se poate produce prea putin capital nou, capitalul pe locuitor ramane scazut si tara ramane saraca.

Cercul vicios nu constituie o restrictie absoluta pentru dezvoltarea econo­mica. De obicei si intr-o tara saraca exista cel putin o redusa clasa de mijloc care, de regula, poate economisi si investi si, ca atare, apar oportunitati de dezvoltare.

h. Lipsa unei infrastructuri dezvoltate ingreuneaza dezvoltarea econo­mica a unei tari. Infrastructura este reteaua de transporturi si comunicatii de care dispune o tara. Ea este strict necesara unei economii eficiente.

i. Acumularea unor datorii externe de proportii, care nu au fost folosite pentru sustinerea cresterii economice, este o restrictie majora pentru multe tari mai putin dezvoltate. Adesea, banii imprumutati au fost folositi pentru a asigura fonduri clasei politice conducatoare si pentru dezvoltarea unor sectoare de activitate, care s-au dovedit neviabile.