Posibilitati de finantare a proiectelor de crestere a eficientei energetice

Posibilitati de finantare a proiectelor de crestere a eficientei energetice

Problema finantarii este unul dintre factorii importanti care determina o rata mai lenta a progresului in tarile cu economie in tranzitie, pentru atingerea nivelurilor prezente ale eficientei energetice din tari cu economii dezvoltate. Barierele pietei legate de factorii nationali, economici si institutionali, lipsa cadrului legislativ stimulativ, precum si incapacitatea de a atrage surse de finantare pentru proiecte sunt elemente care restrictioneaza si incetinesc investitiile in eficienta utilizarii energiei.

Principalele obstacole aflate in calea finantarii proiectelor de eficienta energetica in tarile in care opereaza BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare), deci si in Romania, sunt urmatoarele (punctul de vedere al BERD):

Cadru legislativ si institutional slab;

Semnale financiare si economice distorsionate (subventii);

Stimulente fiscale reduse;

Putine institutii financiare capabile sa asigure finantari pe termen mediu in valuta forte.

Subventiile din tarifele pentru energia electrica si termica, intarzierea restructurarii regiilor din domeniu sunt tot atatea elemente care sa sprijine concluziile BERD prezentate mai sus.

Barierelor in calea finantarii proiectelor de eficienta energetica prezentate de BERD le mai putem adauga trei si anume:

Lipsa experientei in propunerea si utilizarea schemelor de finantare;

Costuri administrative substantiale. Chiar si actiuni considerate ca solicitand costuri reduse in tarile OECD (diseminarea informatiei, colectarea de date, pregatirea personalului etc.) sunt dificil de implementat in tarile in tranzitie;

Instabilitatea economica continua face ca noile investitii sa devina riscante. De exemplu, in Romania in intreprinderile ce se vor privatiza sau sunt in curs de privatizare managerii se tem sa initieze masuri majore cum pot fi si proiectele de imbunatatire a eficientei utilizarii energiei.

Cadrul legislativ existent. Principalele prevederi referitoare la finantarea proiectelor de crestere a eficientei energetice:

Legea nr. 199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei

Stimulente fiscale si financiare pentru activitati care conduc la cresterea eficientei energetice

Art. 20. - Agentii economici si unitatile din subordinea autoritatilor administratiei publice locale pot finanta lucrari pentru cresterea eficientei energetice din surse proprii, din surse constituite din cote din profit destinate special pentru aceste investitii, din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic…

Art. 21. - (1) ….. consumatorii de energie pot beneficia de sprijin financiar din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, instituit conform Legii nr. 136/1994, dar nu mai mult de 50% din acest fond. 

Art. 22. - (1) Pentru cotele din profit alocate investitiilor destinate cresterii eficientei energetice se acorda scutire la plata impozitului pe profit.

(2) Creditele pentru lucrari de crestere a eficientei energetice se acorda cu o dobanda de maximum 75% din cea stabilita de banci, diferenta urmand sa fie asigurata prin alocatii anuale de la bugetul de stat. 

(3) Importurile de aparate, utilaje, echipamente si tehnologii destinate realizarii proiectelor de crestere a eficientei energetice beneficiaza de scutire de taxe vamale, cu conditia obtinerii avizului favorabil al Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei.

(4) Societatile comerciale de management si servicii energetice, a caror activitate se incadreaza in prevederile art. 3 alin. (1) lit. g), pot beneficia de o reducere de 50% a impozitului pe profit pe o perioada de 5 ani de la data infiintarii, iar pentru cele existente, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Atributiile, structura si criteriile de eligibilitate ale acestor societati comerciale vor fi stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Principalele surse de finantare a proiectelor de crestere a eficientei energetice se pot grupa pe trei directii:

Surse de finantare interne (fonduri din bugetele proprii)

Granturi si subventii (fonduri nationale, fonduri ale agentiilor energetice, granturi din surse externe: USAID etc.)

Surse de finantare externe (atrase).

Granturi si subventii

Avantaje

Nu trebuiesc returnate.

Dezavantaje

Volum limitat,

Adoptarea unor solutii de proiect insuficient analizate (datorita unor restrictii temporale, de exemplu subventia este acordata pe o perioada limitata),

Asigurarea de contributii proprii (intre 20 50 % din valoarea proiectului propus).

Principalele solutii de finantare prin granturi:

Fondul de dezvoltare a sistemului energetic (ARCE analizeaza propunerile de proiecte de investitii pentru cresterea eficientei energetice si propune co-finantarea lor). Experienta ultimilor ani releva faptul ca pentru proiectele aprobate spre finantare din acest fond nu s-a asigurat decat cel mult 30 % din necesarul de fonduri.

Programe internationale (Phare, Altener, SAVE, EcoLinks etc. finanteaza proiecte de diseminare, studii, proiecte pilot, dezvoltarea de agentii regionale etc.). Sunt necesare contributii proprii de pana la 50% din valoarea proiectului.

Organizatii guvernamentale (USAID finanteaza identificarea si promovarea de proiecte de eficienta energetica la municipalitati).

Surse de finantare externe (atrase)

Principalele conditii ce ar trebui satisfacute de potentiali beneficiari pentru atragerea de surse externe de finantare sunt:

Viabilitatea tehnica si economica a proiectelor propuse (probate prin indicatorii rezultati in urma unor studii de fezabilitate);

Viabilitatea financiara a proiectelor (rezultata in urma elaborarii studiilor de fezabilitate sau a documentatiilor bancabile);

Impact redus asupra mediului ambiant al proiectului propus. Este o conditie pe care o solicita o parte dintre organismele financiare internationale;

Sustinerea proiectelor de catre comunitatea locala. In general, proiectele pot avea drept consecinta o crestere a tarifelor la anumite servicii, ceea ce poate avea implicatii asupra recuperarii costurilor proiectului din venituri;

Credibilitatea financiara a beneficiarului proiectului;

Tipul si valoarea garantiilor ce se pot oferi de catre beneficiari. Pentru proiectele municipale, organismele de finantare pot accepta si garantarea imprumutului cu valori “procentuale” din bugetul local;

Participarea beneficiarului la co-finantarea proiectului. In general, nivelul solicitat de co-finantare este de circa 20 % din valoarea totala a proiectului propus.

Principalele solutii de finantare din surse atrase sunt:

Imprumuturi,

Emiterea de obligatiuni municipale,

Investitii de capital.

In ceea ce priveste imprumuturile, acestea pot fi obtinute si in cadrul unor scheme de finantare moderne cum ar fi:

Scheme de tip “Joint Implementation”

Finantare de catre “terta parte”.

A.     Imprumuturi

Principalele surse pentru imprumuturi sunt:

Banci

Fonduri de investitii

Fonduri cu destinatie speciala (fonduri regenerabile etc.)

Abordarea uneia sau alteia dintre sursele de imprumuturi mai sus mentionate se poate face, in principal, numai in functie de bugetele necesare pentru proiectele propuse, si anume:

Bancile si fondurile de investitii finanteaza, in general, proiecte cu un necesar de minim 5 mil. $;

Referat: Sistemul monetar Referat: Constituirea unei societati cu raspundere limitata

Din fondurile regenerabile se pot finanta si proiecte de ordinul zecilor-sutelor de mii de $.

Conditiile de acordare a imprumuturilor depind de politica fiecarui organism de finantare. In continuare, prezentam principalele organisme de finantare active in Romania si cu referinte in domeniul energiei sau care se orienteaza si catre proiecte din acest domeniu, subliniind principalele conditii solicitate pentru acordarea imprumuturilor

A.1.  Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)

Imprumut minim, 5 mil. EUR,

Banca acorda numai 35% din fondurile externe necesare investitiei de tip “Greenfield”,

Strategia BERD in Romania prevede:

Structurarea viitoarelor proiecte astfel incat sa nu mai fie solicitata garantia statului,

Acordarea de imprumuturi pentru utilitatile locale cu garantie municipala,

Implicarea in proiecte de concesionare in favoarea operatorilor privati,

Sustinerea investitiilor in domeniul protectiei mediului ambiant si al eficientei energetice.

A.2.  International Financial Corporation (IFC)

IFC face parte din World Bank Group.

Imprumuturi intre 1 100 mil. $,

Banca acorda numai 25% din fondurile externe necesare investitiei,

Strategia IFC prevede:

Investitii cu precadere in sectorul privat, dar si in companii avand capital partial de stat,

Respectarea unor restrictii de protectie a mediului ambiant pentru proiectele finantabile.

A.3.  Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)

BIRD face parte din World Bank Group. Politica de creditare prevede acordarea de imprumuturi pe perioade cuprinse intre 6 si 9 ani.

A.4.  Banca Europeana de Investitii (BEI)

Imprumuturi de maxim 25 mil. EUR,

Banca acorda 50% din fondurile externe necesare investitiei,

Creditele se acorda pe termen mediu si lung (pana la 20 ani).

A.5.  Banci comerciale

Dintre bancile comerciale care opereaza in Romania, BCR si Demir Bank transmit semnale ca sunt interesate in finantarea unor investitii in proiecte de crestere a eficientei energetice la nivelul utilitatilor publice locale.

A.6.  Fonduri cu destinatie speciala

Aceste fonduri sunt constituite ca urmare a acordarii unui grant sau a unei donatii. Din aceste fonduri se pot finanta si proiecte de mici dimensiuni.

Pentru finantarea proiectelor de crestere a eficientei energetice se dezvolta “fonduri regenerabile”. Aceste fonduri trebuie sa creasca cu valoarea dobanzilor la imprumuturile acordate. Un exemplu de succes este fondul gestionat de Magyar Hitel Bank in urma unei donatii a guvernului german. Din acest fond s-au finantat pana in prezent peste 200 de proiecte.

In Romania este in curs de dezvoltare initiativa de realizare a Fondului Roman de Eficienta Energetica (FREE). Cu un disponibil initial de circa 10 milioane $, obtinut ca finantare nerambursabila de la GEF (Fondul Global de Mediu), FREE doreste sa devina un catalizator pentru atragerea de investitii si din alte surse, cum ar fi institutii finantatoare, banci de dezvoltare si/sau comerciale, atat cu capital strain cat si romanesc. Din acest fond regenerabil, operant din anul 2003, se vor acorda imprumuturi de ordinul sutelor de mii de $ pentru proiecte de crestere a eficientei energetice. Conditiile de acordare a imprumuturilor vor fi comerciale. De asemenea, FREE se va implica in diverse scheme de co-finantare a proiectelor. Avantajul major al aparitiei FREE este ca se vor putea finanta si proiecte de mici dimensiuni.

Initial, serviciile de finantare oferite de FREE constau in acoperirea a maximum 80% din valoarea proiectelor de eficienta energetica aprobate si se vor materializa prin:

Imprumuturi la termen oferite utilizatorului final;

Imprumuturi acordate companiilor de servicii energetice (ESCOs);

Imprumuturi in care FREE formeaza un parteneriat in cadrul unui consortiu, oferind  un pachet complet ce include tehnologia, utilajele si finantarea.

Spre deosebire de bancile comerciale, FREE nu solicita garantii colaterale.

B.     Scheme de finantare moderne

B.1.  “Joint implementation-JI” (Proiecte cu implementare comuna)

Acest tip de schema de finantare implica o cooperare intre state pentru implementarea de proiecte ce contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Mecanismele de finantare JI contribuie la valorificarea impactului pozitiv al proiectelor asupra mediului ambiant. In principiu, o astfel de schema porneste de la initiativa, de exemplu, a unui producator de energie din tari in care reduceri de emisii cu efect de sera se pot obtine cu costuri ridicate. Aceste companii, promoveaza proiecte in tari in care reducerile de noxe se pot obtine cu costuri mai mici. In schimbul implementarii proiectului, initiatorul doreste sa i se acorde “creditele” rezultate din reducerile de noxe. Mecanismele de valorificare a acestor credite inca nu sunt bine puse la punct.

Beneficiile initiatorului, in aceste scheme de finantare, sunt:

penetrare pe noi piete,

obtinerea creditelor de reducere a noxelor si posibilitatea de a le comercializa pentru a reduce costurile proiectului.

Beneficiile 'gazdelor proiectului'

transferul de tehnologie,

beneficii economice locale (ocuparea fortei de munca, etc.)

In Romania, sunt in etapa de dezvoltare proiecte JI la Cluj-Napoca si Targoviste. Aceste proiecte isi propun reducerea emisiilor de CO₂ prin realizarea de instalatii de cogenerare. Initiatorii sunt companii de utilitati din Olanda. Ca schema de finantare, proiectele presupun realizarea de companii 'de proiect', la care vor detine interese si municipalitatile. Prin transferul de credite de emisii, se spera obtinerea unor venituri intre 9 si 14 mil. $. Necesarul de finantare fiind de circa 35 mil. $ pentru fiecare dintre proiecte.

B.2.  Finantare de catre “terta parte”

Acest tip de schema de finantare este promovata de companiile de servicii energetice (ESCO-Energy Service Company). ESCO se pot implica in:

Contracte de performanta numai pentru servicii energetice,

Contracte de performanta pentru servicii energetice si finantare.

Principalul avantaj al acestor scheme de finantare este acela ca beneficiarul proiectului nu trebuie sa suporte cheltuielile de investitie. Compania care se obliga sa realizeze aceste cheltuieli si le va recupera din economiile de energie pe care proiectul le va genera.

In figura 1. este prezentata o schema de finantare cu “garantarea economiilor de energie“. Aceasta tranzactie presupune doua contracte bilaterale, intre beneficiar si ESCO, pentru garantarea economiilor de energie si intre beneficiar si o institutie de finantare pentru fondurile necesare proiectului. ESCO asigura numai servicii energetice.

In figura 2. este prezentata o schema de finantare cu “impartirea economiilor de energie“. Aceasta tranzactie presupune doua contracte bilaterale incheiate de ESCO, cu beneficiarul proiectului, pentru servicii si cu institutia finantatoare, pentru fonduri. Economiile de energie se impart intre ESCO si beneficiar. ESCO pretind, uzual, intre 80 si 100% din economiile proiectului. Duratele tipice ale acestor contracte sunt 5÷10 ani, necesare pentru recuperarea de catre ESCO a investitiei facute.

Figura 1. Schema de implementare cu “garantarea economiilor de energie“

	Furnizare de servicii (inginerie, montaj, exploatare, monitorizare)
		Furnizare de fonduri

Figura 2. Schema de implementare cu “impartirea economiilor de energie“

Alte tipuri de scheme de finantare se bazeaza pe contracte pentru “vanzarea de energie” si cuprind urmatoarele aspecte:

ESCO se obliga sa instaleze echipamente de generare (pentru energie electrica, energie termica, frig etc.),

Consumatorul se obliga sa asigure un nivel minim de consum.

Duratele tipice ale acestor contracte sunt de 7-15 ani si pot include si masuri de crestere a eficientei energetice.

De asemenea, sunt practicate si contractele de leasing in schemele de finantare de catre “terta parte”. Suplimentar fata de contractele uzuale de acelasi tip, sunt incluse:

Prevederi referitoare la performantele echipamentului (de exemplu, extinderea duratei garantiei),

Conditionari ale platilor ratelor functie de indeplinirea performantelor in functionarea echipamentelor contractate.

In acest tip de scheme de finantare, ESCO poarta riscul performantei echipamentelor.

C.     Emiterea de obligatiuni municipale

Avantaje ale finantarii prin emiterea de obligatiuni municipale:

Se pot finanta si proiecte neatractive financiar,

Se pot finanta orice categorii de proiecte municipale,

Pana la scadenta se platesc numai dobanzi.

Dezavantaje finantarii prin emiterea de obligatiuni municipale:

Riscul de a nu se achizitiona toata emisiunea de obligatiuni,

Imprumutul trebuie returnat integral la scadenta.

Conditii minime necesare pentru finantarea proiectelor prin emiterea de obligatiuni municipale:

2/3 din membrii Consiliului Local sa voteze in favoarea contractarii imprumutului,

Totalul datoriilor anuale sa nu depaseasca 20 % din totalul veniturilor curente.

Solutii

BCR Securities SA, care a realizat deja o prima emisiune de obligatiuni municipale.

D.    Investitii de capital

Caracteristici

Se finanteaza in primul rand dezvoltarea de ansamblu a companiei,

Se pot finanta si proiecte individuale,

Investitorul doreste participarea la profit,

Investitorul doreste participarea la luarea deciziilor,

Investitorul are propria strategie de iesire din afacere.

Solutie de finantare de proiect tip BOT (Build-Operate-Transfer):

Investitorul finanteaza realizarea proiectului (Build),

Investitorul exploateaza noile instalatii pe o perioada prestabilita si in conditii prestabilite pana la recuperarea investitiei si a beneficiului asociat (Operate),

Investitorul transfera proprietatea si exploatarea instalatiilor catre municipalitate (Transfer).

Surse de finantare

GEF (Global Environmental Fund). Fond privat de investitii din SUA. Investitii intre 2-10 mil. $ in companii private. Strategie de iesire din afacere, 10 ani. Proiecte cu RIR min. de 20%/an.

BERD. De obicei opteaza pentru o pozitie minoritara ca actionar.

Proiectele identificate se pot imparti, in general, dupa doua criterii (figura 3.):

Volumul de investitii,

Gradul de atractivitate.

Aceste criterii au in vedere niveluri minime de imprumuturi acordate de banci si indicatori economici limita acceptati de posibili participanti la finantarea proiectului. In figura 3. se prezinta solutii recomandabile de finantare pornind de la aceste criterii.

Figura 3. Criterii de grupare a proiectelor si posibile surse de finantare