Normele de drept administrativ

NORMELE DE DREPT ADMINISTRATIV

Normele juridice care se aplica in organizarea si functionarea organelor administratiei statului roman si a celor locale fac parte, in marea majoritate, din dreptul administrativ dar si din alte ramuri de drept, cum ar fi :

normele dreptului constitutional, privind sistemul si principiile de organizare si functionare a organelor puterii executive (presedinte, guvern, autoritati centrale de specialitate) si a administratiei publice locale ;

normele dreptului civil, in legatura cu personalitatea juridica a autoritatilor administratiei publice ;

normele dreptului muncii, cu privire la desfasurarea activitatii personalului administrativ, inclusiv disciplina profesionala ;

dreptul penal executional, in ce priveste administratia penitenciarelor, etc.

Normele de drept administrativ sunt extrem de variate, daca se are in vedere multitudinea domeniilor activitatii executive.

Tinand seama de finalitatea lor, normele de drept administrativ pot fi grupate in mai multe categorii si anume:

- norme prin care se reglementeaza infiintarea, organizarea si functionarea organelor administratiei publice, competenta lor materiala si teritoriala, raporturile cu alte organe de stat, controlul ce se poate exercita asupra activitatii lor;

- norme prin care sunt reglementate raporturile organelor administratiei publice cu persoanele fizice si juridice nestatale, privind drepturile si obligatiile acestora in relatiile lor cu autoritatile administrative. In aceasta reglementare sunt incluse si normele care prevad raspunderea participantilor la asemenea raporturi, consecintele incalcarii drepturilor si obligatiilor lor reciproce;

- norme care reglementeaza procedura activitatii administratiei publice, adica acele norme care prevad in ce conditii se desfasoara activitatea realizata de administratie, atat in interiorul sau, cat si in raporturile cu subiecti din afara acesteia.

In literatura juridica se afirma, pe drept cuvant, ca stabilirea categoriilor mentionate nu inseamna ca normele din categoriile respective sunt separate, ca un act normativ ar cuprinde numai norme dintr-o singura categorie. Dimpotriva, in acelasi act normativ se intalnesc, de regula, mai multe categorii din aceste norme, prevazandu-se, de exemplu, infiintarea, organizarea, competenta, procedura unui organ administrativ precum si raporturile sale cu alte subiecte de drept .

Referindu-ne la structura lor interna normele de drept administrativ cuprind, de regula, toate cele trei elemente ale unor norme juridice, respectandu-se structura trihotomica a normei juridice, asa cum stabileste teoria generala a dreptului: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.

Totusi, se poate observa ca ipoteza este, in cele mai multe norme de drept administrativ, mai dezvoltata decat celelalte doua elemente ale normei juridice. Aceasta se datoreaza faptului ca este necesar sa se precizeze cat mai bine conditiile de aplicare a acestor norme la cazurile concrete, la situatiile particulare .

Pe de alta parte, in ceea ce priveste dispozitia, aceasta se prezinta, in general, sub forma onerativa, continand obligatia de a actiona intr-un anumit mod. Destul de putine sunt normele de drept administrativ cu caracter prohibitiv, care prevad obligatia de a se abtine de la o anumita conduita. Acest lucru este normal intr-un stat de drept care lasa libera initiativa particulara.

Contrar unor sustineri, consideram ca nu sunt putine normele permisive, adica acelea care stabilesc facultatea, posibilitatea de a actiona sau de a nu actiona, in functie de vointa participantilor la raporturile juridice administrative. Acestea se refera, de regula, la drepturile persoanelor fizice si juridice in raporturile lor cu organele administratiei publice. Sub acest aspect putem evidentia mai mult continutul administratiei care are mai putin caracter dispozitiv decat prestator de servicii pentru comunitate.

In fine, in legatura cu norma sau normele de drept administrativ este de mentionat ca de multe ori sanctiunea lipseste, intrucat ea apare in alte acte normative. Aceasta i-a determinat pe unii specialisti sa considere ca normele de drept administrativ, ca si cele de drept constitutional, nu ar avea sanctiune. Afirmatia este total gresita deoarece acceptarea ei ar insemna practic contestarea caracterului de norma juridica a regulilor stabilite in domeniul de organizare si functionare a administratiei publice . Mai mult administratia publica are si rolul de a sanctiona in mod direct anumite fapte neconforme cu dispozitiile legale.

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

Pe de alta parte, este cu totul adevarat ca trebuie sa retinem si faptul ca normele dreptului administrativ se pun in aplicare nu numai din teama de sanctiune, ci si din convingerile morale ale oamenilor. In acest sens s-a precizat ca nu trebuie sa ne imaginam ca fiecare norma juridica se va realiza de fiecare data prin utilizarea sanctiunii .

In literatura juridica se sustine ca pot fi identificate urmatoarele forme principale de sanctiuni administrative:

- sanctiuni administrativ-disciplinare (ex.destituirea din functie, revocarea alegerii, dizolvarea, mutarea disciplinara etc.);

- sanctiuni administrativ-contraventionale (amenda, avertismentul, inchisoarea contraventionala etc.);

- sanctiuni administrativ-patrimoniale (obligarea la repararea prejudiciului produs printr-o dauna materiala sau morala);

- masuri de constrangere cu caracter nesanctionator, de protectie a unor interese sau de combatere a unor fapte antisociale (ex.retinerea unei persoane, stocarea de bunuri, obligarea la tratament medical etc.);

- masuri de executare silita, adica de infrangere a unei rezistente fizice (diferite actiuni in forta ale politiei, imobilizarea unei persoane, demolarea sau desfiintarea unor constructii);

- masuri cu privire la actele juridice (anulari, suspendari, cai de atac etc.) .

Iata un exemplu de norma de drept administrativ continuta in Ordinul Ministerului Comunicatiilor nr.122 din 21 mai 1998 privind conditiile de plata a facturilor telefonice: „Sumele facturate se platesc pana la termenul scadent mentionat in factura telefonica (ipoteza). In cazul neachitarii in termen a facturii telefonice dupa termenul scadent (dispozitia) se aplica majorarile prevazute in tarife (sanctiunea)”.

Deoarece identificarea si clasificarea normelor de drept administrativ intampina dificultati in teoria si practica de aplicare, s-a propus ca o necesitate evidenta codificarea normelor de drept administrativ.

Desigur, elaborarea de coduri este o opera legislativa de mare importanta, in evolutia dreptului. Exista ramuri de drept cu o mai mare constanta in timp, pe cand altele sunt deosebit de dinamice. De aceea s-a apreciat ca dreptul administrativ nu poate fi codificat ca celelalte ramuri ale dreptului deoarece orice incercare de codificare ar risca sa devina foarte curand nefolositoare. Intr-adevar, un cod administrativ nu ar fi niciodata la curent cu legislatia in vigoare din cauza modificarilor sau reinnoirilor prea dese si prea repezi ale legilor ce o alcatuiesc .

In prezent, unii autori emit teza codificarii pe etape. In prima etapa ar trebui adoptate coduri sau statute pe principalele institutii (domenii): organizare (o lege generala de organizare a ministerelor); procedura necontencioasa (un cod), contraventii (cod), functie publica (statut) etc. In a doua etapa urmeaza a fi adoptat Codul administrativ .