Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Asistenta sociala


Qdidactic » bani & cariera » management » asistenta sociala
Factorii care influenteaza traficul de copii: Familia, educatia si banii



Factorii care influenteaza traficul de copii: Familia, educatia si banii


1 Factori sociali


Familia  


Din cauza absentei mediului familial si a unei tot mai mari instabilitati a familiei, copiii sunt expusi unui risc crescut de abuz, neglijare, exploatare, astfel devenind o prada foarte usoara a traficantilor de fiinte umane. Din punct de vedere al structurii familiei (familie organizata, dezorganizata, cazuri de abandon, divort, separare, familii monoparentale), se observa ca in familiile dezorganizate sau disociate prin absenta unuia dintre parinti, unde controlul parental este mai slab sau chiar absent, riscul de parasire temporara sau definitiva a caminului este mai mare decat in familiile organizate (absenta mamei din camin poate amplifica acest risc).

Stilul educativ al familiei si climatul familial (modul de control parental, supravegherea anturajului minorului, sistemul de sanctiuni si recompense, legatura cu scoala, relatiile intre parinti, conflictele dintre membri) poate influenta comportamentul minorului, iar lipsa de control parental asupra activitatilor si asupra anturajului minorului, la fel ca si aplicarea unor sanctiuni excesiv de severe, poate facilita in cea mai mare masura riscul minorilor de a ajunge sa fie exploatati. Daca climatul familial este dominat de conflicte intre membri si de certuri sau acte de maltratare, atunci va creste probabilitatea de evaziune a minorului si riscul acestuia de a ajunge in retelele de traficanti.

Fiecare familie isi construieste in timp un anumit stil de viata, un anumit stil educational care isi pune amprenta asupra conduitei minorilor. Parintii comit deseori graseala de a fi prea severi, prea neobiectivi in aprecierea tinerilor vreand impresia ca s-au postat in pozitie de superiori.

Stilul educativ al familiilor contribuie in mod pozitiv sau negativ la formarea uterioara a aviitorului adult, la expunerea sau nu a acestuia la riscul de a se “aventura” si de ajunge in situatia de a fi exploatat sexual sau prin munca.



Autorii descriu mai multe stiluri parentale caracterizate prin “caldura afectiva sau indiferenta sau ostilitate; permisivitate – restrictivitate; control permanent si rigid sau control cu acordarea independentei si autonomiei progresive”

Autoarea Diana Papalia a ajuns la concluzia ca sunt trei stiluri parentale fundamentale cu efecte diferite asupra dezvoltarii tinerilor:

Stilul autoritativ, definit prin control asociat cu caldura afectiva, sensibilitate si incurajarea independentei. Adolescentii ce provin din asemenea familii intrunesc conditii psihologice pentru o dezvoltare normala si pentru pregatirea unei vieti reusite de adult.

Stilul autoritar, caracterizat printr –un intens control si prin formularea unor reguli fara a fi insotite de explicatii, formeaza un adolescent care nu are incredere in sine si care nu are capacitataea de a manifesta autonomie si independenta.

Stilul permisiv, prin care are loc formularea unui numar prea mic de cerinte, prin lipsa unui control ferm ce genereaza lipsa de autocontrol, dezorientare, neincredre in sine si imobilitate in explorarea mediului.


Nivelul redus de educatie; abandonul scolar


Nivelul scazut de educatie al copiilor si tinerilor favorizeaza traficul de persoane din Romania.  Organizatia World Vision Romania a realizat un studiu calitativ asupra traficului de persoane din tara noastra, a grupurilor sociale vulnerabile si a zonelor de risc din trei judete din Romania – Constanta , Ialomita , Iasi si din municipiul Bucuresti. S-a identificat astfel o puternica asociere intre categoria victimelor traficului de persoane si educatia insuficienta, in special din cauza abandonului scolar cauzat de dificultatile materiale ale familiei. Nivelul scazut de educttie al victimelor reprezinta un factor de risc major pentru traficul de persoane.
          Inadaptarea scolara si abandonul scolar coroborate cu anumite conditii familiale, pot constitui premise puternice ale minorelor de a ajunge in retelele de traficanti, deoarece scoala este ca un micromediu socializator (cariera scolara, performante scolare, atitudinea fata de profesori, metodele de educatie utilizate de acestia, relatiile cu colegii).


Nivelul de educatie al familiei, importanta pe care aceasta o acorda educatiei scolare, determina in mare masura atentia pe care copilul o va acorda frecventarii cursurilor scolare. Din propria experienta dar si dupa concluziile statisticilor aproape toate minorele exploatate sexual au abandonat scoala ori nu au frecventat niciodata cursurile scolare.

Dificultatile financiare ale familiilor  constituie unul din factorii scaderii ratelor de scolarizare la adolescenti si cresterea riscului acestora de a ajunge « in mainile » retelelor de traficanti.

Astfel saracia alaturi de atitudinea fata de scoala a parintilor, de capacitatea scolii de a integra copii cu probleme contribuie la mentinerea abandonului scolar.

Grupul de prieteni influenteaza foarte mult in aceasta perioada comportamentul tinerilor. De multe ori in experienta mea profesionala am intilnit tinere fete care influentate de prietene se incredeau in promisiuni utopice -  « am plecat din tara impreuna cu o prietena care stia un loc unde vom castiga bani » ; « o prietena mi-a spus sa locuim impreuna cu iubitul ei in afara tarii ».

Timpul petrecut de adolescent cu grupul de prieteni este de doua ori mai mare decat cel petrecut cu parintii si de aceea in societatea actuala grupurile de semeni au devenit un important context de dezvoltare a adolescentilor. Adolescentii se simt bine in grupurile de aceeasi generatie cu ei si se simt liberi in manifestarile lor.

Un pas important il reprezinta alegerea prietenilor deoarece comportamentul deviant  al grupului va fi foarte usor preluat si de cei noi intrati in grup, aici amintim fenomenul « gastilor de cartier » si consecintele negative ce recurg de aici.

In concluzie, familia, grupul de prieteni, are un rol important in viata adolescentului, ele conferind stabilitate, afectivitate, armonie dar mai ales securitate. Familia este cea care ofera sprijin neconditionat, dragoste si incredere atunci cand este nevoie.


2 Factori economici


Copiii si familiile acestora pot fi ademeniti de persoanele ( traficantii), care fac false promisini de angajare intr-un loc de munca, de casatorie sau de oportunitati de educare in alta tara. Familia are un rol hotarator in informarea tinerilor cu privire la acest fenomen, la repercursiunile ce decurg din cauza increderii in persoane putin cunoscute, sau total necunoscute si a promisiunilor “ideale”  pe care acestia le fac. In majoritatea cazurilor de minore exploatate sexual, principala cauza o reprezinta nivelul de trai al familiei acestora. Nivelul de trai al familiei determina nivelul de trai al copilului.

Astfel, cu cat nivelul de trai al familiei din care face parte minorul este mai scazut cu atat riscul copilului de a ajunge intr-o retea de traficanti este mai ridicat. Saracia este « o stare de lipsa permanenta a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viata considerat decent, acceptabil la nivelul unei colectivitati date »

Nivelul de trai « reprezinta masura in care sunt satisfacute necesitatile materiale si spirituale ale populatiei unei tari, ale unui grup, ale unei societati sau ale unui individ, intr-o anumita perioada de timp » .[5]

Suma veniturilor, a cheltuielilor, dotarea locuintei, reprezinta de asemenea indici utili in studiul vietii de familie si a observatiilor legate de nivelul de trai .

In cartile de specialitate saracia este caraterizata de trei praguri :

Saracia absoluta reprezentata de acele familii care convetuiesc sub nivelul minim de trai si care nu-si permit consumul considerat a fi minimul necesar, este asociat cu conceprul de subzistenta.

Saracia relativa definita prin lipsa unui nivel minim de resurse care sa asigure existenta unui individ sau a aunei familii

Saracia subiectiva care se bazeaza pe propria estimare a persoanei

Tinerele sarace au parte, in general, de un deficit de educatie .

Saracia extrema determina tinerele sa migreze. Tinerele a caror familii nu au bani pentru intretinerea lor sunt tentate sa faca aranjamente cu traficantii, ceea ce duce la cresterea traficului interstatal si intern de femei si fete.

Problemele economice din familie sunt identificate ca fiind principalul motiv pentru care copiii ajung in strazi. Totusi, s-a constatat ca violenta domestica si alcoolismul contribuie peste 40 la suta la cazurile de trafic. Peste jumatate dintre copiii strazii sunt fie orfani, fie au pierdut contactul cu parintii din cauza migratiei sau din alte motive. Victime ale traficului de copii pot deveni copii de orice varsta. Cel mai des in traficul de copii nimeresc minori ( baieti si fete) de la 12-18 ani, cele mai multe victime avand varsta intre 15-18 ani. Traficarea copiilor din categoria de varsta 15-18 ani, presupune cele mai mici riscuri pentru traficanti, deoarece actele lor pot fi cu usurinta falsificate, prin schimbarea varstei, totodata aceasta categorie de victime aduce cele mai mari castiguri pentru traficanti. Minorele sunt mai usor de influentat si de manipulat.

In majoritatea familiilor copiilor traficati parintii nu au un loc de munca stabil. Copiilor deseori le lipsesc lucrurile elementare cum ar fi mancarea calitativa, haine sau incaltamintea potrivita. Situatia economica precara a unora dintre aceste familii are

la baza abuzul de alcool al unuia sau al ambilor parinti Uneori parintii alcoolici considera copiii lor ca o povoara pentru ei si ii alunga de acasa. In asemenea situatii copii sunt nevoiti sa renunte la scoala si sa lucreze (in prostitutie, munci agricole, cersit etc.) pentru a supravetui. La informatia ca copii lor au fost traficati fiind obligati sa se prostitueze sau sa cerseasca, asemenea parinti nu reactioneaza in niciun fel.

Aceasta lipsa de documentare, acceptare sociala si sprijin pentru copiii victime ale abuzului si neglijarii nu face decat sa agraveze traumele cu care se confrunta acestia.[6]

Multi copii vad in asta o ocazie de a castiga bani pentru a-si intretine familia si pe ei insisi. In unele cazuri, tinerii se pot angaja in cunostinta de cauza sa lucreze in industria sexului, dar asta nu inseamna ca realizeaza ce conditii brutale ii asteapta odata ajunsi acolo.         

Nivelul scazut de educatie, lipsa unei sustineri din partea societatii pentru tanara

generatie; pierderea influentei familiei in societate; pierderea valorilor spirituale in societate sunt factori ce determina fenomenul exploatare sexuala.




Cretu, Tinca, Adolescenta si contextul sau de dezvolatare, Bucuresti, Ed. Credis, 2001, pag.225

Fundatia pentru o Societate Deschisa, Bucuresti, 2006


Neculau, A. Apud., Manzat, Psihologia sinelui, Bucuresri , pag. 116

Elena Zamfir, Psihologie Sociala – texte alese -, Iasi, Editura Ankarom, 1997

Coordonator, Zamfir, Catalin; Vlasceanu, Lazar, Dictionar de sociologie, Bucuresti, Ed. Babel, 1993

Referent stiintific: prof. dr. Gheorghita Mateut; referent stiintific: prof. dr. Tiberiu Rudica, Traficul de fiinte umane. Infractor. Victima. Infractiune , Ed. Alternative Sociale, 2005



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright