PLAN DE AFACERI

(Model - cadru pentru instalarea tinerilor fermieri)

CRESTEREA VENITURILOR EXPLOATATIEI LLK

A[1]. Curs Euro din 01.01.2010 1 Euro = 4.2253 lei

I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

Denumirea/Numele solicitantului

LLK

Date de identificare ale acestuia

CI seria AR nr 480913

CNP 1860808020112

Domiciliul stabil in Sat Sintea Mare (com. Sintea Mare) nr. 251, Jud. Arad

Obiectul de activitate*

(Se va mentiona obiectul de activitate efectiv: cultura vegetala, cresterea animalelor, etc)

in situatia cand solicitantul este deja autorizat, se va completa obiectul de activitate conform Cod CAEN

Solicitantul fiind persoana fizica nu este autorizat obiectul de activitate al acesteia fiind apicultura, si dupa implementarea proiectului si agricultura, urmand ca dupa autorizare sa-isi activeze conform cod CAEN urmatoarele coduri CAEN: 0149--crestere altor animale; 0113 Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tubercurilor;

Forma juridica a solicitantului

LLK este persoana fizica care se va inregistra si autoriza in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 pana la data semnarii Contractului de Finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit conform declaratiei anexate cererii de finantare.

Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare)

^{Elaboratorul memoriului este S.C. DIVIDEETEMPERA S.R.L}. cu sediul in str. SIRIEI 1, Vladimirescu, jud. Arad, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al jud. Arad sub nr. J02/1154/2008., Cod de Inregistrare Fiscala 24110221, care ca obiect de activitate conform - Clasificarei Activitatilor in Economia Nationala CAEN 7022 - Activitati de consultanta pentru afaceri si management si Cod CAEN 7112 - Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea, administrator Vaida Traian Tel.:0723.712.060.Email : divideetempera@yahoo.com

II. DESCRIEREA SITUATIEI CURENTE

Istoricul activitatii (Se prezinta pe scurt principalele elemente din activitatea solicitantului)

Domnul LLK a dezvoltat pasiunea pentru stuparit alaturi de familia sa. In anul XXXX urmeaza cursul de pregatire profesionala in meseria de apicultor organizat de Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Arad, in 2010 acesta se hotareste sa i-si formeze propria exploatatie apicola inbinand asfel cunostintele teoretice cu cele practice pentru a obtine miere de calitate superioara , ajungand in prezent sa detina 129 de familii de albine in localitatea Sintea Mare, judetul Arad, intr-o zona deluroasa cu paduri de salcam . Aceasta participat la revizia de primavara, prin stramtorarea cuibului pentru mentinerea calduri, aplicarea de tratamente, pregatirea familiei de albine in vederea valorificari in conditii optime a culesului, pregatirea de roiuri si inlocuirea matcilor. Impreuna cu tatal sau a mai participat si la repararea, curatarea si dezinfectarea stupilor precum si la realizarea inventarului apicol.

Bazele de productie ale solicitantului

Terenuri agricole (ha) in anul 0

Animale, pasari si familii de albine in anul 0

Dotarile fermei (se vor mentiona cele mai importante cladiri, masini si utilaje agricole) in anul 0

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURARII SI DETALIEREA INVESTITIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

Abundenta si varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata a romaniei asigura din belsug hrana albinelor,de primavara foarte timpuriu, pana toamna tarziu.

Realitatile economice din ultima perioada au generat in judetul Arad o rata ridicata a somajului, care poate fi diminuata si prin implicarea diverselor categorii de someri in domeniul apicol. In cadrul acestui proiect vor fi implicati doar membrii familiei. In timp numarul acestora poate sa creasca pe masura ce stupina se va extinde

Cresterea albinelor este inainte de toate o importanta ramura a agriculturii care prezinta interes atat din punct vedere economic si social pentru produsele obtinute(miere, propolis,polen, ceara) cat si ecologic,ca urmare a polenizarii plantelor

LLK va urma si alte cursuri de specializare in acest domeniu, in urma carora va obtine o multicalificare in meseria de apicultor. Practica agricola a dovedit legatura stransa care exista intre dotarea tehica numarul, tipul si caracteristicile utilajelor, echipamentelor si productivitate muncii in agricultura.

Numai in coditiile cresterii inzestrari exploatatiilor agricole cu profil apicol cu mijloace de munca din ce in ce mai performante se poate ajunge la randamente sporite si la o inalta eficienta economica.Pentru ca procesul de restructurare sa reuseasca sa-si atinga obiectivele, trebuie acordata o atentie deosebita procesului de achizitionare a noilor structuri, cunostinte, sisteme atitudinale si comportamentale generate de acestea. Sansele de a obtine schimbarea unui comportament de grup sunt minime, daca in prealabil nu s-au acumulat cunostintele necesare schimbarilor atitudinale care sa sustina comportamentul dorit. Diminuarea decalajului privind productivitatea muncii ,impune , pe de o parte actiuni si masuri necesare sporirii randamentului la ha iar pe de alta parte, actiuni si masuri necesare cresteri pregatirii generale si profesionale a producatorilor agricoli din domeniul apicol, imbunatatirea organizarii productiei si a muncii si folosirea fortei de munca in raport de cerintele procesului de productie.

TEHNOLOGIA DE CRESTERE A ALBINELOR

INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI
Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon, fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-un intreg. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.

Intarirea familiilor slab dezvoltate
Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauza anume definita. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui 'organism'. Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.

Stuparitul pastoral - generalitati
In cautarea surselor variate si permanente de nectar, se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ; baza melifera, timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.

Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti, existenta unei surse de apa (care este foarte necesara), posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor, in poienite sau locuri cu raritura de arbori. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare, trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. Se astupa crapaturile, se pregatesc toate sistemele de fixare, ventilatie etc.

Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa. La culesul de salcam, stupina se aseaza pe locuri insorite - dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. La tei si floarea soarelui, cules care are loc in perioada de canicula, vom aseza stupii la umbra. Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie, frunze). Daca nu facem aceasta, contingente intregi de albine vor ventila stupul, neparticipand la cules.

Pregatirea familiilor - manuirea stupilor
Pregatirea stupilor - implicit si a familiilor de albine - se face diferentiat :

- Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules, fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri, pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. La introducerea acestor faguri, organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura si miere, faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib, prin depozitarea mierii in coroane. Cand cuibul este completat in totalitate, depozitarea se continua in fagurii goi. Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.

- Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul, mai adaugam un magazin suplimentar, peste cuib, iar deasupra acestuia magazinul plin. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt.

- Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3, acum devenit 2.

Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Populatia creste si sursa de hrana scade. In scopul mentinerii albinelor in stare activa, unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Pentru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.

Extragerea si conditionarea mierii
In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere, care reprezinta poate cel mai important produs al stupului. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un 'organism viu' si de modul in care o recoltam si preconditionam, depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. Aderarea Romaniei la U.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere.

Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita, mierea are un continut de apa de 18-20%. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline.

Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. Mult hulitele 'podisoare izgonitoare, chimice' nu se vor folosi, pentru ca prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. In schimb se pot folosi izgonitoare cu sicana.

Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupa care punem rama in ladita de transport. Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C, cu un curent de aer cald.

Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara, cutit sau furculita de descapacit, un extractor tangential, un vas unde se scurge mierea, un maturator, strecuratori diferite. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala, cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.

Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa, putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Dupa extractie, fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati.

Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund, si cele mai usoare se salta la suprafata. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile, iar la 25 grade C in 36 ore. Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. Depozitarea finala se face in recipiente de inox, sau altele agreate de cumparator.

INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE

ROIREA ARTIFICIALA
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.

Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului.

Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.



Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:

- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.

Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.

Spre seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.

- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.

- Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.

ROIREA NATURALA
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in : timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.

Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre orele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.

Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.

Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.

Ingrijirea roiurilor
    Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent.

Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

Cutlivarea legumelor in camp

Clasificarea culturilor legumicole: botanica, dupa orientarea in spatiu a organelor aeriene si subterane (formele vitale), gospodareasca - dupa organele utilizate in hrana. Centrele de provenienta a culturilor legumicole. Cresterea si dezvoltarea plantelor legumicole. Legitatile formarii aparatului asimilator si recoltei la diferite plante legumicole.
Ecologia plantelor legumicole Metodele de optimizare a factorilor ecologici in scopul accelerarii formarii, sporirii si imbunatatirii calitatii recoltei. Procedeele de regulare a cresterii si dezvoltarii plantelor legumicole. Indici ce caracterizeaza relatiile plantelor fata de factorii mediului; notiunea de rezistenta, exigenta si sensibilitate. Caracterul complex de actiune a factorilor externi asupra plantelor legumicole. Actiunea directa si indirecta a factorilor.
Regimul termic Clasificarea plantelor legumicole dupa exigenta fata de caldura, periodismul termic, cerintele fata de temperatura aerului si solului, rezistenta fata de frig si arsita; metodele de imbunatatire a regimului termic.
Metodele de calire a plantelor la diferite nivele de temperatura (agrotehnice si de selectie). Metodele de control a regimului de temperatura.
Regimul de lumina
Actiunea intensitatii si a componentii spectrului luminii asupra cresterii si productivitatii plantelor legumicole. Fotoperiodismul plantelor legumicole. Diferentierea de specie si soi a plantelor legumicole dupa reactia la intensitatea luminii si lungimea zilei. Metodele de optimizare a regimului de lumina in camp si pe teren protejat.
Metodele si aparatele de control a regimului de lumina.
Regimul gazos Insemnatatea concentratiei oxigenului si a bioxidului de carbon. Influenta lor asupra plantelor si a productiei. Reactia plantelor legumicole la continutul in aer a etilenei, gazului de cahla (oxidului de carbon) si a gazelor ce polueaza atmosfera (oxidului de sulf, oxidul de azot, ozonul).
Utilizarea gazelor la regularea cresterii, dezvoltarii plantelor si pastrarea legumelor.
Regimul de umiditate
Clasificarea plantelor legumicole dupa cerintele de umiditate. Factorii ce apreciaza cerintele plantelor legumicole fata de umiditate. Calitatea productiei in functie de regimul de umiditate. Metodele de optimizare a regimului.
Regimul de nutritie
Gruparea plantelor dupa gradul de utilizare a elementelor minerale si reactie la nivelul de fertilitate a solului. Cerintele plantelor legumicole fata de reactia mediului radicular (pH), concentratia de saruri, ingrasaminte organice si minerale, salinizarii cu clor, sulf si sodiu. Rezistenta fata de saruri si ridicarea ei.
Influenta ingrasamintelor asupra calitatii productiei. Ingrasamintele in asolament. Principiile de alcatuire a sistemului de fertilizare si calcularea dozelor pentru obtinerea recoltei planificate in camp liber si pe terenul protejat.
Cultura legumelor pe substraturi artificiale.
Metodele de control si de dirijare a regimului de nutritie minerala.
Interactiunea reciproca a plantelor legumicole si a buruienilor in semanaturi
Actiunea microflorei si insectelor folositoare si daunatoare asupra cresterii si productivitatii plantelor legumicole.
Alelopatia plantelor legumicole si a buruienilor.
Daunatorii si bolile de baza a plantelor si a productiei legumicole. Metodele de diagnoza si de protectie. Reglamentarea aplicarii pesticidelor.

Bazele generale ale legumiculturii

Asolamentele cu culturi legumicole
Principiile de alcatuire a asolamentului cu culturi legumicole. Tipuri de asolamente. Culturi succesive si asociate.
Alegerea terenurilor pentru cresterea plantelor legumicole
Particularitatile prelucrarii terenurilor in conditii de irigare si fara irigare.
Inmultirea plantelor legumicole
Semintele si insamantarea. Particularitatile biologice ale semintelor
Indici ce caracterizeaza calitatile de insamantare. Conditiile de incoltire si metodele de ridicare a capacitatilor de rasarire in camp. Normele de insamantare pentru diferite culturi. Bazele producerii semintelor culturilor legumicole. Metodele de capatare a semintelor hibride.
Inmultirea vegetativa a plantelor legumicole, folosirea in practica si scopuri stiintifice
Selectia culturilor legumicole
Importanta soiului in tehnologia industriala. Organizarea lucrului de selectie in tara. Metodele si directiile selectiei culturilor de baza.
Metoda cu rasad si alte metode de crestere a plantelor legumicole
Importanta metodei de rasad. Directiile de dezvoltare a producerii rasadului pe scara idustriala.
Tehnologia producerii rasadului pentru terenul deschis si cel protejat. Tehnologia de producere a rasadurilor in palete celulare si blocuri din mase plastice.
Suprafetele de nutritie si schemele de amplasare a plantelor legumicole

Procedeele generale de ingrijire a culturilor legumicole
Lupta cu crusta, rasarirea semanaturilor, aplicarea erbicidelor, plivitul, prelucrarea solului intre randuri. Plantarea rasadului, irigarea suplimentara. Polenizarea cu ajutorul albinelor si bondarilor. Sistemul integrat de masuri de protectie. Particularitatile recoltarii, conditionarii si pastrarii productiei legumicole.

Prin implementarea acestui proiect LLK isi propune dezvoltarea exploatatiei apicole pe care o detine,. El isi propune prin prezentul proiect achizitionarea celor anexate in tabelul de mai jos in anul 2 de prognoza in anul 0 exploatatia detine 129 de stupi. Incepand din anul 2, beneficiarul isi va diversifica obiectul de activitate prin arendarea a 2 ha de teren pe care va cultiva legume in camp, astfel exploatatia va detine 129 de stupi si 2 ha cu legume in camp. Prin urmare procesul de restructurare presupune renuntarea fortata la vechile obisnuinte si invatarea unor deprinderi noi, insusirea unei noi mentalitati si a unor noi comportamente profesionale care sa aiba ca si rezultat realizarea unei activitati performante.

Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parti desenate, anexate.

Solicitantul intentioneaza ca pentru dezvoltarea si rentabilizarea exploatatiei apicole sa mai efectueze investitii in Echipamente de protectie, Hrana pentru albine Ceara si faguri , articole de timplarie apicole, rame ,utilaje si unelte pentru descapacit, colector propolis, manere stupi, strecuratoare de miere, tavi de descapacit si masini de descapacit hranitoarele, coliviile pentru matci, uneltele pentru: insarmarea ramelor, fixarea fagurilor artificiali, apartura pentru extractia si conditionarea produselor apicole, colectarea propolisului, cresterea si transportul matcilor.

IV. SCHIMBARI DE MANAGEMENT SI PREGATIRE PROFESIONALA SOLICITATA

Insusirea si aplicarea corecta, creatoare in exploatatiile apicole a activitatilor specifice managementului apicol constituie una din principalele cai de sporire a eficientei economice in acest sector de activitate, managementul in general fiind considerat un neofactor de productie, cu influente benefice asupra laturilor economice si ecologice ale activitatii apicole. De aici decurge si necesitatea aplicarii managementului apicol in procesele de gestionare si gospodarire a resurselor economice, atrase, utilizate si consumate in activitatea economica, precum si in procesele de valorificare a rezultatelor acesteia

In perioada tranzitiei una din principalele caracteristici ale agriculturii romanesti o reprezinta lipsa cronica a capitalului. Aceasta a determinat cresterea ineficientei in alocarea resurselor cu consecinte asupra cresterii si competitivitatii ferimierilor romani si a intregului sector agricol. Agricultura Romaniei ramane o agricultura de subzistenta, problemele structurale ale acesteaia fiind dificil de rezolvat. Piata fortei de munca din acest sector este definita printr-o pondere mare a agricultorilor in totalul populatiei ocupate, precum si numarul mare de fermieri varstnici; printr-o excesiva dependenta de activitatile agricole a populatiei din mediul rural, un nivel educational scazut si un declin accentuat al veniturilor reale ale populatiei. Tendinta de imbatranire a sefilor de exploatatii se observa si in cadrul exploatatiilor cu personalitate juridica sub 35 de ani doar 11%, iar peste 45 de ani 66%) (INS, 2005). Ponderea exploatatiilor agricole conduse de tinerii fermieri sub 35 de ani a inregistrat un trend descendent in perioada 2003-2005, de la 9% la 7%, reflectand si un grad scazut de ocupare a acestora in exploatatiile agricole, de aprox. 4,5% in tara noastra, fata de 8,3% cat s-a inregistrat la nivelul UE-27 (EUROSTAT, 2005). Spre deosebire de situatia la nivel comunitar, in Romania suprafata agricola utilizata de tinerii sub 35 de ani este mult mai mica fata de cea utilizata de celelalte categorii de varsta. (EUROSTAT, 2005).

Resursele umane sunt privite ca totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale pe care omul le utilizeaza in procesul de productie. Ele includ si experienta fie acumulata, fie obtinuta prin calificare si se dezvolta pe masura evolutiei societatii omenesti.Acest tip de resurse au o dubla apartenenta: la sfera demografiei si la cea a economiei.Resursele umane sunt unice in ceea ce priveste potentialul lor de crestere si dezvoltare, precum si capacitatea lor de a-si cunoaste si invinge propriile limite si reprezinta una din cele mai importante investitii ale unei organizatii, ale carei rezultate devin tot mai evidente in timp In cazul unei exploatatii agricole-apicole, potentialitatilor naturale si celor economice li se adauga si cele umane care depind de: gradul de instruire al pomicultorilor, dinamismul lor, receptivitatea lor fata de progresul tehnic, organizarea colectivitatilor.

Doamna LLK este si absolvent de liceu agricol cu diploma de Bacalaureat acesta detine si un certificat de calificare in domeniul apicol si se angajeaza sa urmeze , in primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesionala prin Masura 111 "Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte in domeniul Managementul exploatatiei agricole in domeniul Managementul exploatatiei agricole.

V. TIPUL SI CANTITATEA PRODUSELOR OBTINUTE IN TIMPUL SI DUPA RESTRUCTURARE, INCLUSIV OPORTUNITATILE DE PIATA

Pentru a pune in evidenta tipul si cantitatea produselor obtinute in cadrul exploatatiei agricole, se pot folosi tabelele urmatoare cu prezentarea pietei de desfacere:

1. Pentru exploatatiile agricole vegetale

Planul de cultura inclusiv pentru suprafete cultivate cu furaje

* In functie de sesiunea de depunere anul 0 reprezinta anul anterior si respectiv anul curent in care se depune proiectul. In anul 0 vor fi prezentate suprafetele cultivate, urmand ca in perioada anilor 1-5 sa fie prezentate suprafetele de cultura previzionate.

**Se va mentiona productia totala obtinuta pentru fiecare cultura.

2. Pentru exploatatiile zootehnice si mixte:

Planul de productie al fermei zootehnice

In urma exploatarii celor  129 de familii de albine se obtine ca produs principal mierea ,polen, ca produs secundar propolis. Prin practicarea inmultirii albinelor prin roirea artificiala se realizeaza un spor de efectiv de 100%, ceea ce permite in egala masura si vanzarea a 25 familii de albine anual incepand cu anul 3 precum si cresterea necesara a UDE in anul 1-3

An 0-5 129 stupi

Referitor la veniturile realizate din activitatea de cultivare a legumelor in camp se obtin venituri astfel:

An 2-5 Legume in camp: 2 ha la o productie medie vanduta de 20.000 kg/ha (productie totala de 40 tone) avand un pret de vanzare de 1,5 RON, rezulta venituri in valoare de 60.000 RON

VI. CALCULUL UNITATII DE DIMENSIUNE ECONOMICA (UDE)

S-a luat in calcul ca si An 0, anul in care beneficiarul depune prezentul proiect de finantare, iar anul tinta fiind anul al II-lea de productie. Calculul nr. de UDE pentru anul 0 si pentru anul tinta este prezentat in tabelul urmator

• Unitatea de Dimensiune Economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro.
• Se va calcula totalul UDE din productia vegetala si/sau zootehnica pentru anul 0 si respectiv pentru anul tinta, conform sectiunii specifice din Cererea de finantare "Stabilirea dimensiunii economice a fermei".
• Dimensiune Economica a exploatatiei in anul tinta trebuie sa fie de peste 10 UDE si mai mare cu 4 UDE fata de anul 0.

Pornind de la calcularea dimensiunii economice a exploatatiilor agricole se calculeaza valoarea sprijinului in lei.

Total UDE : N (N reprezinta numarul de UDE,fara zecimale, fara rotunjire)

Daca: V >25.000Euro -valoarea sprijinului este maxim 25.000.Euro

V<=25.000Euro -valoarea sprijin este V(valoarea calculata).

V = 18.000 EURO= 76.055,4 RON

Toate costurile vor fi exprimate in lei.

1 Euro = 4.2253 lei

Cursul de schimb utilizat este cursul euro-leu de la data de 1 ianuarie a anului in cursul caruia a fost luata decizia de acordare a ajutorului, publicat pe pagina web a Bancii Central Europene https://www.ecb.int/index.html.

VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU

Descrierea modului prin care investitia respecta conditiile de mediu sau prin care activitatea descrisa aduce imbunatatirea acestor conditii.

Spatiul rural romanesc se caracterizeaza prin resurse naturale aflate intr-o stare de conservare in general buna, printr- un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversitati de habitate si ecosisteme, de paduri si de peisaje agricole valoroase dar, in acelas timp, viitorul apropiat aduce provocari serioase: mentinerea acestor valori naturale si lupta impotriva schimbarilor climatice.In cadrul exploatatiei conduse de LLK se vor respecta BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU

In prezent, protectia mediului ambiant, conservarea ecosistemelor naturale, refacerea celor degradate, constituie probleme importante cu care se confrunta omenirea.

Criza ecologica aparuta este consecinta directa a dezvoltarii tehnico-stiintifice a omenirii. Protejarea mediului inconjurator, impune 2 aspecte si anume;

- protejarea factorilor de viata: aer, apa, sol, plante, animale, factori ce sunt degradati prin poluarea tot mai accentuata ca urmare a activitatilor desfasurate de om;

- protejarea resurselor naturale nerecuperabile si epuizabile: solul, resursele minerale.

Specificul exploatatiei aceea de exploatatie apicola ne arata ca proiectul nu se aduc atingere conditiilor de mediu.

VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Abordarea problemei productivitatii scazute a muncii si a nivelului scazut de educatie si competenta din agricultura prin reinnoirea generatiilor de sefi de exploatatii, imbunatatirea competentelor prin organizarea de formari profesionale, in eforturile lor de a raspunde cerintelor segmentului exploatatiilor, fie individual, fie prin asociere este una din problemele cu care se confrunta agricultura romaneasca si pe care LLK incearca sa le rezolve prin implementarea acestui proiect

Iata care sunt principalele riscuri in calea dezvoltarii fermei apartinand LLK accesul dificil la sursele de finantare;

• Aparitia unor boli specifice famililor de albine in stupina

• Conditile meteorologice care pot influenta stupina
• Scaderea cereri de produse apicole

accesul dificil la sursele de finantare;

• insuficienta fondurilor de investitii si a fondurilor necesare achizitionarii resurselor materiale;
• comunicarea greoaie a agentilor economici ca urmare a accesului dificil la infrastructura de comunicatii (costuri ridicate);
• lipsa retelelor proprii de desfacere si a cooperarii interne

Poluarea care submineaza abilitatea albinelor si a altor insecte de a gasi florile cu ajutorul mirosului, punand astfel in pericol procesul esential al polenizarii, conform unui nou studiu publicat de un grup de cercetatori americani.

Referitor la procesul de aprovizionare, principalele riscuri care se pot ivi sunt scumpirea materiilor prime si a materialelor necesare pentru desfasurarea activitatii. Piata de desfacere a produselor poate fi afectata de existenta concurentilor straini, a pietelor si surselor externe, interes scazut si implicit preturi scazute pentru produsele apicole. Calitatea managementului poate fi afectata datorita faptului ca pietele de aprovizionare se afla in plina evolutie, firmele solicita furnizorilor produse mai bune din punct de vedere calitativ, livrare mai rapida, servicii mai bune si preturi mai mici, acest lucru putand duce la o neadaptare a managementului la cerintele din ce in ce mai riguroase ale pietii.

IX.GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE SI ETAPE

X. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATARE