Tipologie
literara
(cf. fr. typologie
Tipologia literara este o ramura a teoriei literaturii
care studiaza diversitatea de personaje din literatura universala, evolutia lor
si a "relatiilor" stabilite intre ele, in functie de diferite doctrine
estetice, rostul si capacitatea lor in "producerea" catharsis-ului, stabilirea
claselor de tipuri literare (adica a tipologiilor: tipologia arivistului,
avarului, demagogului, grobianului, incornoratului etc.) etc.
Marea revolutie tipologica este incercata de expresionismul care
aduce in opera / scena personaje intruchipand concepte / idei, ca, de pilda,
Lucian Blaga, in drama «Mesterul Manole»: un tip intruchipand ideea de curent
religios, bogomilismul (Staretul Bogumil), un tip intruchipand ideea de mester
de geniu (Manole), un tip intruchipand ideea de biserica (Mira), un tip intruchipand
ideea de seism / cataclism tectonic (Gaman) etc. Frecvente sunt si tipurile
psihologice: colericul, apaticul, flegmaticul etc.; sunt si tipuri memorabile
din perspectiva sociologiei: boierul-de-bastina, boierul-monden,
boierul-venetic, burghezul, haiducul, latifundiarul, proletarul, taranul etc.;
prezinta interes si tipurile etnice: albanezul, balcanicul, bizantinul,
chinezul, evreul, gasconul, grecoteiul, japonezul, maurul, muscalul, olteanul,
rusul, scotianul, tiganul, valahul etc.; desigur, nu mai amintim
arhicunoscutele tipologii ale clasicismului: tipologia avarului (la Molière,
Balzac, Delavrancea, Calinescu), arivistului, cautatorului de adevar (Oedip,
Hamlet s. a.), tipologia cautatorului de dreptate "istorica", sau
"burghezo-democratica" (Stefan cel Mare, Vlad [epes, Gelu Ruscanu s. a.),
tipologia incornoratului etc.
