Tabloul trezoreriei - finantarea

Analiza fluxurilor financiare prin optica valorii – care este, de fapt, o optica patrimoniala – este diferita de analiza variaðiei bogaðiei sau saracirii intreprinderii ñi, implicit, a miñcarilor de trezorerie.

Analiza rezultatelor in optica fluxurilor

In practica curenta de analiza financiara, fluxurile sunt recostruite plecand de la variaðia conturilor bilanðiere.

Exploatarea

Incasarile din exploatare ar trebui sa fie egale cu cifra de afaceri, respectiv cu veniturile din exploatare, dar intotdeauna apar diferenðe, deoarece clienðii platesc dupa anumite intervale de timp.

Decalajul care apare intre producðie ñi vanzari se regularizeaza prin mecanismul stocurilor de produse finite ñi producðie neterminata. Dar, aceasta reprezinta, in fapt, numai o inregistrare contabila cu rolul de a diminua cheltuielile de exploatare cu acele cheltuieli ce corespund produselor realizate, dar inca nevandute. Aceasta operaðiune nu are nici o influenða asupra trezoreriei, contabilii numind-o inregistrare de inventar.

Aña cum incasarile din exploatare difera de veniturile din exploatare, plaðile aferente exploatarii difera de cheltuielile de exploatare, trebuind sa se ðina seama ca:

F    decalajele de plata pe care furnizorii intreprinderii le-au acceptat. Aceste decalaje reprezinta, in bilanð, datorii de exploatare;

F    parte dintre materiile prime, materialele etc. achiziðionate nu sunt consumate in cursul exerciðiului. Acest decalaj intre achiziðionare ñi consum se inregistreaza in conturile de stocuri de materii prime, materiale etc. neconsumate inca, iar in bilanð sunt inscrise la poziðia stocuri.

Investitiile

Cheltuielile de investiðii reprezinta numai o modificare a bunurilor deðinute de intreprindere, fara ca, imediat, sa se modifice ñi bogaðia acesteia:ca atare, investiðiile nu sunt direct inregistrate in in contul de rezultate. In schimb, cheltuielile cu investiðiile acðioneaza direct asupra tabloului de trezorerie.

In ceea ce priveñte investiðiile, contul de rezultate ñi tabloul de trezorerie difera complet, intre trezorerie ñi rezultat neexistand nici o relaðie directa.

Finantarea

Ciclul descris de resursele financiare este, prin insañi natura sa, o activitate proprie trezoreriei.

Daca se presupune, pentru simplificare, ca intre momentul constatarii ñi inregistrarii obligaðiei de plata ñi plata efectiva nu exista niciun decalaj in timp, se constata ca:

F    remunerarea resurselor imprumutate (cheltuieli financiare) ñi impozitul pe profit, influenðeaza atat situaðia trezoreriei, cat ñi rezultatul;

F    remunerarea acðionarilor (prin dividende), care are impact imediat asupra trezoreriei ñi asupra rezultatului nedistribuit, dar nu afecteaza rezultatul (indicatorul profit net nu se modifica);

F    rambursarea imprumuturilor ñi aportul de resurse externe (creñterea capitalului social sau imprumuturile din surse externe firmei), influenðeaza trezoreria, dar nu afecteaza in nici un fel rezultatul.

Relaðiile dintre contul de rezultate ñi tabloul fluxurilor de trezorerie se prezinta ca in tabelul de mai jos:

	Contul de rezultate		Diferenðe		Tabloul fluxurilor
	Producðia vanduta		Variaðia creanðelor client		Venituri din exploatare
	Producðia stocata (produse finite)		Producðia stocata (neterminata)
			Variaðia furnizorilor
Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii	Cheltuieli de consum ale exploatarii		Variaðia stocurilor de materii prime ñi materiale		- Cheltuieli de exploatare
	Excedentul Brut de Exploatare		Decalaje de trezorerie legate de ciclul de exploatare		= Excedentul de trezorerie al exploatarii
			Investiðii		- Investiðii
	Amortizari ñi variaðia provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate		Amortizari ñi variaðia provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate (cheltuieli calculate)
			Resurse imprumutate		+ Resurse imprumutate
	Cheltuieli financiare nete				- Cheltuieli financiare nete
			Rambursarea imprumutului		- Rambursarea imprumutului
			Creñterea capitalului social		+ Creñterea capitalului social
	Cheltuieli excepðionale				- Cheltuieli excepðionale
	Impozit pe profit				- Impozit pe profit
			Dividende		- Dividende
	Rezultat		Totalul miñcarilor de fonduri		= Variaðia de trezorerie

Ca metoda de calcul, operaðiunile se desfañoara in aceasta ordine:

Rezultatul

Decalajele de plata aferente ciclului de exploatare

Investiðiile

Amortismentele ñi variaðia provizioanelor pentru deprecierea activelor

Resursele imprumutate

Rambursarea imprumuturilor

Creñterile de capital social

Dividendele

= Variaðia trezoreriei

Capacitatea de autofinantare

Pe baza rezultatului obðinut de intreprindere la incheierea unui exerciðiu, se poate determina un alt indicator, foarte semnificativ pentru o buna gestiune financiara a firmei, respectiv capacitatea de autofinanðare.

Trebuie subliniat ca amortizarile ñi provizioanele reprezinta numai cheltuieli calculate, fara niciun impact asupra trezoreriei. Astfel, este normal ca sumele respective sa se adune cu rezultatul pentru a constitui totalul resurselor interne realizate de intreprindere la un moment dat (finele exerciðiului), suma astfel obðinuta constituind capacitatea de autofinanðare a firmei.

Excedentul Brut de Exploatare

Cheltuieli financiare nete

Cheltuieli excepðionale nete

Impozit pe profit

= Capacitatea de autofinanðare

Acest indicator reprezinta o suma potenðiala, deoarece trebuie sa se ðina seama de politica de dividende pe care o duce acðionariatul intreprinderii, in capacitatea de autofinanðare reala regasindu-se numai profitul nedistribuit, respectiv rezultatul net al exerciðiului ce ramane in intreprindere dupa distribuirea dividendelor.

De asemenea, pentru a determina fluxurile de trezorerie plecand de la capacitatea de autofinanðare este necesar sa se elimine sumele ce reprezinta decalajele de plata catre ñi de la intreprindere ce au aparut in ciclul de exploatare.

Alte fluxuri de fonduri in trezorerie

Aceste fluxuri de fonduri se refera la acelea generate in trezorerie de politica de investiðii ñi cea financiara.

Ciclul de investiðii va produce miñcari de fonduri monetare prin urmatoarele operaðiuni:

investiðii in imobilizari corporale ñi necorporale;

cesiunea activelor corporale ñi necorporale (preðul vanzarii acestora);

variaðia imobilizarilor financiare;

incidenða decalajelor de plata generate de operaðiunile de investiðii.

Ciclul de finanðare genereaza urmatoarele operaðiuni, cu impact asupra trezoreriei:

rambursarea datoriilor pe termen scurt, mediu sau lung;

noile imprumuturi;

variaðia plasamentelor financiare;

varsarea dividendelor (acestea sunt dividende varsate in contul exerciðiului precedent);

creñterea capitalului in numerar.

Gruparea fluxurilor de trezorerie poate fi prezentata succint in tabloul de mai jos: