Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Afaceri


Qdidactic » bani & cariera » afaceri
Particularitati ale evolutiei micilor afaceri in economiile dezvoltate



Particularitati ale evolutiei micilor afaceri in economiile dezvoltate


Particularitati ale evolutiei micilor afaceri in economiile dezvoltate


In SUA, in jurul deceniului 7 al secolului XX ca urmare a:

tendintei de dezangajare a statului in economie;

esecului politicilor dirijiste, de inspiratie keynesiana;

iesirii pietelor de sub controlul firmelor cu pozitie de monopol;

faptului ca micile afaceri sunt mai putin costisitoare si mai ecologice,

a avut loc o criza de identitate a corporatiilor, determinand o masa imensa de oameni in a-si asuma propria responsabilitate in afaceri.

Aceasta nu a insemnat ca economia americana a devenit mica afacere, ci o crestere a numarului firmelor mici si mijlocii.

Potrivit statisticilor, 96 % din numarul total al firmelor au angajate mai putin de 50 persoane, 90 % mai putin de 20 persoane, 67 % mai putin de 5 persoane.




Din analiza economiei americane au rezultat urmatoarele:

marile intreprinderi erau dominante doar in industria prelucratoare unde 3% din companiile existente detineau 75 % din forta de munca industriala; Eficienta marilor intreprinderi era determinata de:

standardizare;

uniformizare;

existenta pietelor mari de desfacere;

produse cu costuri unitare reduse.

Aceasta ca urmare a unor investitii considerabile de capital. Insa, trebuie amintita dependenta marilor firme de firmele mici furnizoare de componente si furnituri.

comertul cu amanuntul cat si comertul cu ridicata era teritoriul de afirmare a firmelor mici;


In comert peste 90 % din numarul total al firmelor detineau sub 20 de angajati, iar peste 70 % detineau sub 10 angajati.

in industria automobilelor, 4 mari firme au realizat si realizeaza ponderea productiei americane de autoturisme (General Motors, Ford, Chrysler, American Motors), dar exista micile afaceri (peste 3.800 de firme) producatoare de subansamble si piese care deservesc marile firme.

Se apreciaza ca, fiecare intreprindere americana are cel putin 500 de furnizori diferiti si cateva mii de distribuitori si comercianti. Aceasta intrucat intreprinderile mici sunt necesare pentru ca cele mari sa se poata concentra asupra activitatilor unde eforturile lor sunt mai eficiente.

In SUA, micile afaceri:

au creat de 2 ori mai multe locuri de munca decat marile companii;

au produs 44 % din PNB creat in sectorul privat;

au creat de 4 ori mai multe inovatii pe 1 dolar cheltuieli de cercetare-dezvoltare decat firmele de dimensiuni medii si de 24 ori mai multe decat companiile mari;

au contribuit in medie cu 20 % mai multe inovatii pe o persoana angajata decat marile companii.



Explicatia o constituie faptul ca persoanele care lucreaza pentru ideile noi sunt determinate de propriul lor profit.

Marile intreprinderi sunt axate pe produsele cu cerere constanta lasand pe seama micilor afaceri produsele riscante si care se distribuie greu.

Situatie asemanatoare se constata si in tarile europene dezvoltate.

Ceea ce trebuie retinut din datele prezentate este tendinta de revigorare a micilor afaceri care desemneaza o noua evolutie in economiile dezvoltate, respectiv aceea de dimensionare corespunzatoare a afacerii astfel incat sa se asigure posibilitatea luarii deciziilor optime intr-un anumit mediu politic, economic si social al statelor.

Explicatia tendintei nu consta numai in factorii politici, economici si sociali. Astfel un economist american (J. Harnaday) arata ca intreprinzatorul isi risca banii, timpul si eforturile intr-o afacere care poate avea sau nu succes intrucat „calea antreprenoriala”, deci sistemul liberei intreprinderi ofera oportunitati si profituri individuale care nu pot fi castigate pe nici o alta cale, respectiv dintr-o slujba cu program mai lejer in firma altcuiva.

Factorii determinanti in dezvoltarea micilor afaceri sunt:

  1. exprimarea proprie – factorul cel mai puternic care-i determina pe oameni sa se lanseze in propria afacere;

Profesorul american Robert Kuhn de la  Universitatea Graduate School of Business din New York spunea ca, un intreprinzator adevarat se simte mai bine facand propria afacere intr-un garaj decat controland sute de angajati in compania altcuiva. Intreprinzatorul doreste realizare nu putere. Munca este propria lui recompensa.

  1. propria ocupare sau angajare, respectiv posibilitatea de a deveni propriul lui sef;
  2. cresterea afacerii, factor care motiveaza intreprinzatorul in a deveni o companie mare cu prestigiu;
  3. serviciul facut comunitatii prin:
    • satisfactia de a ocupa un loc in comunitate;
    • recunoasterea ca leader.

Acestea constituie pentru intreprinzator motive de consolidare a afacerii.

  1. alti factori ar fi: relatiile sociale, aventura, siguranta, independenta.

Nu conteaza foarte mult numarul factorilor, cat trasaturile umane, talentul, ingeniozitatea, curajul, experiente care determina individul sa se arunce in jocul afacerilor, in concurenta economica.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|