Introducere

Scurt istoric despre vin

Pe teritoriul Romaniei, vita de vie se cultiva din Comuna Primitiva si anume din Neoliticul Mijlociu, cu 3000- 4000 de ani i.e.n.
In Antichitate, geto-dacii de la nord de Dunare au extins mult cultura vitei de vie, care, in secolele II - I i.e.n., era raspandita pe intreg teritoriul Romaniei de astazi.
Abundenta vinului, care presupune existenta unor suprafete viticole intinse, a facut ca el sa devina inca din secolele II - I i.e.n. un produs de comert si de schimb, prin intermediul porturilor grecesti de la Marea Neagra (Tomis, Callatis, Dionisopolis, Histria).
In deceniile care au urmat cuceririi romane (dupa anul 106 e.n.), viticultura daco-romana s-a dezvoltat intr-o si mai mare masura. Un exemplu in aceasta privinta il reprezinta faptul ca pe monezile batute in noua provincie era reprezentata o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalei bogatii a tarii.
Feudalismul timpuriu si migratia popoarelor rasaritene, care a durat circa 1.000 de ani (secolele III - XIII), este saraca in documente cu caracter viticol. Vremurile de restrictie, pricinuite de trecerea devastatoare a acestor popoare migratoare sau de desele lor incursiuni, a obligat populatia locala la o retragere sistematica in zonele de deal sau arealele submontane si intramontane, unde au continuat insa sa se ocupe de cultura vitei de vie.
Incepand cu secolul XIII, istoriografia cuprinde tot mai multe izvoare, care atesta continuitatea si prosperitatea viticulturii pe intreg teritoriul locuit astazi de romani.
Legaturile economice din secolele XIV - XIX dintre romanii din Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania, Banat, Dobrogea au usurat circulatia soiurilor de vita roditoare autohtone. In aceasta perioada, pe masura stabilizarii politice si economice in Principatele Romane, are loc un indelungat proces de concentrare a culturii vitei de vie in podgorii si centre viticole situate in zona de deal (Cotnari, Husi, Odobesti, Dragasani, Minis). In paralel, prin puterea traditiei, s-a mentinut viticultura insulara din unele judete, cum sunt: Botosani, Neamt, Dambovita. Gorj, Satu Mare, Maramures si, intr-o mai mica masura, viticultura din arealele submontane si intramontane (Jidlea, Piatra Neamt, Bahu, Varatic, Capatanatu, Tg. Ocna, Onesti, Bersti; Tazlau).
Ca urmare a dezvoltarii economiei, extinderea viticulturii a fost stimulata si in Romania, aparand preocuparea pentru introducerea in cultura a unor soiuri straine, recunoscute pentru calitatea productiei. In aceste conditii, incepand cu anul 1860, in viticultura din Principatele Unite si-au facut aparitia unele soiuri valoroase din sortimentul mondial, cum sunt: Aligoté, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Muscat de Frontignan, Cabernet Sauvignon, Chasselas Doré, Chasselas roz, Muscat Hamburg.
In timpuri mai recente, evolutia industriei vinului in Romania a fost influentata de catre patru momente importante din istoria tarii: stransele legaturi cu Franta de-a lungul secolului XIX, , stransele legaturi cu Germania si Austria din perioada interbelica, instaurarea comunismului in 1948 si liberalizarea economica de dupa 1989.
Astfel, secolul XIX si inceputul celui de-al XX-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filoxera in ultimele doua decenii ale secolului XIX. Rezultatul l-a constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea, varietatile respective sunt cultivate in Romania de mult mai mult timp ca in restul tarilor din estul Europei.

Informatii generale despre vin

Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina.
Vinul este o bautura alcoolica cu o compozitie chimica complexa, si se obtine, in general, prin fermentarea mustului de struguri provenind de la diverse varietati ale vitei de vie.
In Romania, 1,7% din suprafata agricola este cultivata cu vita de vie, mai exact circa 200.000 de hectare.
Vinul reprezinta 14% din productia vegetala a Romaniei.
Ca urmare a marii lor varietati, vinurile au constituit obiectul a numeroase cercetari stiintifice in domeniu si implicit a unor clasificari complexe.

In functie de continutul lor in zahar, vinurile pot fi:

v    Seci - pana la 4 g/l

v    Demi - seci - intre 4 - 12 g/l

v    Demi - dulci - intre 12 - 50 g/l

v    Dulci - peste 50 g/l

Dupa gradul alcoolic, vinurile se clasifica in:

T    Vinuri de masa - trebuie sa aiba taria alcoolica dobandita de minimum 8,5 % in volum

T    Vinuri de masa superioare - cu taria alcoolica intre 8,5 % si 9,5 % in volum

T    Vinuri de calitate superioara - taria alcoolica dobandita, fara adaos, trebuie sa fie cel putin de 10,5 % in volum

Dupa denumirea de origine controlata, vinurile pot fi:

Vinuri cu denumire de origine controlata - DOC (din struguri cu minimum 180 g zahar la litru

Vinuri din struguri culesi la deplina maturitate - DOC - CMD (din struguri cu minimum 187 g zahar la litru

Vinuri din struguri culesi tarziu - DOC - CT (din struguri cu minimum 220 g zahar la litru

Vinuri din struguri culesi la innobilarea boabelor - DOC - CIB (din struguri cu minimum 240 g zahar la litru)

In functie de culoare, vinurile se impart in:

k     Vinuri albe

k     Vinuri rose

k     Vinuri rosii

In functie de componenta soiurilor de struguri vinurile pot fi:

De soi

De cupaj

De sepaj

In functie de calitate si termenul de maturare vinurile pot fi:

j      De consum curent

T    Tinere

T    Obijnuite

j      De calitate superioara

T    Mature

T    De colectie

In functie de terhnologia de productie:

Naturale

Speciale

Regiuni viticole in Romania

Conform Oficiului National al Denumirilor pt Vinuri si alte Produse Vitivinicole, in Romania exista urmatoarele regiuni:

Regiunea viticola:

Colinele Dobrogei

Babadag

Murfatlar

Sarica Niculitel

Regiunea viticola:

Dealurile Banatului

Banat

Recas

Regiunea viticola:

Dealurile Crisanei si Maramuresului

Crisana

Minis

Regiunea viticola:

Dealurile Moldovei

Bohotin

Cotesti

Cotnari

Dealu Bujorului

Husi

Iasi

Nicoresti

Odobesti

Panciu

Regiunea viticola:

Dealurile Munteniei si Olteniei

Dealu Mare

Dealurile Olteniei

Dragasani

Pietroasa

Samburesti

Stefanesti

Regiunea viticola:

Podisul Transilvaniei

Aiud

Alba Iulia

Apold

Lechinta

Tarnave

Regiunea viticola:

Terasele Dunarii

Oltina

Principalele marci de vin din Romania

Printre cele mai cunoscute marci de vin din Romania, amintim:

1. Murfatlar
2. Jidvei
3. Cotnari
4. Recas

Urmeaza o scurta prezentare a acestor marci:

I. MURFATLAR

Podgoria Murfatlar este situata in sud-estul Romaniei, intre Dunare si Marea Neagra in centrul Podisului Dobrogei. Plaiurile viticole se intind din zona localitatilor Basarabi, Valul lui Traian, Poarta Alba si Siminoc.

Climatul continental tempereaza caldurile si gerurile excesive, oferind un microclimat favorabil pentru realizarea unei largi varietati de vinuri.

Podgoria Murfatlar a continuat traditia stramosilor sai viticultori, acumuland experienta in cei aproape 100 de ani de activitate desfasurata in epoca moderna. Din generatie in generatie, dragostea si pasiunea cu care este produs vinul de Murfatlar se regasesc permanent in calitatea acestuia. Deci, la Murfatlar pasiunea face diferenta, calitatea vinului obtinut fiind pe masura pasiunii depuse.  

Podgoria este consolidate si extinsa la suprafata de 2600 de ha. Vinurile produse aici s-au impus atat pe plan intern, cat si pe plan extern, astfel Intreprinderea Murfatlar a devenit liderul producatorilor romani de vin.

Murfatlar se mandreste cu gama de vinuri traditionale, care include atat soiuri albe asa cum sunt Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, cat si soiuri rosii precum Merlot, Cabernet Sauvignon sau Pinot Noir.

Pentru podgoriile de la Murfatlar cultivarea vitei de vie si producerea vinului a devenit o data cu trecerea timpului un mod de viata, acesti oameni cunoscandu-si foarte bine meseria, si pretuind-o ca pe o mostenire lasata din tata in fiu.

II. JIDVEI

Compania privata JIDVEI SRL isi are sediul in regiunea Tarnavei, mai exact in Valea Tarnavei intre localitatile Tarnaveni si Blaj, la limita intre judetele Mures si Alba.

Podgoria cuprinde o suprafata de peste 1000 de hectare. Aproximativ 50 ha sunt reinoite in fiecare an. Compania dispune de o baza financiara solida, exportul crescand in mod constant, iar consumul de vin mentinandu-se la cote inalte.

Plantatiile de vita-de-vie sunt cultivate pe dealurile insorite aflate pe partea stanga a raului Tarnava Mica, fiind ferite de vanturile si ingheturile specifice primaverilor tarzii si toamnelor timpurii.

Terenurile au fost recent consolidate si terasate. Solul brun de padure beneficiaza si de un climat favorabil: toamne tarzii si calde, precum si veri si ierni blande.

In acest "Sanctuar al Vinului" sunt cultivate multe soiuri, acestea fiind recunoscute si apreciate pe plan national si international: Feteasca Regala (320 ha), Riesling (200 ha), Feteasca Alba (100 ha), Traminer (40 ha), Chardonnay (20 ha).De asemenea, sunt cultivate si alte soiuri, pe o suprafata de 80 ha: Pinot Gris, Oporto si Sylvaner.

Prezenta unei populatii germanice in satele din zona Jidveiului, si relatiile pe care aceasta le intretinea cu populatia din Valea Rinului si Mosei au contribuit la calitatea vinurilor produse la Jidvei.

Lucrare: Legea Stefan-Boltzmann Document online: Trunchiul de piramida hexagonala regulata

III. COTNARI

Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticola a Podisului Moldovei, fiind situata in cea mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari-Harlau, un segment important din marea "Coasta Moldava". Aceasta regiune se distinge prin personalitatea vitei de vie si versantii bine insoriti, prin finetea vinurilor albe obtinuite aici.

Primele mentiuni istorice ale podgoriei dateaza din secolul al XIII-lea. Odata cu inceputul sec al XV-lea, relatarile despre podgoria de la Cotnari devin substantiale, din timpul domniei lui Stefan cel Mare.

Podgoria este adapostita de vanturi si de curentii reci locali, datorita fenomenului de phoehnizare a maselor de aer, ce determina un process de incalzire. Solurile sunt extreme de favorabile culturii vitei de vie, bogate in humus. Iata de ce Grasa de Cotnari, de exemplu, nu s-a adaptat in nici o alta podgorie din Romania sau din lume.

S.C. Cotnari S.A. este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Podgoria se intinde pe 1100 de hectare.Specialistii lucreaza in laboratoarele combinatului sau in vii, pentru a obtine noi soiuri de vin.

In vinoteca Cotnari se pastreaza cele mai reusite colectii din care amintim:

selectii de vinuri albe: Grasa de Cotnari, Blanc de Cotnari, Busuioaca de Moldova

gama traditionala: Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca, Francusa de Cotnari

vinul lui Stefan cel Mare: Voievodal

Vinurile de Cotnari prezinta calitati exceptionale, alegand intotdeauna calitatea in detrimentul cantitatii.

Cele mai vechi documente despre viile Recasului le avem din 11 noiembrie 1447, in care se vorbeste despre vanzarea unor vii de catre Ioan si Ecaterina Magyar lui Mihail de Ciorna, banul Severinului, pentru 32 florini unguresti de aur, facandu-se atunci si hotarnicia mosiei.

Vita de vie se cultiva pe 700 ha diversificata in:

150 ha struguri de masa:

Chasselas

Victoria

Muscat de Hamburg

Afuz Ali

550 ha struguri de vin detinand soiuri autohtone:

Feteasca Regala

Cadarca

Mustoasa

dar si soiuri consacrate la nivel mondial:

Chardonnay

Pinot Gris

Sauvignon Blanc

Muscat Ottonel

Pinot Noir

Merlot

Cramele Recas au o colectie de vinuri albe si rosii dintre care amintim:

Vinuri albe: Sauvignon Blanc, Reisling, Feteasca Regala, Muscat Ottonel, Pinot Grigio, Chardonnay

Vinuri rosii: Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, Merlot Rose

Piata vinului in Romania

Romania se numara printre primii 10 producatori de vin din lume, fiind membra a Biroului de Vin si Vita inca din anul 1928. Cu toata ca tara noastra dispune de un sol excelent si de conditii climaterice deosebite, exporturile romanesti de vinuri sunt modeste in comparatie cu productia.
Comisia pentru Strategie, Competitivitate, Marketing si Branding in colaborare cu Consiliul de export al Romaniei si Ministerul Economiei si Comertului au organizat in anul 2004 un seminar, in cadrul caruia a fost elaborate strategia nationala de export, concretizata in Anexa din 22/12/2005 privind Strategia nationala de export pe perioada 2005 -2009, Anexa ce a intrat in vigoare in 24 ianuarie 2006.
Cu toate acestea, in 2006, importurile de vin au explodat, crescand de circa trei ori fata de anul 2005. Este pentru prima data cand Romania are un deficit la comertul cu vin, cei mai castigati fiind producatorii din Republica Moldova, Spania, Italia, Ungaria si Franta.
In Anexa privind Strategia nationala de export, ca urmare a unei analize a competitivitatii sectorului vitei de vie si vinurilor din Romania in comparatie cu trei competitori importanti, si anume Noua Zeelanda, Ungaria si Bulgaria, se constata faptul ca tara noastra are un grad de competitivitate mediu pe piata mondiala, decalaje semnificative existand in ceea ce priveste problemele de branding si promovare.
Impactul economic al aderarii Romaniei la Uniunea Europeana va fi semnificativ, efectele aderarii urmand a se manifesta si in cadrul exporturilor realizate de tara noastra, in speta si in domeniul exportului de vinuri.
Tarile din Uniunea Europeana sunt foarte pretentioase in privinta marfurilor ce provin din tarile recent integrate, introducand o serie de bariere tarifare. In ceea ce priveste produsele provenite dintr-o tara membra a Uniunii Europene, succesul comercializarii acestora pe piata europeana este determinat de calitatea produsului.
Se estimeaza faptul ca integrarea Romaniei la Uniunea Euopeana va determina cresterea pietei romanesti atat in ceea ce priveste oferta, cat si cererea de vinuri. Diversificarea ofertei va conduce la o diferentiere mai clara a vinurilor de calitate superioara de cele de calitate inferioara.
In anexa referitoare la Strategia nationala de export pe perioada 2005 - 2009, sunt enumerati anumiti factori, prin realizarea carora Romania poate sa isi creasca competivitatea in domeniul comercializarii vinurilor atat pe piata europeana, cat si pe cea mondiala:

restructurarea si reconversia viilor pentru a imbunatati sortimentele si calitatea vinurilor

cresterea investitiilor pentru modernizarea capacitatilor de procesare

cresterea implicarii organizatiilor de producatori pe piata vinurilor

asigurarea asistentei in ceea ce priveste pregatirea profesionala, specializarea si pregatira persoanelor care lucreaza in sectorul viticol

dezvoltarea unei imagini bune a Romaniei prin promovarea sortimentelor locale de vin de calitate superioara, recunoscute la nivel mondial ca urmare a premiilor castigate la diferite targuri si concursuri internationale.

Uniunea Europeana va elimina treptat taxele vamale pentru produsele romanesti. In iulie 2006 a fost ratificat Acordul incheiat intre Romania si comunitatea europeana in sensul cresterii cantitatii de vin pe care Romania o poate exporta in Uniunea Europeana fara a plati taxe vamale de la 300.000 la 345.000 de hectolitri. Prevederile acordului vor intra in vigoare in prima zi a lunii urmatoare datei la care Romania notifica indeplinirea procedurilor interne de aprobare.
Romania va trebui, la randul ei, sa elimine taxele vamale pentru produsele europene, astfel incat sa se ajunga la schimburi comerciale libere, vinurile de pe piata europeana devenind mult mai accesibile populatiei din Romania, atat in ceea ce priveste varietatea acestora, cat si in ceea ce priveste raportul calitate - pret.
In consecinta, pentru imbunatatirea performantelor si a competitivitatii la export in domeniul vinurilor punctele cheie sunt reprezentate de preocuparea producatorilor pentru o calitate superioara a produselor, precum si de promovarea cat mai intensa a acestora.

Metodologie

Scopul cercetarii

Scopul cercetarii este studierea pietei reprezentata de populatia Zalaului cu scopul de a analiza principalele marci de vinuri.

Metoda de cercetare

Metoda de cercetare aleasa este cercetarea cantitativa selectiva, metoda bazata pe folosirea chestionarului. Chestionarul o fost administrat fata in fata locuitorilor orasului Zalau, in zonele aglomerate din localitate. Minichestionarul a fost administrat unui numar de 6 persoane, iar chestionarul principal a fost administrat unui numar de 20 persoane, alese aleator din toate categoriile sociale, indiferent de nationalitate, sex sau religie.

Rata raspunsurilor a fost de 100%.

Minichestionarul cuprinde 2 intrebari deschise prin care se doreste indentificarea principalelor marci de vin, precum si a principalelor atribute alea acestora. Chestionarul principal cuprinde intrebari cu scala de atitudini cu suport mixt, utilizate pentru evaluarea atibutelor si a credintelor consumatorilor.

Pentru analiza chestionarelor s-a folosit modelul FISHBEIN.

Analiza produsului

Minichestionarul

1. Ce marci de vin cunoasteti?

In urma centralizarii raspunsurilor primite de la miniesantionul format din 6 persoane s-a constatat ca principalele marci de vin pe piata din Romania sunt:

Murfatlar

Cotnari

Jidvei

Recas

2. Ce caracteristici ale vinului sunt importante pt dumneavoastra atunci cand decideti ce marca sa cumparati?

In urma centralizarii raspunsurilor primite de la miniesantionul format din 6 persoane s-a constatat ca cele mai importante atribute ale vinului sunt:

Aroma

Calitatea

Continutul

Taria

Pretul

atribute reformulate astfel:

Aroma puternica

Calitate ridicata

Sortiment diversificat

Grad ridicat de alcool

Pret atractiv

Chestionar

Cum apreciati faptul ca vinul are o aroma puternica?

foarte rau -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte bine

4. Cum apreciati faptul ca un vin are o calitate ridicata?

foarte rau -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte bine

5. Cum apreciati faptul ca vinul are un sortiment diversificat?

foarte rau -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte bine

6. Cum aprecati faptul ca un vin are un grad ridicat de alcool?

foarte rau -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte bine

7. Cum apreciati ca vinul are un pret atractiv?

foarte rau -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte bine

8. Considerati ca vinul de Murfatlar are o aroma puternica?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

9. Considerati ca vinul de Cotnari are o aroma puternica?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

10. Considerati ca vinul de Jidvei are o aroma puternica?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

11. Considerati ca vinul de Recas are o aroma puternica?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

12. Considerati ca vinul de Murfatlar are calitate ridicata?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

13. Considerati ca vinul de Cotnari are calitate ridicata?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

14. Considerati ca vinul de Jidvei are calitate ridicata?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

15. Considerati ca vinul de Recas are calitate ridicata?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

16. Considerati ca marca Murfatlar are un sortiment diversificat?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

17. Considerati ca marca Cotnari are un sortiment diversificat?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

18. Considerati ca marca Jidvei are un sortiment diversificat?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

19. Considerati ca marca Recas are un sortiment diversificat?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

20. Considerati ca vinul de Murfatlar are un grad ridicat de alcool?

foarte improbabil      -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

21. Considerati ca vinul de Cotnati are un grad ridicat de alcool?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

22. Considerati ca vinul de Jidvei are un grad ridicat de alcool?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

23. Considerati ca vinul de Recas are un grad ridicat de alcool?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

24. Considerati ca sortimentele vinului de Murfatlar au un preturi atractive?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

25. Considerati ca sortimentele vinului de Cotnari au un preturi atractive?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

26. Considerati ca sortimentele vinului de Jidvei au preturi atractive?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

27. Considerati ca sortimentele vinului de Recas au preturi atractive?

foarte improbabil -3 -2 -1 0 1 2 3 foarte probabil

Realizarea masuratorilor

Realizarea masuratorilor pentru e_i

e_{aroma puternica} = (3+0+3+2+3+1+3+3+0+2+1+2+3+2+3+2+3+2+3+1)/20=

e_{aroma puternica} = 43/20

e_{aroma puternica} = 2.15

e_{calitate ridicata} = (3+3+3+3+3+3+3+3+3+3+3+3+3+3+3+3+3+3+3+3)/20=

e_{calitate ridicata} = 60/20

e_{calitate ridicata} = 3

e_{sortiment diversificat} = (3+3+3+2+1+0+3+2+0+2+3+0+3+0+3+2+3+2+3+0)/20=

e_{sortiment diversificat} = 38/20

e_{sortiment diversificat} = 1.9

e_{grad ridicat de alcool} = (3+2+1+1+3+3+3+2+0+2+2+3+3+3+3+1+3+2+3+3)/20=

e_{grad ridicat de alcool} = 46/20

e_{grad ridicat de alcool} = 2.3

e_{pret atractiv} = ( 3+3+3+3+1+3+3+2+3+3+2+0+3+2+3+3+3+3+3+3)/20=

e_{pret atractiv} = 52/20

e_{pret atractiv} = 2.6

Realizarea masuratorilor pentru b_i

b_{aroma puternica MURFATLAR} = (3+2+2+3+3+2-2+2+3+2+3+3+1+2+3+3-2+2+1+2)/20=

b_{aroma puternica MURFATLAR} = 38/20

b_{aroma puternica MURFATLAR} = 1.9

b_{aroma puternica COTNARI} = ( 2+1+3+3+3+3+3+2+3+2+3+3+2+3+2+3+3+2+2+3)/20=

b_{aroma puternica COTNARI} = 51/20

b_{aroma puternica COTNARI} =2.55

b_{aroma puternica JIDVEI} = (2+3+2+0+2+3+2+1+1+1+3+1+3+3+2+0+2+1+3+3)/20=

b_{aroma puternica JIDVEI} = 38/20

b_{aroma puternica JIDVEI} = 1.9

b_{aroma puternica RECAS} = (0+2+1+1+2+1-1+0+2+3+2+0+2+2+0+1-1+3+2+1)/20=

b_{aroma puternica RECAS} = 23/20

b_{aroma puternica RECAS} = 1.15

b_{calitate ridicata MURFATLAR} = (3+2+2+2+3+3+1+2+2+2+3+3+1+1+3+2+1+2+1+3)/20=

b_{calitate ridicata MURFATLAR} = 42/20

b_{calitate ridicata MURFATLAR} = 2.1

b_{calitate ridicata COTNARI} = (1+2+3+1+3+2+3+2+2+2+3+1+1+3+1+1+3+2+1+2)/20=

b_{calitate ridicata COTNARI} = 39/20

b_{calitate ridicata COTNARI} = 1.95

b_{calitate ridicata JIDVEI} = (-1+3+2+3+3+2+3+0+3+2+3+1+3+3-1+3+3+2+3+2)/20=

b_{calitate ridicata JIDVEI} = 42/20

b_{calitate ridicata JIDVEI} = 2.1

b_{calitate ridicata RECAS} = ( -1+2+2+2+2+3+2-1+2+2+3+1-1+1-1+2+2+2-1+3)/20=

b_{calitate ridicata RECAS} = 24/20

b_{calitate ridicata RECAS} = 1.2

b_{sortiment diversificat MURFATLAR} = (3+2+3+3+3+3+2+2+3+1+3+3+2+2+3+3+2+1+2+3)/20=

b_{sortiment diversificat MURFATLAR} = 49/20

b_{sortiment diversificat MURFATLAR} = 2.45

b_{sortiment diversificat COTNARI} = (3+2+3+3+3+3+3+2+3+1+2+3+2+3+3+3+3+1+2+3)/20=

b_{sortiment diversificat COTNARI} = 51/20

b_{sortiment diversificat COTNARI} = 2.55

b_{sortiment diversificat JIDVEI} = (3+2+3+3+3+3+2+2+3+0+2+0+3+2+3+3+2+0+3+3)/20=

b_{sortiment diversificat JIDVEI} = 45/20

b_{sortiment diversificat JIDVEI} = 2.25

b_{sortiment diversificat RECAS} = (2+0+2+2+3+2+1+2+2+3+0+2+0+1+1+2+2+1+0+1+2)/20=

b_{sortiment diversificat RECAS} = 29/20

b_{sortiment diversificat RECAS} = 1.45

b_{grad ridicat de alcool MURFATLAR} =( 2+1+2+2+2+3+2+3+2+3+1+2-1+3+2+2+2+3-1+3)/20=

b_{grad ridicat de alcool MURFATLAR} = 38/20

b_{grad ridicat de alcool MURFATLAR} = 1.9

b_{grad ridicat de alcool COTNARI} = (2+1+3+2+3+3+3+3+3+2+1+1-1+3+2+2+3+2-1+3)/20=

b_{grad ridicat de alcool COTNARI} = 40/20

b_{grad ridicat de alcool COTNARI} = 2

b_{grad ridicat de alcool JIDVEI} = (2+1+1+1+1+2+2+3+1+2+1-1+2+3+2+1+2+2+2+2)/20=

b_{grad ridicat de alcool JIDVEI} = 32/20

b_{grad ridicat de alcool JIDVEI} = 1.6

b_{grad ridicat de alcool RECAS} = (2+1+1+1+1+3+2+3+1+3+2-1-3+3+2+1+2+3-3+3)/20=

b_{grad ridicat de alcool RECAS} = 27/20

b_{grad ridicat de alcool RECAS} = 1.35

b_{pret atractiv MURFATLAR} = (1-2+2-1+3+1-3+2-1+0+1+2-2-1+1-1-3+0-2+1)/20=

b_{pret atractiv MURFATLAR} = -2/20

b_{pret atractiv MURFATLAR} = -0.1

b_{pret atractiv COTNARI} = (2+0+3-1+3-1+1+2-2+0+1+0-3+1+2-1+1+0-3-1)/20=

b_{pret atractiv COTNARI} = 4/20

b_{pret atractiv COTNARI} = 0.2

b_{pret atractiv JIDVEI} = (1+2+2+2+3+0+2+3+2+1+2+1+1+2+1+2+2+1+1+0)/20=

b_{pret atractiv JIDVEI} = 31/20

b_{pret atractiv JIDVEI} = 1.55

b_{pret atractiv RECAS} = (1+2+3+1+3+2+1+2+0+3+2+2+2+1+1+1+1+3+2+2)/20=

b_{pret atractiv RECAS} = 35/20

b_{pret atractiv RECAS} = 1.75

Determinarea atitudinii globale fata de principalele marci de vin

A_MURFATLAR = 2.15*1.9+3*2.1+1.9*2.45+2.3*1.9+2.6*(-0.1)=

A_MURFATLAR = 19.15

A_COTNARI = 2.15*2.55+3*1.95+1.9*2.55+2.3*2+2.6*0.2=

A_COTNARI = 21.3

A_JIDVEI = 2.15*1.9+3*2.1+1.9*2.25+2.3*1.6+2.6*1.55=

A_JIDVEI = 22.37

A_RECAS = 2.15*1.15+3*1.2+1.9*1.45+2.3*1.35+2.6*1.75=

A_RECAS = 16.5

In urma analizei celor mai importante marci de vin de pe piata s-a putut constata :

Marca cu atitudinea globala cea mai mare este JIDVEI : A = 22.37

Urmatoarea marca este COTNARI : A = 21.3

Urmatoarea marca este MURFATLAR : A = 19.15

Marca care are atitudinea globala cea mai mica este RECAS : A = 16.5

Pentru marca JIDVEI atributele luate in considerare sunt ordonate astfel:

Sortimentul diversificat

Calitate ridicata

Aroma puternica

Gradul ridicat de alcool

Pret atractiv

Pentru marca COTNARI atributele luate in considerare sunt ordonate astfel:

Aroma puternica si sortimentul diversificat

Gradul ridicat de alcool

Calitatea ridicata

Pret atractiv

Pentru marca MURFATLAR atributele luate in considerare sunt ordonate astfel:

Sortimentul diversificat

Calitatea ridicata

Aroma puternica si gradul ridicat de alcool

Pret atractiv

Pentru marca RECAS atributele luate in considerare sunt ordonate astfel:

Pretul atractiv

Sortimentul diversificat

Gradul ridicat de alcool

Calitatea ridicata

Aroma puternica

Marca RECAS a obtinut cele mai slabe rezultate, dar se poate observa ca nu exista diferente semnificative intre cele patru marci analizate.

Strategii de redresare pentru marca RECAS

Din dorinta de a fideliza clientii, firma investeste resurse importante in calitatea produselor , imaginea marcii si a produselor, innoirea continua a gamei de produse si largirea ariei si retelei de distributie. Oricare firma producatoare de vin este interesata sa afle parerea consumatorilor in ceea ce priveste imbunatatirile pe care paote sa le aduca produselor sale pentru a le ridica gradul de satisfactie.

In urma analizei datelor s-a putut concluziona ca marca Recas este cea mai slaba marca dintre cele patru marci alese: Jidvei, Cotnari, Murfatlar si Recas.

Totodata se poate observa ca consumatorii de vin spun ca vinul produs de Recas nu este de calitate, astfel incat primiul lucru pe care ar trebui sa-l faca producatorul este sa imbunatateasca calitatea vinului. Acest lucru l-ar putea face prin innoirea soiurilor de struguri, inlocuirea hibrizilor cu soiuri nobile si prin modernizarea procesului de productie.

Consumatorii pun accent pe gradul de alcool al vinului. De asemenea producatorul trebuie sa ridice taria vinului.

Punctul tare al accestei marci este pretul pe care il practica. Astfel ca consumatorii apreciaza acest lucru si nu ar trebui schimbat odata cu imbunatatirea produsului.

Strategii de produs propuse:

strategia de diversificarea sortimentala orizontala prin cresterea numarului liniilor de produse in cadrul mixului

strategia de diversificare calitativa

Recas ar trebui sa aplice o strategie promotionala diferita de cea pe care o practica in acest moment. Ar trebui sa faca o serie de reclame pe care sa le transmita la posturile tv, la radio, in presa scrisa. Ar trebui sa tipareasca o serie de afise pe care sa le amplaseze in zonele aglomerate ale oraselor. Dar nu in ultimul rand ar trebui sa promoveze vanzarile, oferind un stimul clientilor de a cumpara. Instrumentele de promovare a vanzarilor difera prim obiective specifice:

a.     reduceri de pret : oferte speciale

b.     publicitate la locul vanzarii

c.      cadouri promotionale.