Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Afaceri


Qdidactic » bani & cariera » afaceri
Investitii Internationale (II) – Determinari si Definitii



Investitii Internationale (II) – Determinari si Definitii



Importanta IS


IS reprezinta cea mai dinamica componeneta a economiei mondiale contemporane. Importanta fluxurilor mondiale de IS a crescut in continuu in ultimul secol si mai ales in ultimele decenii.

ISD anuale (>) 6 ori (1990 si 2000) ajungand la 1,4 trilioane USD, iar in 2002 s-a inregistrat o scadere.

Majoritatea fluxurilor de IS sunt indreptate spre statele dezvoltate. Totusi si alte tari, in trecut cu politici rezervate fata de capitalul strain (China), atrag din ce in ce mai multe IS. Anumite rezerve continua sa se mentina fiind amplificate de procesul globalizarii.

Principalul “vehicul” pe care se realizeaza IS il reprezinta CTN (Companiile Trans Nationale).

6,3 miliarde USD

Invest. Intl. 2000 1,5 trilioane USD

2004 572,8 miliarde USD

IS au devenit cea mai importanta sursa de finantare externa pentru tarile in curs de dezv. Fata de investitiile de portofoliu sau imprumuturile bancare, ISD s-au dovedit cea mai stabila sursa de finantare, fiind cel mai putin afectate de factori conjuncturali (precum crizele financiare).

In conditiile globalizarii, productia intl realizata de CTN, prin cele 820.000 filiale straine, cuprinde practic toate tarile si domeniile de activitate, devenind o forta formidabila a ec. mondiale contemporane.




Experienta a aratat ca ISD genereaza locuri de munca, cresc productivitatea, permit transferurile de know-how si tehnologie, cresc exporturile si contribuie la cresterea ec. pe  termen lung a tarilor in curs de dezvoltare. In prezent, mai mult ca oricand, toate statele, fara deosebire de gradul de dezv., cauta sa sporeasca IS in vederea asigurarii dezv.

UNCTAD este institutia ONU care elaboreaza statistici privind comertul international al ISD pentru intelegerea trend-urilor ec. in tarile in curs de dezvoltare, in special in contextul globalizarii. UNCTAD analizeaza fluxurile de ISD si impactul lor asupra dezv. si ofera servicii de consultanta si pregatire profesionala privind aspectele de II, sprijinind statele in curs de dezv., in special cele mai putin dezv. sa-si perfectioneze politicile si institutiile in legatura cu IS. UNCTAD acorda sprijin acestor state si in negocierile intl. privind investitiile. Toate acestea se realizeaza in scopul cresterii beneficiilor rezultate din ISD.


ISD sunt importante deoarece:

a)         filialele din strainatate ale celor 64.000 CTN genereaza 53 mil. locuri de munca;

b)         IS reprezinta sursa cea mai importanta de finantare externa pentru tarile in curs de dezv.;

c)         in prezent stocul intern al ISD al tarilor in curs de dezv. insumeaza aprox. 1/3 din PIB, comparativ cu 10% in anul 1980;

d)         1/3 din volumul comertului global reprezinta tranzactiile “intrafirme”.


Definitii, forme, determinari


Din perspectiva II, anii ’80 au reprezentat un moment de cotitura prin deschiderea si dezv. pietelor “emergente”. In Africa s-au deschis tari ca Egipt, Maroc, Coasta de Fildes, iar in America Latina state ca Brasilia si Mexic. Pietele asiatice au inceput sa prezinte o atractivitate deosebita pentru investitori.

In anul 1994 capitalizarea bursiera din Taiwan, Coreea, Thailanda a ajuns la 195, 139, 130 miliarde USD, comparativ cu Franta (456 mild.USD), Italia (136 mild. USD) si Belgia (78 mild. USD). Capitalizarea totala a pietelor “emergente” reprezinta cca. 12% din totalul capitalizarii mondiale. Volumul de tranzactionare (1993) numai in Taiwan era mai mare decat cel al Frantei si Germaniei luate impregna.

Astazi exista voci care se pronunta impotriva globalizarii si, implicit, a CTN. In SUA acestea (CTN-urile) au fost numite “fata urata a capitalismului”. Unii sustin ca, pe plan mondial, companiile TN provoaca distrugerea mediului, epuizarea fortei de munca, actionand cu rezultate imprevizibile.

Investitiile CTN nu sunt legate de anumite tari sau zone. Ele nu se manifesta dedicat, nici macar fata de tarile lor de origine si se muta dintr-o tara in alta in baza calculului sec al profitului. Pentru a se mentine intr-o tara sau pentru a o parasi, ele asteapta subsidii substantiale. Preocupat de impactul acestor posibile volatilitati in evolutia economiei, J Kerry, candidatul democrat la presedintia SUA in 2004, a comparat CTN cu “tradatorii Americii”. Acuzatiile grave atrag atentia supra necesitatii unor politici guvernamentale care sa asigure cresteri stabile, atat prin admiterea IS cat si in situatia iesirii fluxului de capital.

In contrast cu viziunea activistilor antiglobalizare, cercetari recente au demonstrat ca firmele TN sunt mai stabile decat companiile locale. Aceasta se datoreaza faptului ca firmele straine, fiind mai puternice, sunt mai eficiente si utilizeaza capitaluri sporite. Ele au acces la finantare mai ieftina proprie, sau apeland la piata financiara intl.


S-a stabilit ca exportatorii unei tari sunt mai viabili decat producatorii pentru piata interna si furnizeaza conditii mai favorabile, inclusiv pe termen lung, pentru angajatii locali.

In SUA, odata la 5 ani se inchid 27% dintre companii. In deceniul 1987- 1997 au fost inchise mai multe firme cu capital american decat cele cu capital strain. Intr-o tara ca Indonezia, a carei economie este puternic influentata de fluxurile intl., s-a stabilit ca intr-o perioada de 15 ani numarul fabricilor detinute de capitalul strain care si-au inchis portile este cu 10% mai mic decat al celor locale.

IS patrund si sub forma preluarilor si achizitiilor internationale.


Preluari si achizitii

Volumul tranzactiilor in acest sector s-a triplat in anul 2004 ajungand la 75 miliarde USD, iar 2005 este considerat un an al revigorarii sectorului atat in SUA cat si in Europa. Conjunctura ec. internationala, precum si unele scandaluri in care au fost implicate o serie de firme americane si europene, au impus marilor CTN o actiune interna de restructurare si introducere a normelor guvernantei corporatiste, tendinta intensificata in ultimii ani.

Profiturile importante inregistrate in anul 2004 au determinat reorientarea companiilor spre tranzactii intl.

Increderea actionarilor in CTN este in crestere, ei preferand sa renunte la incasarea dividendelor in favoarea reinvestirii capitalurilor, inclusiv pentru achizitii intl.

Potrivit analistilor bancii de investitii Marry Lynch, tendinta este accentuata de reducere a dobanzilor, ceea ce faciliteaza creditul. Costul marginal al datoriei fiind de 2,4% (dupa impozit) firmele sunt motivate puternic sa finanteze achizitiile prin credite.

In SUA firma Procter & Gamble a achizitionat cu 57 miliarde USD compania Gillette, iar SBC Communications compania AT&T printr-o tranzactie estimata la 15 miliarde USD. Tot in 2005 Metrovacesa, o companie din domeniul imobiliar, a achizitionat firma imobiliara Gecina contra sumei de 10 miliarde USD. In Europa aceasta este cea mai importanta tranzactie din prim jumatate a anului trecut. Pernaud Ricard, un producator de bauturi din Franta doreste sa achizitioneze Allied Domecq din U.K. Tranzactia este evaluata la 13 miliarde USD. Potrivit analistilor (Morgan Stanley) suntem in faza initiala a unui nou ciclu de fuziuni in Europa.

Pe de alta parte, administratorii fondurilor de investitii americane considera de multe ori ca piata de capital inseamna piata americana. Din aceeasi perspectiva pietele emergente sunt numai pietele asiatice si sud-americane. In cautarea perfectionarii internationale societatile specializate de analiza financiara si rating, bancile de investitii si fondurile realizeaza o ampla cercetare a oportunitatilor oferite de noi piete.

Deschiderea pietelor ECE dupa anii ’90, odata cu caderea Cortinei de Fier, ca si aspectele privind conectarea acestor state la fluxurile financiare europene si intl., determina consideratii privind noile oportunitati.

Teoria investitionala considera ca II ofera avantaje fata de Investitiile realizare pe plan local. Un portofoliu diversificat intl. ofera investitorului posibilitatea de crestere a veniturilor si, in acelasi timp, scaderea riscurilor. In primul rand riscul portofoliului se reduce intrucat veniturile din investitii in tari diferite nu sunt corelate.

Portofoliile diversificate intl. au un risc mai redus decat portofoliile in investitii locale, tinand cont de faptul ca tarile sunt caracterizate de factori individuali care le afecteaza evolutia economica. Pentru ISD avantajele sunt de domeniul productiei si al vanzarilor. ISD sunt efectuate in vederea utilizarii avantajelor oferite, de ex. de pretul scazut al fortei de munca dintr-o alta tara.

Exista totusi si anumite riscuri. Asfel, veniturile realizate de investitii diversificate global sunt afectate de rata de schimb. Investitia in strainatate presupune un alt tip de riscuri si costuri decat investitia locala. De ex. informatia poate fi mai costisitoare si mai greu de obtinut decat pe plan local, iar standardele de informare privind datele financiare pot fi diferite de la un stat la altul. Pe langa acestea, investitorul strain mai are de infruntat si riscuri politice. Pot aparea restrictii ale transferurilor de capital, periocul nationalizarilor, etc.




1.2.1 ISD si IS de portofoliu


Dupa cum am aratat, ISD pot imbraca diferite forme:

constituirea de societati cu capital strain;

fuziuni sau achizitii;

participarea la emisiuni intl. de obligatiuni sau actiuni corporative destinate sa asigure, fie majorarea de capital, fie vanzarea de actiuni, fie atragerea de imprumuturi pe termen scurt, mediu sau luna;

privatizarea soc. cu capital de stat prin participarea investitorilor straini;

participarea la pietele instrumentelor financiare derivate (futures sau options) si ale valorilor mobiliare convertibile;

incheierea de contracte intl. de credit;

participarea la pietele intl. de capital.

D.p.d.v. al implicarii si al asteptarilor, investitiile sunt: ISD si investitii de portofoliu.

ISD reprezinta o categorie a II care reflecta scopul unei entitati rezidente intr-o tara (investitorul direct) de a obtine un interes de durata intr-o companie rezidenta dintr-o alta tara.

In acceptiunea FMI, principalul criteriu utilizat in identificarea unei ISD este influenta semnificativa pe care investitorul strain o are in administrarea investitiei directe. Beneficiile la care se asteapta un investitor direct, conferite de detinerea puterii de vot, sunt diferite de acelea anticipate de investitorul de portofoliu. In scopul definirii este acceptata conventia ca investitorul de portofoliu nu are influenta in administrarea afacerii / companiei (situatie reglementata pe pietele intl. prin guvernanta corporativa care standardizeaza drepturile investitorilor, inclusiv ale celor minoritari).

Investitiile sunt considerate directe atunci cand se efectueaza in:

actiuni;

parti sociale din capitalurile firmelor, inclusiv prin participarea cu utilaje care constituie parte a capitalului social;

actiunile preferentiale (nu sunt considerate parte a capitalului, ele fiind considerate titluri de valoare de natura datoriei);

ISD de capital (fondurile imprumutate, inclusiv obligatiunile si creditele furnizor, profiturile reinvestite – veniturile primite de investitorul direct proportional cu actiunile detinute in companie si care nu au fost distribuite ca dividende).


Investitia de Portofoliu

In contrast cu ID in cazul IdP (Investitiei de Portofoliu) investitorii sunt interesati, in primul rand, de a-si proteja capitalul, de sporire a acestuia, de veniturile pe care le va genera investitia. Investitorii de portofoliu evalueaza perspectiva fiecarui instrument in care intentioneaza sa investeasca si isi plaseaza fondurile in functie de evolutia acestor instrumente pe pietele de capital.

IdP includ valori mobiliare de natura actiunilor (valori mobiliare participative) si valori mobiliare de natura datoriei (obligatiuni si instrumente ale pietei monetare). Sunt excluse cele anterior mentionate care fac parte din ISD.

Factorii determinante in decizia de investire sunt de 2 tipuri:

1 - de natura economica (cuantificabili)

2 - de alta natura care nu au o masura intrinseca.

Avand in vedere factorul subiectiv, in analiza factorilor de tipul al 2 lea din perspectiva atractivitatii pentru investitiile intl. este foarte importanta perceptia lor pe plan intl. Potrivit unui studiu al FMI factorii controlati de guvern sunt intre cei mai importanti in decizia de investire mai ales in tarile in tranzitie. Acesti factori pot fi: de natura generala, care afecteaza ata IS cat si IdP, printre care se numara indicatorii macroeconomici, procesele de liberalizare si privatizare, calitatea infrastructurii institutionale, calitatea cadrului legal.

In cadrul ISD sunt importante si aspectele de competitivitate, liberalizare comerciala, restrictii (eventuale) in calea investitiilor, metodele de privatizare.

In privinta IdP factorii subiectivi (necuantificabili) care influenteaza decizia de a investi pe plan intl. sunt reprezentati si de dezv. pietelor de valori mobiliare, restrictiile in calea IdP, riscul incapacitatii de plata, ratele dobanzilor bonificate la titlurile de stat.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|