Itinerarii sibiene

Hanul 'La sultanul turc' - 'La steaua albastra' - Hotel 'Imparatul Romanilor' ('Römischer Kaiser')

De oriunde ai veni, cetatea Sibiului cu zidurile si turnurile sale impresioneaza!!!
Dupa ridicarea ultimelor fortificatii din 1470, care au cuprins si 'Orasul de Jos', in cetate era greu de patruns, portile de intrare erau bine pazite de breslasi inarmati. De zidurile si turnurile de aparare s-au fost izbit nenumarate osti ale dusmanilor
De-a lungul veacurilor cetatea dezvoltandu-se, ajunge una dintre cele mai importante centre ale Transilvaniei.
Schimburile comerciale se intensifica. Fiecare locsor din cetate, cu vremea, sub indrumarea magistratului, a fost destinat importantelor indeletniciri si activitati. Stabilitu-s-au locuri pentru targuri, unde erau atrasi negutatorii si breslasii pentru valorificarea produselor.
Ce forfota pe ulitele burgului: targoveti, tarani, breslasi, zarafi, negutatori, cneji, boieri, calugari, ofiteri si osteni, copii si nenumarate care-ncarcate cu marfuri hurducaind spre marile depozite, ba, si o serie de butci, radvane si calesti ce mai, o harmalaie!!!
Cum se lasa seara, multimea se retragea pentru 'hodina', altii la petreceri cu lautari si bautura, ori prin casele patricienilor cei avuti Pe la unele carciumi si hanuri aparusera 'lutierii', semn al belsugului.

Dupa dezastrul de la Mohacs, din 1526, unde regele Ludovic II Jagiello moare (1516-1526) apar o sama de framantari legate de ocuparea tronului, intre Ferdinand I de Habsburg si Ioan Zapolya (care se stinge in 1540). Sibienii s-au fost impartit in factiuni. Unii devin partizanii lui Ferdinand I, altii ai fiului lui Zapolya (Ioan Sigismund Zapolya), numit principe de Poarta (1540-1551; 1556; 1559), sub regenta mamei sale Isabela Jagiello. Poarta, numindu-l ca guvernator al Transilvaniei pe Gheorghe Martinuzzi (1541-1551). Martinuzzi face ce face si reuseste sa aduca la ascultare nobilimea si se da de partea habsburgilor, cedand Transilvania lui Ferdinand I. Sigismund si mama sa Isabela, suparati, cer imediat ajutorul sultanului. Turcii pornesc o noua campanie militara. Imperialii cu oaste de mercenari, sub comanda generalului Castaldo, ocupa Transilvania. Austriecii patrund, in 1551, in cetatea Sibiului cu 14 companii de infanterie. Generalul pune la cale asasinarea lui Martinuzzi, in castelul sau de la Vint, alaturi de care sunt ucisi si alti credinciosi ai lui Sigismund Zapolya. Oastea lui Castaldo jefuieste populatia. Sibiul are mult de suferit. Generalul, cu aprobarea imparatului, porneste la o noua fortificare a Sibiului. Primar al cetatii in vremea aceasta era Petrus Haller (1542-1546; 1550-1552; 1554-1556), partizan al partidei lui Ferdinand I. S-au fost inceput din 1551 Bastionul Haller; in 1552, Bastionul Portii Cisnadiei si Rondela de la Bastionul Soldisch, apoi, Bastionul de la Poarta Ocnei. Din 1553, dupa interventia lui Haller la imparat, Castaldo cu oastea paraseste cetatea Sibiului, dupa ce-i secatuise finantele.
Ciuma din 1554 bantuie cetatea. Sunt secerate de molima 3.200 de suflete, intre care si superintendentul Paul Wiener, Milita-Despina, doamna Tarii Romanesti (sotia lui Neagoe Basarab) si mesterul tipograf Filip Moldoveanu, cel care a imprimat prima carte cu slova romaneasca (1544).
Nu dupa multa vreme harmalaia revine in cetate pe ringuri, pe ulite, cu vechile tranzactii ale negutatorilor si breslasilor
Intreprinzatori urmasii lui Z. Schneider, cu aprobarea magistratului, cumpara casele de pe Ulita Principala a cetatii (colt cu Xenopol de azi), transformandu-le in han, botezandu-l 'La sultanul turc', unde, cu vremea patrund jocurile si obiceiuri noi.
La catedrala (din actuala Piata Huet) se instaleaza orga, in 1585.
Odata cu patrunderea garnizoanelor austriece, cresc pretentiile pentru distractii. Se inmultesc muzicantii, in cetate. In veacul XVII, viata muzicala ajunge la nivel inalt. Pentru intretinerea atmosferei muzicale, magistratul aduce in cetate pe Gabriel Reilich (1643-1677), organist, compozitor (ce va lasa, in urma lui, peste 150 de compozitii), vreme in care in cetate activa si renumitul staroste aurar Sebastian Hann (1644-1713), cautat pentru operele sale. Preocuparile pentru distractii, la un moment dat au fost atentionati, in 1676, de un sinod bisericesc, sa nu se exagereze. Si, totusi, sibienii pornesc primul carnaval, in 1768, dupa model vienez, in sala de la Casa Albastra.
Se deschid o sama de restaurante-gradini si pavilioane, cu ornamente florale si lampioane ce raspandeau lumini multicolore, unde mici orchestre-si etalau compozitiile pentru perechile de-ndragostiti si melomani. Tiparnitele le publicau programul si, mai ales, pregatirile pentru carnavaluri.
Din 1771/72, Hanul 'La sultanul turc' a fost preluat de Philipp Collignon, hangiu destoinic din Luxemburg, care, dupa o serie de imbunatatiri, ca sa atraga oaspetii ii schimba firma, botezand hanul 'La steaua albastra', aducand cu el retete noi, cofeturi, bauturi alese, sampanie si farafastacuri apusene, pana si biliard. Dupa vizita lui Iosif al II-lea, care a fost gazduit aci, Collignon schimba numele hanului, ridicandu-l la rangul de hotel 'La Imparatul Romanilor'. Renumele-i creste dupa ce Collignon construieste, in 1775, langa hotel, o sala mare de dans, pe Ulita Balului.
Cetatea se dezvolta, sunt ridicate noi edificii, in diferite stiluri, printre care Teatru in Turnul Gros (azi Thalia) si palatul guvernatorului Brukenthal, in jurul lor gravitand pleiada artistilor.
Capitala a Transilvaniei, cetatea atrage nenumarate personalitati.
In Sibiu au avut loc nenumarate congrese, conferinte si intruniri, spectacole si concerte, expozitii. Asa, se face ca, in acest hotel au fost gazduiti de-a lungul anilor: boieri, negutatori si soli ai domnilor Moldovei si Tarii Romanesti, diplomati, ambasadori si dregatori, cu misiuni secrete, ori cu daruri, la curtile unor regi si imparati ai Orientului si Occidentului. Aci au fost poposit solii imparatului Leopold I, care purtau scrisori pentru doamna Tarii Romanesti, Maria Cantacuzino, ce fusese adapostita in cetatea Sibiului cu copiii. Aci s-o fi 'hodinit' dupa luptele de la Bender regele Carol al XII-lea al Suediei, in 1717, poate si Ienachita Vacarescu, boierul Dudescu si Dinicu Golescu, in trecerea lor prin cetate. Sigur se stie ca, 'regele valsului', Johann Strauss, aci a dormit, cat si Johannes Brahms si J. Joachim, dupa turneul lor prin Transilvania, ca de altfel si Franz Liszt. Tot aci a stat si Eminescu, in trecerea lui prin cetate, cu trupa lui Pascaly.
S-or fi perindat, pe coridoarele edificiului, de-a lungul anilor, revolutionarii de la 1848, carturarii ASTREI, gazetari, redactori, tipografi, cercetatori, minti stralucite de scriitori, luptatori pentru drepturile transilvanenilor si participanti la expozitiile ASTREI, concertele si intalnirile de la 'Gesellschaftshaus' ori de prin salile Reuniunilor.
Asezata pe terasele Cibinului, cetatea evolueaza, urmand calea oraselor apusene. Burgul lasa, treptat, locul orasului modern in care patrunde exuberanta vieneza
Sunt daramate turnuri, bastioane, ziduri, sa faca loc noilor edificii.
Vechiul Hotel 'Imparatul Romanilor' incarcat de povara romanticelor peripetii, in 1890, este daramat. In locul lui a fost ridicat edificiul in care a functionat dupa Marea Unire, Consiliul Dirigent (1918-1920). Noul hotel a fost ridicat (pe locul unde se afla 'Casa de Comert' a vestitului negutator Constantin Hagi Pop) si inaugurat cu mare fast la 7 noiembrie 1895, ajungand, dupa nenumarate transformari, unul din cele mai renumite din tara, cu faima si peste hotare.
La umbra acestor ziduri au fost framantate marile evenimente ale cetatii.

Cand treceti pe ulita principala a cetatii opriti-va, o clipa si reflectati la cei care au pasit pragul acestui ospitalier edificiu.
Bine ar fi ca, la intrare, sa fie asezata o cronica (scrisa cu litere mari), in care sa fie evidentiate marile personalitati care au fost gazduite aci, de-a lungul veacurilor!!!
Poate si panouri cu fotografiile acestora???!!!