Judetul brasov – turism - consideratii generale

JUDETUL BRASOV – TURISM - CONSIDERATII GENERALE

                                  Localizare geografica

Judetul Brasov, al carui resedinta administrativa poarta acelasi nume, se gaseste in zona central-estica a Romaniei, la intresectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe 5.363 km patrati, care reprezinta 2,3 % din teritoriul tarii. Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a judetului. Populatia judetului numara peste 636.400 locuitori. Densitatea de 120 locuitori/ km patrat situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 49% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii. Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. 50% din populatia judetului este concentrata aici, de asemenea reprezinta 65% din populatia urbana a judetului. Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori).

   Rolul si locul judetului  Brasov in sistemul turistic national

In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba in primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se inscrie intr-un vast teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).

Judetul Brasov concentreaza in limitele sale munti impunatori, plante si animale ocrotite, rezervatii naturale de arbori si pajisti, chei, statiuni balneo-climaterice, conditii pentru practicare sporturilor de iarna, etc. Raurile, lacurile, mlastinile imbogatesc atractia turistica a cadrului natural, diversificand oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetatie specifica, interes cinegetic). Masivele impadurite (Fagaras, Piatra Craiului, Postavarul, Piatra Mare), vaile (Timis, Tarlung, Olt) absorb si ele un flux turistic important.

Renumit prin posibilitatile sale de turism in toate anotimpurile, judetul Brasov dispunea in anul 2006 de 452 unitati de cazare turistica din care 55 hoteluri, 10 moteluri, 46 vile, 14 cabane, 129 pensiuni turistice urbane, 181 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistica era de 12.401 locuri, numarul de turisti cazati in anul 2006 fiind de 484.075 persoane (317.643  in hoteluri, 28.252 in moteluri, 35.758  in vile, 11.188  in cabane, 59.444  in pensiuni turistice urbane si 26.484 in pensiuni turistice rurale). In anul 2006 durata medie a sejurului a fost de 2,2 zile, iar indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune a fost de 23,3% (33,9% la hoteluri, 25,1% la moteluri, 17,1% la vile, 13,7% la cabane, 16,9% la pensiuni turistice urbane si 9,7% la pensiuni turistice rurale).

Poiana Brasov - statiune de odihna si tratament cu sezon permanent - este situata la poalele versantului de nord al muntilor Postavarul si la 12 km sud-vest de municipiul Brasov. Detine ce-a mai densa si moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2 si 3 stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze  sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor si iarna, al schiorilor spre culmile Postavarului la care se adauga sezonier mai multe linii de teleski.

Clima montana tonifianta, cu o temperatura medie anuala de 5°C (media temperaturii in iulie este de 14,5°C; media temperaturii in ianuarie este de -5°C), iar precipitatiile depasesc 900mm anual (frecventa averselor este mare). Stratul de zapada dureaza cca 120 de zile pe an.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea atmosferica relativ scazuta si ionizarea intensa, sunt factorii naturali care recomanda statiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator .

Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate (o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau de categoria A, in vile sau cabane.

Plecand din statiunea Poiana Brasov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul si Cristianu Mare, precum si la cetatea taraneasca a Rasnovului, aflata la 14km distanta.

Masivul invecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Sapte Scari, Tamina si cu Pestera de Ghiata, dispune numai de cabane periferice: Dambul Morii, Susai si campingul Darste. Versantul nordic al Bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului Brasov: vaile glaciare Gaura, Malaiesti, Tiganesti, Clincea, turnurile varfului Scara si Brana Caprelor. Singura cabana care sta la dispozitia turistilor este Dihamul, la care se adauga refugiile Scara, Malaiesti si cateva case de vanatoare.

In muntii Bucegi si Postavarul se afla platforma Predealului, cu orasul statiune turistica – Predeal - situat la cea mai mare altitudine din tara (1038m). Temperatura medie este de 14sC in timpul verii si -5sC pe timpul iernii. Furtunile de zapada sunt o raritate in aceste locuri dar stratul de zapada poate atinge cativa metri si poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarna.

Muntii Piatra Craiului sunt unici in Carpatii romanesti prin relieful impunator al crestei calcaroase, crenelate si abrupte, dar si prin speciile rare de vegetatie si fauna. Turistii se pot adaposti la cabanele Plaiul Foii, Curmatura, Gura Raului sau refugiile din Varful Ascutit si Grind. Aici se afla cea mai recenta rezervatie naturala cu un puternic potential investitional.

Culoarul Branului, cu satele risipite si peisajele pitoresti beneficiaza de cea mai difersificata oferta a turismului rural din Romania, atat in Bran cat si la Moeciu, Simon, Pestera, Magura sau Sirnea.

Muntii Ciucas, cu spectaculosul lor relief ruiniform (“Tigaile”, “Babele la sfat”, “Sfinxul din Ciucas”) sunt mai putin frecventati de turisti si au in judetul nostru doar baza turistica de la Baba Runca.

Muntii Persani, mult mai scunzi, cuprind frumosul defileu al Oltului de la Racos unde sunt coloanele de bazalt. Ei pastreaza un vechi edificiu vulcanic, dar si Padurea Bogatii.

Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic.