Perspectiva dezvoltarii turismului in conditiile concurentei de piata

Perspectiva dezvoltarii turismului in conditiile concurentei de piata

1. Factorii determinanti ai dezvoltarii

Dezvoltarea    turismului este determinata conform ultimelor estimari ale specialistilor de un complex de factori care in mod conventional pot fi grupati in doua mari categorii :

1. Factorii exogeni – care influenteaza volumul si structura cererii, respectiv formele de manifestare a cererii pentru produsele si serviciile turistice.

Fortele pietei turistice – care vor determina directiile in care va evolua cererea, in functie de accesibilitatea ofertelor de produse si servicii turistice in limitele unui spatiu turistic determinat.

Fig.nr. Influente si factori determinanti ai turismului

Sursa : „Economia Turismului O.Snack, P.Baron, N. Neacsu – Ed. Pro Universitaria Bucuresti 2006 ,pag.480

1.1 Factorii exogeni

In categoria factorilor exogeni pot fi cuprinsi toti factorii de ordin general(obiectivi) ale caror efecte de ansamblu se materializeaza in dezvoltarea turismului ca de exemplu:

• dezvoltarea economico-financiara
• modificarile sociodemografice
• inovatiile tehnologice si perfectionarea lor
• investitiile in infrastructura turistica,in echipamente si in facilitati
• factori politici/legislativi si reglementativi
• dezvoltarea comertului international cu servicii
• factorii de mediu si impactul masurilor de protejare a mediului
• securitatea si siguranta calatoriilor si sejurului.

Dezvoltarea economica

Cresterea cheltuielilor ce vor putea fi destinate participarii la activitatile turistice este sensibila atat la veniturile discretionale, cat si la preturile;de aici se constata diferentieri si variatii in elasticitatea veniturilor in diversele regiuni geografice, generatoare de fluxuri turistice.

Dupa aprecierile Oganizatiei Mondiale a Turismului cresterea consumului turistic va continua sa ramana dependenta si in viitor de elasticitatea veniturilor populatiei,respectiv de acea parte a veniturilor ce va ramane disponibila pentru consumul turistic dupa acoperirea cheltuielilor totale pentru nevoile curente.

Reactia de participare a populatiei la miscarea turistica se diferentiaza in functie de situatia ei economico-financiara,de unde vor rezulta si cheltuielile posibile de alocat pentru consumul produselor si serviciilor turistice.

De aici rezulta ca,in conditiile unei recesiuni economice, dinamica descendenta a veniturilor discretionale va conduce la reducerea cheltuielilor pentru consumul turistic,insa aceasta reducere va actiona mai curand in sensul redirectionarii nevoilor pentru activitatile turistice decat in sensul reducerii lor.

Tendinta de redirectionare se va reflecta in:

• intensificarea preferintelor pentru o singura calatorie de vacanta – indiferent de durata concediului anual legal - si renuntarea la vacantele fragmentate; aceste vacante fragmentate sunt in general mai scumpe datorita costului transporturilor dus-intors pentru fiecare calatorie turistica
• scurtarea duratelor sejurului mediu in calatoriile externe si cresterea preferintelor pentru destinatii turistice la distante mai apropiate de tara de bastina a turistilor
• renuntarea la calatoriile externe si compensarea lor prin sejururi pe teritoriul national al turistilor.

Influenta factorilor sociodemografici

Populatia principalelor tari industrializate ,generatoare de curente turistice, manifesta tendinte de imbatanire. Explozia  de natalitate din primul decendiu de dupa al doilea razboi mondial, declinul natalitatii inceputul in deceniile sase si sapte si speranta mai mare de viata sunt factori cumulativi care determina cresterea segmentului de turisti, persoane de varsta a treia, proveniti din aceste tari. Efectele combinate ale acestor factori demografici de influenta au condus la modificari in piramida de varsta a populatiei, exprimata printr-o mai mare proportie a populatiei de varsta medie si a populatiei de varsta a treia.

Pentru industria calatoriilor si a turismului, expansiunea grupelor de varsta medie a populatiei de 35-54 de ani prezinta unele efecte pozitive; aceste categorii de populatie beneficiaza de un venit discretional relativ mai ridicat, cu suficiente disponibilitati si pentru cheltuielile turistice. Acestor cheltuieli li se adauga si acele categorii de populatie de varsta a treia,cea de retragere profesionala, care beneficiaza de scheme de pensionare garantate de stat, cu statut de protejare prin masurile de indexare contra efectelor inflationiste.

Document online: Facilitarea emotionala a gandirii - intelegerea si analizarea emotiilor Referat: Lucrare - proiect - metode de invatare a driblingului

La varsta de 20-30 de ani ,o parte din grupurile respective de populatie a practicat un stil independent de viata si a inceput mai tarziu viata de familie; pentru aceste categorii de populatie apare riscul diminuarii cheltuielilor disponibile pentru consumul turistic.

In consecinta ,cererea pentru turism a ansamblului populatiei din grupele de 35-54 de ani este de asteptat sa creasca, asa cum si exigentele privind calitatea produselor si serviciilor turistice ,vor creste.

Numarul populatiei neproductive ,care a depasit pragul pensionarii, creste mai rapid decat cel al populatiei active si se pare ca singura alternativa, aparent posibila pentru guvernele viitoarelor decenii, va consta in reducerea plafonului pensiilor de stat pentru categoriile de populatie ajunsa la varsta retragerii.

Numarul femeilor angajate in procesele de munca este de asemenea in crestere, de unde rezulta si aparitia celei de-a doua surse de venit intr-o gospodarie de familie. Prin amanarea casatoriilor din partea populatiei de varsta tanara, prin constituirea familiilor si prin revenirea femeilor la viata activa dupa cresterea copiilor, este in crestere si importanta femeilor participante la activitatile productive si, in consecinta ,si pentru calatoriile turistice.

Familiile constituie un segment important al pietei turistice, in care cuplurile contribuie la cresterea fondului de consum pentru cheltuielile destinate turismului.

Ansamblul influentelor factorilor sociodemografici permite concluzia ca populatia devine din ce in ce mai constienta de posibilitatile de a calatori, dar si de conditiile in care va prefera sau va putea sa participe la calatoriile turistice.

Nivelul educational,informatiile mediatizate de tour-operatori  prin internet ,worldnet , vor contribui la constientizarea populatiei si la o mai buna cunoastere si evaluare a continutului ofertelor turistice.

Dezvoltarea tehnologica

Progresul aplicarii tehnologiei informatizate si a sistemelor de rezervari computerizate, adaptat la sectorul calatoriilor si turismului, va provoca o schimbare radicala a relatiilor dintre vanzatorii-intermediarii-si consumatorii produselor turistice. In prezent sistemul de rezervari si indeosebi accesul larg al populatiei la internet a statornicit deja un sistem operational de difuzare a informatiilor, care ii apropie pe consumatorii din tarile de bastina de serviciile oferite de diversele destinatii turistice si faciliteaza o comercializare eficienta a produselor sau serviciilor turistice.

In viitor ,prin aplicarea tehnologiei fibrelor optice, acest produs de informatizare se va dezvolta in ritmuri rapide si va capata caracterul rezervarilor globalizate, vizualizate si interactive, unde deciziile consumatorului pentru alegerea produsului turistic convenabil, a unei forme de calatorie sau a unei destinatii de vacanta vor fi negociate cu tour-operatorii direct de la domiciliul clientilor. In consecinta, producatorii si furnizorii de servicii turistice, daca vor dori sa se mentina competitivi, vor trebui sa acorde o atentie sporita diversificarii ofertelor lor.

Investitiile in infrastructura turistica

In prezent ,ritmurile pentru dezvoltarea infrastructurii turistice manifesta semne de incetinire si acest trend se va mentine si in anii viitori. Organizatia Mondiala a Turismului,in prognozele elaborate pentru primul deceniu al mileniului trei, estimeaza un ritm mediu anual de crestere a circulatiei turistice internationale de 3,8- 4 %, dar aceste informatii nu-i incurajeaza in suficienta masura pe investitori sa se orienteze spre noi amenajari de infrastructura.

Performantele operatorilor de transporturi aeriene ,din ultimul deceniu al secolului XX, se caracterizeaza prin ritmuri lente de recuperare a investitiilor, din cauza competitiei intense dintre companiile de transporturi aeriene si a recesiunii pietelor turistice. Pietele de capital manifesta rezerve justificate pentru investitii noi in domeniul turistic.

De altfel ,chiar si in tarile ce intentioneaza sa-si dezvolte industria turismului, amenajarea unui nou aeroport international cere o perioada relativ lunga de planificare si costuri de finantare extrem de ridicate ,ceea ce numai in rare cazuri este la indemana tarilor respective.

Nici bancile nu se arata dispuse sa preia o asemenea finantare a investitiilor, decat in cazurile in care companiile de transporturi aeriene, nationale sau private,vor fi in masura sa demonstreze,pe o baza economica solida, posibilitatile de recuperare a lor din operatiunile de transport (prin reducerea substantiala a costurilor ,cresterea veniturilor si generarea unor profituri in limitele rezonabile).

Desi exista dificultati majore, va continua evolutia unor mici societati din sectorul transporturilor aeriene cu capital mixt sau privat. Aceste societati sunt constiente de riscurile si de dificultatile de a se mentine rentabile pe piata turistica,dar calculele lor economice se bazeaza pe integrarea lor in activitatile marilor tour-operatori,sperand sa-si recupereze investitiile in limitele unor termene acceptabile de exploatare operationala.

In prezent ,numai un numar redus de lanturi hoteliere internationale si-au elaborat programe extensive de dezvoltare,rezumandu-se la programe de dezvoltare pe termen scurt sau mediu. Si aceste corporatii hoteliere internationale se confrunta cu aceleasi dificultati de a obtine ,din partea bancilor, creditele necesare, unor investitii noi. Situatia este si mai precara in tarile in curs de dezvoltare,fapt confirmat si de conditiile economice actuale ale tarii noastre si indeosebi de ritmurile lente ale procesului de privatizare a structurilor de primire cu functii de cazare.

1. Fortele pietei turistice

Trendurile cruciale ale dezvoltarii turismului, raportate la cererea de produse turistice si la furnizarea de catre ofertanti a acestor produse si servici, precum si caile prin care produsele/serviciile sunt distribuite consumatorilor prospectivi includ:

Cresterea gradului de cunoastere a posibilitatilor de practicare a turismului in conditiile caracterului schimbator al cererii;

Varietatea tot mai mare si tot mai excesiva a produselor la destinatiile turistice si modul cum este conceput si aplicat marketingul produselor/serviciilor de catre operatorii sectorului privat;

Trendul de globalizare a structurilor calatoriilor si a sectorului opertional de turism;

Marketing efectiv si mai extensiv;

Penuria resurselor umane calificate si cu experienta in operatiunile de prestatii turistice.

Caracterul oscilant al cererii

Cunostintele acumulate cu privire la operatiunile turistice si experienta personala (la prima mana) a consumatorilor constituie o forta de piata care stimuleaza dorinta de a calatori si de a petrece concediul intr-o statiune turistica ,dar in acelasi timp modeleaza preferintele pentru produsele si serviciile personalizate (individualizate).

Aceste categorii de turisti, cu preferintele bine conturate, croite pe masura aspiratiilor lor, se incadreaza in segmente noi de piata sau nise de piata si sunt denumiti “turisti alternativi”, “turisti noi” sau “ecoturisti”.

Noul curent turistic este inca in faza de formare,dar dupa aprecierile Oganizatiei Mondiale a Turismului,acopera aproximativ 5-6% din cerere turistica totala si se extinde mult mai rapid decat turismul de sejururi sau decat calatoriile in circuit. In perspectiva viitorilor ani acesti noi turisti nu se vor mai numi „alternativi”, ci „turisti cu preferinte standardizate”.

Ecoturismul – turismul bazat pe trairea unor experiente intr-un mediu natural nepoluat – este si el in crestere si va atinge ritmuri medii anuale de dezvoltare de 25-30% ,pe cata vreme ritmurile anuale de dezvoltare a turismului cultural se apreciaza ca vor reprezenta 10-15%.

Turismul endemic – bazat pe atractivitatea caracterului autentic individual al localitatilor sau comunitatii vizate – este asteptat sa devina si el un important promotor al multiplicarii destinatiilor de vacanta. In aceasta categorie se incadreaza si variatele forme de turism rural.

Pentru a reactiona la provocarile noilor forme de manifestare a cererii, fiecare segment sau nisa de piata necesita o abordare diferentiata de marketing, dupa criteriul preferintelor (pentru un anumit stil de viata, pentru o calatorie de descoperire sau aventura,pentru participarea la un eveniment special, pentru sejururi scurte de interes particular etc.).

Diversificarea ofertelor de produse si servicii

Pentru a fi in masura sa intampine noile manifestari de cerere turistica,operatorii locali trebuie sa urmareasca proportiile si viteza cu care se deplaseaza centrul de greutate al cererii de la formulele „clasice” de turism catre optiunile de diferentiere a serviciilor.                  

Companiile de transporturi aeriene isi diferentiaza serviciile prin noi componente de prestatii la sol si in timpul zborurilor, toate componentele fiind incluse in pretul biletelor de calatorie;hotelurile ofera niveluri diferite de servicii, asociate cu varietate de facilitati pentru grupurile organizate si pentru turistii pe cont propriu; tour-operatorii isi modeleaza ofertele pentru a nu pierde nici o sansa de a castiga adeziunile niselor de piata,oricat de redus ar fi numarul turistilor din nisele respective.

Valorificarea potentialului turistic balnear

Factorii naturali de cura din Romania au fost utilizati pentru tratament de aproape doua mii de ani, prin descoperirrea si folosirea in terapeutirce a apelor minerale de la Baile Herculane de catre daci si romani. Ulterior ,s-au dezvoltat si alte statiuni balneare ca: Baile Felix si Vatra Dornei, apoi Calimanesti-Caciulata, care au capatat faima internationala inca din secolele trecute.

Romania dispune in prezent de peste 160 de statiuni si localitati cu factori naturali de cura. Statiunile balneoclimatice dispun si de o larga gama de proceduri terapeutice, pe masura varietatii factorilor de cura,ca si de baze de tratament moderne si complexe, care satisfac cerintele turismului intern si international.

Din prezentarea factorilor naturali de cura se desprind o serie de aspecte deosebit de interesante pentru analiza intreprinsa, o importanta deosebita prezentand:

Folosirea cu precadere a surselor de ape minerale si local a namolului;

Utilizarea preponderenta a apelor minerale pe profilul statiunilor balneare si deci, partiala,fata de polivalenta terapeutica a acestor ape;

Dezvoltarea statiunilor balneare traditionale si cu factori curativi reprezentativi paralel cu statiuni de importanta locala, fara o fundamentare hidrogeologica si balneomedicala;

Utilizarea incompleta a factorilor de cura traditionali sau recent pusi in evidenta; folosirea mai redusa a noilor produse medicale realizate pe baza factorilor naturali de cura;

Cu toata bogatia, varietatea si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura din Romania,ca si eficienta lor incontestabila si unanim recunoscute pe plan international, valorificarea acestora in balneoturism este sub posibilitati.