Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Turism


Qdidactic » bani & cariera » afaceri » turism
Posibilitatile de masurare a fluxurilor turistice (indicatorii circulatiei turistice)



Posibilitatile de masurare a fluxurilor turistice (indicatorii circulatiei turistice)


Posibilitatile de masurare a fluxurilor turistice (indicatorii circulatiei turistice)


Fenomenele si aspectele reflectate de indicatorii turismului fac necesara clarificarea acestora in :

indicatori de baza, care se refera la cei doi factori ai pietei – oferta si cererea – si al caror scop este sa urmareasca repartitia, evolutia si modificarea in tendintele acestor marimi, precum si a structurii lor in timp si spatiu[1]



indicatorii corelatiei dintre diferitele laturi ale pietei turistice, care fac posibila calcularea de exemplu, a gradului de utilizare a capacitatii turistice instalate sau a dependentei comerciale intre ofertanti etc.

indicatori ai efectelor economice directe ale turismului asupra economiei in ansamblul sau asupra anumitor sectoare

indicatori ai utilizarii fortei de munca care reflecta situatia, repartitia si evolutia ocuparii fortei de munca pe ramuri de activitate si pe nivele profesionale

Finalitatea elaborarii indicatorilor statistici, indiferent de fenomenul urmarit, este de a raspunde cerintelor practicii economice. In acest scop, oamenii de stiinta din Comisia de Statistica a United Nations World Tourism Organization (UNWTO) au propus urmatorul sistem de indicatori:

A.    Indicatorii cererii turistice globale, externe si interne

B.    Indicatorii ofertei turistice, hoteluri, alte unitati de cazare, agentii de voiaj si alte intreprinderi din sectorul turistic

C.    Indicatorii relatiei cerere-oferta si oferta-cerere

D.    Indicatorii efectelor economice

E.    Indicatorii densitatii turistice: la nivelul teritoriului si populatiei


A.     Indicatorii cererii turistice

Aceasta grupa de indicatori reflecta distributia si evolutia in timp a cererii turistice globale, externe si interne. Ei reflecta de asemenea comportamentul cererii privind utilizarea mjloacelor de transport si a echipamentului de primire si pot fi folositi pentru studierea provenientei si destinatiei cererii turistice, a motivelor de calatorie, a sejurului mediu si a fidelitatii fata de o anumita destinatie.

Intre principalii indicatori din aceasta categorie se regasesc:


Indicele modificarii cererii turistice globale

, unde

CGi – cererea turistica in anul i

CG0 – cererea turistica in anul 0

Se poate calcula atat pe intreg reprezentand numarul total al turistilor sositi, cat si separat tinand cont de numarul de turisti rezidenti si turisti straini.


Indicatorul duratei medii de sejur

Sunt grupati aici toti indicatorii ce se refera la numarul de zile de prezenta turistica, atat la nivelul cererii turistice globale, cat si al cererii externe si interne. De asemenea, sunt posibile structurari la nivel geografic, corelate cu structuri ale cererii stratificate pe mijloace de cazare.

La nivel global, durata medie de sejur este rezultatul raportului intre numarul de zile de prezenta turistica la o anumita destinatie si numarul total de turisti prezenti pe teritoriu.


, unde

ZT – numar de zile turistice

T – numar de turisti

B.     Indicatorii ofertei turistice

Se calculeaza pentru oferta intreprinderilor si reflecta repartitia si variatia in timp si in structura a ofertei acestora si in mod individual, pentru fiecare intreprindere ofertanta.


Indicatori ai ofertei totale de cazare

Oferta globala de cazare cuprinde unitatile hoteliere, unitatile nehoteliere, cabanele, campingurile, etc. Unitatea de masura este numarul de locuri sau numarul de camere, rareori numarul de unitati de cazare.


Indicele modificarii numarului unitatilor de cazare

, unde :

UC1 – unitati de cazare in anul 1

UC0 – unitati de cazare in anul 0


Indicele modificarii numarului locurilor de cazare

         , unde:

LC1 – locuri de cazare in anul 1

LC0 – locuri de cazare in anul 0


C.     Indicatorii relatiei cerere-oferta

In aceasta categorie intra indicatorii care informeaza asupra activitatii si dinamicii agentilor economici din turism, respectiv firmele turistice. Acesti indicatori sunt deosebit de utili in practica deoarece reflecta gradul de utilizare a fiecarei intreprinderi turistice, precum si legaturile dintre intreprinderi[2].

Trebuie precizat aici ca in analiza utilizarii capacitatilor ofertei se ia in calcul numai acea parte a cererii turistice care s-a materializat prin consum. Deci, pentru indicatorii din grupa C, semnificatia notiunii de cerere se refera la clientela propriu-zisa si nu la cererea potentiala, ca in cazul indicatorilor din grupa A.

Exemplificarea metodelor de calcul se va face pentru hoteluri, indicii formulati putand fi aplicati la toate celelalte categorii de intreprinderi turistice.



Indicele evolutiei innoptarilor

, unde :

N1 – innoptari in anul 1

N0 – innoptari in anul 0


Evolutia indicatorului durata medie de sejur la cazare

Pentru a se calcula indicele de variatie a duratei medii de sejur in perioada de timp 0-1, se aplica formula.

, unde :

- durata medie de sejur in anul 1

- durata medie de sejur in anul 0


D.    Indicatorii efectelor economice

Acesti indicatorii masoara efectele economice absolute si relative datorate activitatii turistice in general (turism inter si international) precum si dinamica lor. In acest scop sunt calculati indicatorii cheltuielilor turistice, indicatorii preturilor, indicatorul incidentei asupra balantei de plati, precum si indicatorii referitori la consum, investitii si valoarea adaugata[3].


Incasarea medie pe turist

, unde:

IT – incasari totale din turism

T – numar total de turisti


Incasarea medie pe locuitor

, unde:

IT – incasari totale din turism


E.     Indicatorii densitatii turistice

Acest grup de indicatori cuantifica relatia intre cererea turistica, cheltuielile si oferta turistica, pe de o parte, si cheltuielile si populatia care suporta incarcatura activitatii turistice, pe de alta parte. Acesti indicatori sunt utili in elaborarea politicii turistice pe plan teritorial si social si pot fi calculati pentru orice categorie de cerere sau oferta, pentru fiecare tara. Ei pun in evidenta aspectele calitative si structurale ale exportului unei tari pe piata turistica[4].


Indicatorul densitatii turistice in  raport cu populatia

, unde:

T – numar total de turisti

Pop – populatia

Cuantifica unul din aspectele sociale care decurg din circulatia turistica, respectiv presiunea turistica exercitata asupra populatiei.


Indicatorul densitatii turistice in raport cu suprafata

= indicatorul densitatii medii de turisti pe km²

= indicatorul numarului mediu de locuri de cazare pe km²

unde:

T – numar total de turisti

Supr. – suprafata

LC – locuri cazare


Indicatorul densitatii turistice in raport cu locurile de cazare

, unde:

T – numar total de turisti

LC – locuri cazare


F.      Indicatorii de potential al pietei

Acesti indicatori informeaza asupra evolutiei unor marimi relative raportate la populatie, consumul de turism al acesteia si permit desprinderea unor concluzii in legatura cu dinamica pietelor turistice[5].


Indicatorul intensitatii plecarilor in vacanta determina pentru o anumita tara predispozitia populatiei pentru calatoriile de vacanta.

, unde:

TV – turisti care pleaca in vacanta

Pop - populatie


Indicatorul intesitatii plecarilor in strainatate reprezinta numarul de persoane care pleaca din tara in scop turistic turistic, numar ce este raportat la populatia totala a tarii de provenienta a persoanelor respective[6].

, unde :

TS – turisti care pleaca in strainatate

Pop – populatie


Toti indicatorii cuprinsi in categoriile de mai sus se calculeaza global sau descompus, pentru fiecare variabila sau marime, atat in timp cat si in spatiu.





[1] Cristureanu C., Strategii si tranzactii in turismul international, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2006, pg. 38

[2] Cristureanu C., op. cit., pg. 48

[3] Cristureanu C., op. cit., pg. 48

[4] Cristurean C., Neacsu N., Baltaretu A., Turism international – Studii de caz. Legislatie, Ed. Oscar Print, Bucuresti 1999, pg. 55

[5] Cristureanu C., op. cit., pg. 59

[6] Cristurean C., Neacsu N., Baltaretu A., op. cit., pg. 57



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright