Privatizarea turismului de sanatate in Romania

Privatizarea turismului de sanatate in Romania

Turismul de sanatate romanesc ocupa un loc important pe plan european datorita unicitatii mineralelor de aici. Prima perioada de glorie a fost inregistrata in perioada Monarhiei Austro-Ungare. Pe timpul comunismului au fost cartografiate minereurile subsolului, in Romania fiind identificate 147 de tipuri care au efecte medicale.

Cu acest numar mare de minerale Romania se situeaza pe primul loc in Europa, fiind urmata de Franta (97) si Italia. In 1909 a fost infiintat la Bucuresti primul Institut Balneologic din Romania, care a dovedit oficial efectul medical al minereurilor. In Romania exista cateva statiuni  care au istorie de sute sau chiar mii de ani.  

O astfel de statiune este Baile Herculane, care a devenit cunoscuta inca de pe timpul romanilor, in special sub dominatia lui Marcus Aurelianus, cand aici se odihneau sau se refaceau trupele venite din razboaie.

In perioada Monarhiei Austro-Ungare a inceput exploatarea catorva statiuni balneoclimaterice ca : Tusnad, Covasna, Sovata, Felix, Sangeorz-Bai.

A doua perioada de glorie a turismului de sanatate a inceput in anii 1970, regimul comunist[1] efectuand investitii serioase in acest domeniu. In 1989 existau 27 de statiuni balneoclimaterice bine intretinute, din care 13 aveau un renume international deosebit. In aceasta ierarhie Sovata ocupa locul 4.

Dupa revolutie , guvernele democratice nu au manifestat un interes deosebit in directia acestor statiuni, cu toate ca existau promisiuni. In acest mod mostenirea regimului comunist s-a degradat continuu pana in 2001. Principalul motiv al degradarii a fost lipsa privatizarilor, fiind preferata inchirierea statiunilor.

Obiectivul nedeclarat al acestor actiuni a fost acordarea posibilitatii de acumulare de capital al investitorilor autohtoni, in acest fel fiind impiedicata privatizarea reala pe capital strain.

Datorita acestor actiuni pana in 2001-2002 majoritatea hotelurilor si a bazelor balneo-climaterice au fost distruse.

In 2001 a aparut Legea Privatizarii care a facut posibila retrocedarea bunurilor nationalizate, si a pornit privatizarea reala si in Romania.

Cu toate ca si in zilele noastre turismul de sanatate din Romania se confrunta cu nenumarate probleme administrative (este in curs retrocederea cladirilor nationalizate, clarificarea situatiei judiciare a terenurilor) putem spune ca in acest domeniu a pornit o privatizare reala. Aceasta privatizare este mai avansata in Transilvania si Bucovina pentru ca aici terenurile au fost intabulate inca din perioada Monarhiei Austro-Ungare.

Procesul de privatizare este un succes si datorita faptului ca statul roman nu a subordonat autoritatilor locale gospodarirea  minereurilor.

A fost creat un Comandament central pentru minerit, care are drept de gospodarire in numele statului Roman. Aceasta gospodarire are neajunsurile ei dar are si doua avantaje deosebit de importante :

* Gospodarirea unitara prin experti in mine

* Nu permite autoritatilor locale sarace sa creeze o sursa de venit din minereuri, neducand la scumpirea serviciilor turistice.

In acest context economic si legislativ s-a realizat si privatizarea de la Sovata, despre care se poate spune ca din 18 mai 2001 (data contractului de privatizare) pana astazi este cea mai reusita privatizare din domeniu. Se considera de succes datorita faptului ca s-a reusit prin privatizare gasirea prin noii proprietari, a unui grup puternic, capabil de a reinnoi hotelurile dupa privatizare si la crearea unui grup de musafiri proprii.

Noul proprietar este SC Salina Invest SA, o societate cu capital mixt romano-maghiar, care a adus ca investitor financiar pe Corvinus SA -Investitor de Stat din Ungaria-, ca investitor de[2] specialitate pe Danubius SA - creatorul celui mai mare lant de statiuni balneoclimaterice din Europa Centrala si de Est.( articol din presa la anexa 2)

Contractul de privatizare semnat la 18 mai 2001 obliga cumparatorul (SC Salina Invest SA ) la investitia a 5.1 milioane $ in termen de 2 ani, 100 000 $ pentru intretinerea lacurilor din Sovata, iar 5 milioane $ pentru innoirea hotelului si a bazei de tratament Sovata. In vederea realizarii unei lucrari de calitate s-au cheltuit in realitate 7.8 milioane $.

In momentul privatizarii existau patru hoteluri - Sovata ( construit in 1974 cu 168 camere), Bradet ( construit in 1983 cu 93 camere), Faget( construit in 1979 cu 134 camere ), Alunis ( construit in 1976 cu 134 camere) - si circa 2500 paturi in vile, dintre acestea in prezent societatea mai detine 3 hoteluri si 21 vile.

Hotelul Alunis a fost vandut, vilele au fost retrocedate fostilor proprietari, conform unor sentinte judecatoresti. Dupa terminarea retrocedarilor societatea va ramane cu 7 vile.

Este de remarcat faptul ca in contractul de privatizare Statul Roman s-a angajat sa achite despagubiri proprietarului pentru vilele retrocedate la terminarea acestui actiuni. Totodata Statul Roman a asigurat societatea comerciala asupra dreptului de utilizare a resurselor naturale, avand in vedere ca in cursul privatizarii s-a acordat o perioada de utilizare a lacurilor de 20 ani.Statul roman a facut pasi importanti in vederea imbunatatirii infrastructurii prin crearea retelei de drumuri corespunzatoare si prin introducerea de curse aeriene internationale din Tg.Mures

( catre Budapesta, Barcelona, Nurnberg, Roma).

Dupa privatizare noul proprietar si-a indeplinit obligatiile fata de statul roman, in plus a reinnoit mai multe active ale Societatii Balneare Sovata (strandul lacului Ursu, strandul lacului Alunis, cresterea capacitatii de conferinte).

Strategia pe perioada urmatoare a societatii cuprinde innoirea hotelului Bradet si transformarea in hotel de ****, innoirea hotelului Faget si transformarea in hotel de ***,innoirea centrului sanitar de la Lacul Ursu si modernizarea celor 7 vile ramase in patrimoniu. Rezultatele bune obtinute dupa privatizare au convins noua structura a asociatilor ca merita sa investeasca in statiunea Sovata, avand in vedere ca este o necesitate pentru  acordarea unor servicii de calitate.