Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Turism


Qdidactic » bani & cariera » afaceri » turism
Reglementari europene ale transportului rutier



Reglementari europene ale transportului rutier






Pachetul legislativ cuprinde regulamente cu privire la „stabilirea normelor comune privind conditiile care trebuie indeplinite pentru a exercita ocupatia de operator de transport rutier“, „stabilirea unor norme comune privind accesul pe piata transportului rutier international de marfuri“, respectiv „instituirea unor norme comune privind accesul pe piata serviciilor de transport cu autocarul si autobuzul“.

Regulamentul privind accesul pe piata serviciilor de transport cu autocarul si autobuzul, conturat de raportorul Matthieu Grosch (PPE-DE, Belgia), simplifica regulile aplicate in prezent prin introducerea unor proceduri mai simple de autorizare a liniilor transfrontaliere

De asemenea, regulamentul elimina o serie de obstacole in calea desfasurarii activitatii operatorilor de transport cu autocarul, prin introducerea asa-numitei „reguli de 12 zile“, care elimina obligativitatea repausului obligatoriu de 24 de ore odata la sase zile. Renuntarea la aceasta obligativitate a fost ceruta de transportatorii rutieri de pasageri, pentru a reduce costurile aferente operarii autocarelor cu un echipaj format din minim doi soferi.

Regula de 12 zile va fi aplicata insa abia de la inceputul anului viitor, nu si in sezonul estival 2010, iar din 2014, in cazul in care perioada de conducere este cuprinsa intre orele 22:00 si 6:00, vehiculul va trebui sa fie condus de un echipaj format din minim doi soferi

Folosirea centurii de siguranta este obligatorie pentru toate persoanele din automobil, iar copiii trebuie sa calatoreasca in scaune speciale. Aceste masuri au fost luate de Parlamentul European si Consiliul de Ministri si fac parte din al treilea Program de Actiune pentru Siguranta Rutiera, adoptat de Comisia Europeana in 2003. Acest program are obiectivul de a reduce cu 50%, intre 2001 s 2011, numarul deceselor de pe drumurile europene



In 2013, toate permisele de conducere noi sau inlocuite vor avea formatul european, acela al unei carti de credit. Noul format va inlocui cele peste 110 de modele diferite existente in statele membre UE.Aceaa masura va impiedica „turismul pentru permise de conducere“, soferii care au permisul anulat intr-o tara UE nemaiputand sa conduca in celelalte state membre. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Europeanin 2006.
Conform noii directive, statele UE trebuie sa se asigure ca drumurile in lucru sunt semnalate corespunzator. In plus, aceasta contine reguli noi privind parcarile, evaluarile sigurantei rutiere si inspectiile pentru siguranta

Pentru a reduce numarul pietonilor si biciclistilor raniti pe drumurile Europei, Parlamentul European a introdus standarde mai stricte privind siguranta automobilelor, de exemplu prin noile sisteme de franare si de protectie frontala.

Parlamentul European a sprijinit propunerea implementarii in UE a „sistemelor inteligente de transport“, ce au ca scop ameliorarea sigurantei rutiere si reducerea aglomeratiei si a poluarii

Propunerea include sisteme de taxare electronica pe autostrazi, sisteme de supraveghere a traficului prin GPS si sisteme ce alerteaza serviciile de urgenta in cazul in care soferul este inconstient in urma unui accident. Parlamentul European va vota asuprea acestor noi legi dupa ce Consiliul isi va fi prezentat modificarile.

Pentru obtinerea unor rezultate in siguranta rutiera este importanta si implicarea societatii.


Semnificatia conceptului de eficienta trebuie cautata peste tot unde se consuma resurse (materiale, umane si financiare), unde se cheltuieste munca sociala vie si materializata. Competitia, concurenta, rivalitatea agentilor economici, desfasurate intr-un cadru obiectiv al economiei de piata libere, impun obligativitatea ca orice activitate economica sa corespunda unor cerinte concrete ale societatii, sa raspunda unor cerinte reale ale vietii materiale si spirituale ale oamenilor.

In acest sens si activitatii de turism ii revin sarcini multiple pe linia eficientei economico-sociale. Dar, eterogenitatea si complexitatea produsului turistic confera eficientei acestui sector o sfera foarte larga de cuprindere si evaluare . De aceea specialistii califica eficienta economica in turism ca deosebit de complexa, deoarece exprima rezultatul unui ansamblu de activitati specifice: transporturi turistice, alimentatie publica, prestari de alte servicii de baza si complementare, desfaceri de marfuri, turism intern si turism international etc. Prin natura lor, rezultatele activitatii de turism au atat efecte directe cat si indirecte.

Complexitatea activitatii de turism presupune o mare diversitate a dotarilor de baza materiala, iar aprecierea corecta a eficientei utilizarii acestora cuprinde o arie deosebit de vasta si necesita o metodologie de cercetare variata. Numai astfel se poate comensura eficienta acestui sector in dinamica si specificul fiecarei componente, in corelatie cu o serie de factori si urmarind stabilirea posibilelor consecinte in contextul general al eficientei economice si sociale a turismului. Indiferent insa de metodologia utilizata, studiile de eficienta, in ansamblul lor, urmaresc sa evalueze gradul de satisfactie a turismului fata de mijloacele functionale antrenate, modalitatile concrete de crestere a multumirii acestuia cu costuri cat mai reduse si intr-un termen cat mai rapid, costul organizatoric in care se poate realiza o sporire a eficientei, atat printr-o corelare mai judicioasa a elementelor de functionalitate existente cu structura si zona de provenienta a turistilor, cat si prin reducerea cheltuielilor o data cu marirea incasarilor si, respectiv, a profitului.

Modalitatile principale, nominalizate in literatura de specialitate, ce pot fi utilizate in vederea aprecierii gradului de eficienta a dotarilor diferitelor structuri de primire turistice, vizeaza patru fatete sau unghiuri de abordare:

eficienta economica: exprima relatia dintre incasarile obtinute si sumele cheltuite in vederea construirii si functionarii unor obiective si amenajarii turistice. Aceasta este conditionata de durata recuperarii capitalului avansat, de incasarea medie, pe zi-turist, etc. De aceea de mare importanta este atenuarea sezonalitatii utilizarii suportului material si prestarilor de servicii turistice prin multiplicarea formelor de turism, mai ales a celor putin dependente de factorul natural.

eficienta social-politica: este relevata de aportul pe care structurile de primire turistice, prin dotarile lor materiale, il asigura politicii de antrenare a unui numar cat mai mare de indivizi in turismul intern si international, in scopul crearii celor mai bune conditii de refacere a fortei de munca si afirmarii rolului de ambasador cultural si al pacii conferit turismului international;

eficienta promotionala: consta in imaginea pe care consumatorul-turist si-o formeaza asupra ofertei turistice, in urma sejurului intr-o anumita destinatie, imagine care, pe langa toate celelalte impresii retinute, poate contribui la formarea unei aprecieri generale favorabile, opinie care, impartasita la intoarcerea in zona de resedinta, poate avea un eficient efect promotional.

eficienta tehnica: avand drept obiect solutiile constructive si de dotari tehnice adoptate, reflecta functionalitatea propriu-zisa a instalatiilor si amenajarilor. Ea este direct dependenta de fiabilitatea dotarilor turistice, termenele necesare pentru remedierea unor defectiuni, costurile remedierilor si reparatiilor, elemente ce influenteaza atat eficienta economica cat si pe cea promotionala.

Desigur, cel mai important factor, intre rata si masa profitului ca venit al intreprinderii. Si in cazul turismului, intre rata si masa profitului relatia este direct proportionala. Masa profitului are, la randul sau, o conditionare complexa in care se remarca:

1- nivelul productivitatii sau randamentul factorilor care influenteaza volumul rezultatelor, fapt ce impune firmei turistice sa se orienteze spre actiuni care conduc la o productivitate mai mare;

2- tarifele de vanzare si costul, intrucat masa profitului este diferenta dintre aceste doua elemente; orice scadere a costurilor si crestere a tarifelor de vanzare a serviciilor turistice are efecte pozitive in planul ratei profitului;

3- volumul, structura si calitatea activitatii turistice, care actioneaza asupra masei profitului, atat individual, cat si in combinatia lor;

4- viteza de rotatie a capitalului intrebuintat in turism.

Dat fiind complexitatea activitatii turistice, este imposibila surprinderea intregului continut al eficientei economice a acestuia doar prin intermediul unui singur indicator. In consecinta, este necesar sa se alcatuiasca un sistem de indicatori, prin intermediul carora sa se comensureze diferitele laturi ale eficientei domeniului respectiv. Sub acest aspect, metodologia statistica a OMT ofera urmatorul tablou al Sistemului de indicatori ai activitatii de turism :


A. INDICATORI AI CIRCULATIEI TURISTICE, care cuprind:


1. Sosiri internationale la frontiera, respectiv:

1.1. sosiri internationale pe categorii (vizitatori, turisti, excursionisti, pasageri in croaziera);

1.2. sosiri internationale pe regiuni;

1.3. sosiri internationale pe mijloace de transport (avion, feroviar, rutier, naval);

1.4. sosiri internationale dupa scopul vizitei (vacante, afaceri).

2. Numar turisti inregistrati in spatiile de cazare

3. Numar innoptari:

3.1. innoptari turisti interni;

3.2. innoptari turisti straini.

4. Durata medie a sejurului

5. Calatorii (plecari) in strainatate

6. Indicatori ai functiei de cazare a structurilor de primiri turistice:

6.1. numar unitati de cazare (hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile si bungalouri, cabane turistice, campinguri si sate de vacanta, spatiile de cazare de pe navele fluviale si maritime);

6.2. numar paturi;

6.3. coeficient de utilizare.


B. INDICATORI  ECONOMICI, care cuprind:


1.Indicatori economici generali, respectiv:

1.1. cheltuieli pentru turism(intern/international);

1.2. incasari din turism(intern/international);

1.3. valoarea adaugata din turism;

1.4. indicele preturilor turistice;

1.5. soldul balantei turistice.

2. Indicatori economici derivati, respectiv:

2.1. ponderea cheltuielilor pentru turism in totalul cheltuielilor pentru consum;

2.2. ponderea cheltuielilor pentru turism in P.I.B.;

2.3. ponderea cheltuielilor turistice in totalul cheltuielilor pe locuitor si ponderea cheltuielilor in consumul privat;

2.4. ponderea cheltuielilor valutare pentru turism in importul de bunuri si servicii;


Romania, Belgia, Danemarca, Luxemburg si Malta au semnat, cu ocazia unei ceremonii desfasurate la Bruxelles, memorandumul UE pentru implementarea sistemului eCall de apeluri de urgenta in intreaga Europa, alaturandu-se astfel altor 15 state europene. Acest sistem integrat la bordul automobilelor apeleaza automat numarul european unic pentru apeluri de urgenta 112 atunci cand are loc un accident grav, transmitand celui mai apropiat serviciu de urgenta locul exact si alte informatii esentiale cu privire la acesta.

Operatorii de telefonie mobila si sectorul european al constructiei de automobile fac parte din cei 90 de semnatari care si-au declarat in mod oficial sprijinul in favoarea acestui sistem.

Comisia Europeana va introduce, un nou set de reguli ce urmaresc modernizarea si simplificarea transportului rutier in spatiul UE, care ar urma sa genereze economii administrative anuale de 190 de milioane de euro, prin reducerea  birocratiei.Pachetul pentru transportul rutier clarifica cadrul legal pentru 900.000 de firme europene de transport rutier implicate in transportul de pasageri si de marfuri. Regulile vor fi aplicate in 24 de luni de la intrarea in vigoare. potrivit unui comunicat transmis de executivul European

De asemenea, registrele nationale de transport ale companiilor vor fi conectate electronic pentru facilitarea informatiilor despre incalcarile legislatiei intre statele mebre. Noua reglementare stabileste crearea unei liste cu cele mai grave incalcari ale legislatiei care, ca urmare a gravitatii lor si impactului asupra sigurantei rutiere, ar putea face ca o companie din domeniu sa-si piarda dreptul de licenta.

In plus, firmele vor trebui sa desemneze un manager de transport responsabil de respectare a regulilor privind transportul rutier. Noul pachet de legi permite ca soferii unui anumit tip de transport de pasageri sa-si poata lua perioada obligatorie de repaus saptamanal dupa 12 zile in loc de 6.

Reglementarile privind cabotajul si derogarea de 12 zile pentru instructorii auto se vor aplica in termen de sase luni.




Revista Financiarul



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright