Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Clasa hidrisoluri



Clasa hidrisoluri


Clasa hidrisoluri


Sunt soluri cu orizont O (sub 50 cm grosime) si/sau orizont A urmat fie de un orizont intermediar la care se asociaza proprietati gleice (Gr) din primii 50 cm (AG, ACG, BvG); fie de un orizont Bt sau de un orizont E si Bt la care se asociaza proprietati stagnice intense (W) din primii 50 cm si continua pe cel putin 50 cm (AW, EW, BW sau BtW). Include de asemenea solurile cu orizont A limnic sau T (turbos) submerse.

Aceasta clasa grupeaza trei tipuri de sol: limnosol, gleiosol si stagnosol.


1. Gleiosolurile

Sunt hidrisoluri avand orizont O si/sau orizont A (Am, Ao, Au) si proprietati gleice (orizont Gr) in primii 50 cm ai solului mineral. Nu indeplinesc conditiile diagnostice de a fi solonceac sau solonet (fara orizont sa sau na in primii 50 cm) sau histosol (cu orizont T peste 50 cm).

Raspandire: S-au format pe suprafete importante in depresiunile intra- si submontane din Fagaras, Hateg, Beius, Zarand, Baia Mare, in campia de divagare a Crisurilor, in campia joasa a Somesului, pe luncile Timisului si Barcaului, in luncile raurilor din zona forestiera a Campiei de Vest.

Conditii climatice si de formare: Climatul este caracteristic zonei de padure cu temperaturi medii anuale de 6-10oC si precipitatii medii anuale de peste 650 mm, indicele de ariditate in jur de 45 si un regim hidric percolativ.

S-au format pe roci cu textura diferita de la nisipoase la argiloase, necalcaroase sau pe nisipuri, pietrisuri necarbonatice, relieful fiind reprezentat de lunci neinundabile, campii joase, terase inferioare, depresiuni, etc.

Vegetatia naturala este alcatuita din asociatii ierboase de Agrostis tenuis, A. canina, Poa pratensis, Trifolium repens, T. fragiferum etc. si specii lemnoase de Fraxinus excelsior, Quercus robur, Ulmus foliacea, sub care s-a format un covor erbaceu in care se gasesc: Anemone nemorosa, Viola silvestris, Geum urbanum, etc.




Formarea acestor soluri este influentata de prezenta apei freatice la mica adancime (1-2 m) saraca in carbonat de calciu. Deoarece climatul este umed si racoros, mediu acid, procesele de bioacumulare sunt reduse, se formeaza un humus de calitate slaba in care predomina acizii fulvici.

Descrierea profilului: Gleiosolurile au urmatoarea succesiune de orizonturi: Ao – AGo – Gr

Orizontul Ao poate avea grosimi de 15-30 cm de culoare brun cenusiu inchis, cu structura grauntoasa slab formata, cu frecvente bobovine si concretiuni ferimanganice.

Orizontul de tranzitie este slab structurat sau nestructurat, prezinta culori marmorate (pe fond cenusiu apar pete brun-galbui), cu grosimi de 10-20 cm.

Orizontul Gr se formeaza in zone cu exces permanent de umiditate, nestructurat, culori cenusiu-vinetii, cu peste 50 % culori de reducere.

Proprietati: Conform materialului parental, textura poate fi mijlocie-fina, slab structurate, compacte, reci, cu regim aerohidric nefavorabil. Continutul in humus este de 2-3 % cu grad de saturatie in baze situat in limitele a 50-80 % si un pH de 5-6 uneori chiar sub 5. Datorita materialului parental lipsit de elemente bazice si un mediu cu exces de umiditate, aprovizionarea cu elemente nutritive si activitatea biologica este redusa.

Subtipuri: distric, eutric, calcaric, molic, cernic, umbric, cambic, psamic, pelic, aluvic, histic, tionic.

Fertilitate, folosinta: In general, au fertilitate scazuta fiind ocupate cu fanete de valoare bilogica redusa. Pot fi insa ameliorate prin: fertilizare organica si minerala, aplicare de amendamente calcaroase, dupa care se pot cultiva cu plante de nutret, porumb, floarea soarelui, grau, orz etc. Sunt contraindicate pentru plantatii de pomi si vita de vie.


2. Stagnosolurile

Sunt hidrisoluri cu orizont A ocric sau A ocric si orizont eluvial E (Ao+El sau Ea) urmate de orizont B argic (Bt) la care se asociaza proprietati stagnice intense (orizont W) incepand de la suprafata sau din primii 50 cm ai solului mineral. Nu prezinta schimbare texturala brusca intre (E si Bt) pe minim 7,5 cm. Pot prezenta orizont vertic asociat orizontului B, orizont histic si proprietati gleice sub 50 cm adancime. Frecvent apar concretiuni ferimanganice.


Raspandire: Se intalnesc pe terasele raurilor si pe campia piemontana din vestul tarii. (Banat, Crisana, etc.), in crovurile din Campia Romana, Podisul Sucevei, Tara Barsei etc.

Conditii climatice si de formare: Stagnosolurile se intalnesc in zona de silvostepa si de padure cu relief usor depresionar sau chiar plan, uneori microdepresiuni, de unde apa nu se poate scurge la suprafata solului.

Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 7-10oC si precipitatii medii anuale de 600-900OC. Materialul parental este reprezentat de roci sedimentare (argile, luturi, depozite loessoide) cu textura fina sau mijlocie, lipsite de carbonati.

Vegetatia naturala este alcatuita din paduri de cvercinee (Quercus robur, Q. fraineto, Q. cerris, deseori inmlastinite.

In urma defrisarii padurilor s-au accentuat fenomenele de inmlastinire unde s-au adaptat anumite specii iubitoare de apa: Carex, Juncus, Agrostis etc. Caracteristice in formarea acestor soluri sunt procesele de stagnogleizare in urma carora se formeaza orizonturi stagnogleice (W) sau stagnogleizate (w).

Pentru ca aceste procese sa aiba loc sunt necesare trei conditii esentiale:

zone depresionare sau chiar plane cu drenaj slab sau lipsite de drenaj;

prezenta unui orizont greu permeabil (orizont B argic);

precipitatii peste nivelul evapotranspiratiei.

In astfel de conditii, apa stagneaza la suprafata, au loc procese intense de reducere ce depasesc 50 % din masa orizonturilor superioare. Stagnogleizarea este mai slaba la suprafata (orizontul Ao) pe care este grefat orizontul stagnogleizat (w) si mai intensa la baza orizontului Ao si deasupra orizontului Bt pe care este grefat orizontul stagnogleic (W).

Descrierea profilului: Solurile stagnogleice au profil de tipul: Aow – AoW – BW – C



Orizontul superior poate avea grosimi de 30-40 cm, deschis la culoare, asociat orizontului stagnogleizat (w), avand un aspect marmorat (culori de reducere intre 6-50 %). In continuare apare un orizont B (cambic sau argic) asociat orizontului stagnogleic (W) cu grosimi de la 70 la peste 100 cm cu aspect  marmorat (culori de reducere de peste 50 %). La peste 130 cm se evidentiaza materialul parental C.

Pe intregul profil sunt vizibile neoformatii biologice si chimice (pete, pelicule, concretiuni etc.).

Proprietati: Au textura fina sau fina-mijlocie care poate fi diferentiata (prezenta orizontului B argic) sau nediferentiata (prezenta orizontului B cambic).

La suprafata (orizontului Ao) structura este grauntoasa slab dezvoltata si columnoid-prismatica sub acesta (Bv sau Bt). Continutul in humus este redus (aprox. 2 %), cu grad de saturatie intre 60-80 %, slab acide cu pH in jur de 6 si continut redus in elemente nutritive.

Avand un regim aerohidric defectuos, activitatea microbiologica este slaba, precum si proprietatile hidrofizice nefavorabile.

Subtipuri: tipic, luvic, albic, vertic, gleic, planic, histic.

Fertilitate, folosinta: Sunt considerate slab fertile datorita insusirilor hidrofizice nefavorabile si chiar continutului redus in humus si elemente nutritive. In mod natural sunt ocupate cu paduri, pasuni si fanete de calitate slaba, insa, pot fi cultivate si cu plante de camp (porumb, grau, orzoaica, floarea soarelui etc.).

Pentru a mari sortimentul de culturi se recomanda lucrari de ameliorare care constau in: drenaje, afanare adanca, subsolaj, aplicare de ingrasaminte chimice si organice, amendamente.etc.


3. Limnosolurile

Sunt hidrisoluri separate recent ca tip de sol in urma cercetarilor pedologice din Delta Dunarii (I. Munteanu, 1996). In Germania erau cunoscute ca soluri subhidrice. Sunt reprezentate de soluri subacvatice (lacuri de mica adancime) avand orizont A limnic sau orizont turbos submers (sub 50 cm grosime).

Orizontul A limnic s-a format prin acumulare subacvatica de suspensii sau precipitate minerale si organice, resturi de alge, plante si animale subacvatice, variat humificate sau turbificate; au consistenta foarte moale cu aspect de namol sau gel cenusiu sau cenusiu-oliv, cenusiu-verzui sau negricioase care prin expunere la aer devin brune.

Procesele petrecute la limnosoluri pe langa cele mentionate pentru orizontul A limnic cu grosimi de 40-100 cm sunt:

formare de calcar lacustru;

formare de sulfuri (indeosebi pirita) prin reducerea compusilor cu sulf;

formarea si degajarea de metan prin transformarea anaeroba a materiei organice;

au continut ridicat de apa.

Aceste soluri actioneaza ca suport si mediu pentru dezvoltarea vegetatiei subacvatice si habitat pentru fauna bentica.

Prin secarea lacurilor, limnosolurile evolueaza spre gleiosoluri sau aluviosoluri, dar dupa ce trec printr-un proces de maturare ce poate dura cativa ani.

Procesul consta in pierderea ireversibila a apei imbibare micsorarea volumului cu formarea de crapaturi largi, schimbarea culorii in galbui sau brun adesea cu pete ruginii, mineralizarea unei mari cantitati de materie organica.

Importanta ecologica a limnosolului este redusa, insa, reprezinta o sursa de nutritie pentru vegetatia subacvatica si indirect pentru piscicultura.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Agricultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Documente online pe aceeasi tema


LEACURI DIN GRADINA –pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor (III)
Calitatea mierii de albine
Semanatoarea hege 80
Insecticide ecologice
Implementarea masurilor din axa ii a pndr de catre agentia de plati si interventie pentru agricultura
Caracterizarea sectorului agroalimentar din Romania in perspectiva integrarii in U.E.
Agricultura generala - semanatul
Semanatoarea miniair profi 420
Afanarea adanca
Principalele boli si daunatori care afecteaza culturile legumicole si metode biologice de combatere



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.