Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Implementarea masurilor din axa ii a pndr de catre agentia de plati si interventie pentru agricultura



Implementarea masurilor din axa ii a pndr de catre agentia de plati si interventie pentru agricultura


IMPLEMENTAREA MASURILOR DIN AXA II A PNDR DE CATRE AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA



1.Obiective si principii ale Politicii Agrare Comune


Politica Agricola Comuna (PAC) a luat fiinta in 1963 si a suferit de atunci cel putin trei reforme majore - prima in 1992, a doua in 1999 (Agenda 2000), si a treia in iunie 2003 (cu prilejul finalizarii negocierilor de aderare a zece noi membrii ai UE din Estul Europei).Tratatul de la Roma a stabilit obiectivele generale ale PAC:


1. Cresterea productivitatii agricole prin:

-dezvoltarea rationala a productiei;

-progres tehnic;

-utilizarea optima a factorilor de productie.

Asigurarea unui standard de viata corespunzator comunitatii agricole prin: -cresterea profitului;




Asigurarea abundentei ofertelor

Stabilizarea pietelor

Asigurarea ajungerii ofertelor la consumator la preturi decente

indeplinirea acestor obiective se face prin organizarea comuna a pietelor in functie de produs:

organizarea pietei europene

obligativitatea coordonarii organizarii diferitelor piete nationale stabilirea regulilor privind concurenta

Organizatiile comune de piata exista pt majoritatea produselor agricole si sunt caracterizate de:

PIATA UNICA, permite libera circulatie a produselor intre statele membre (acest lucru este posibil numai prin utilizarea in toata Europa a acelorasi mecanisme);

PREFERINTA COMUNITARA, produsele agricole din UE vor avea conditii mai avantajoase decat ale produselor importate (pret, asigurarea in fata fluctuatiilor de pe piata mondiala). De asemenea, produsele UE vor fi protejate in raport cu preturile mai mici in alte tari nemembre.

SOLIDARITATEA FINANCIARA , bugetul Comunitatii va suporta toate cheltuielile rezultate din aplicarea PAC

Importanta PAC este reflectata prin cateva trasaturi distincte:

la momentul lansarii PAC, trebuia atenuat socul unei rate ridicate de iesire a fortei de munca din agricultura. Lobby-ul din agricultura a ramas puternic si astazi, politica agricola fiind un capitol decizional sensibil;

PAC este o politica prin excelenta integrationista, in mai mare masura chiar decat Piata Interna, unde standardele armonizate le-au inlocuit doar in proportie de 10% pe cele nationale. In ceea ce priveste PAC, politicile agricole nationale au fost inlocuite, pt marea majoritate a productiei gricole (peste 90% ), de reglementari comune de functionare pietelor si comercializare a produselor;

PAC este o politica mare consumatoare de resurse financiare. PAC consuma, prin sistemul complex de subventii si alte stimulente financiare, circa jumatate din bugetul comun.





1.Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 - 2013

Modul in care FEADR va finanta concret investitiile este dat de catre Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007 - 201 PNDR 2007 - 2013 are conturate patru directii prioritare pentru finantare prin FEADR :


Axa 1: Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier

Axa 2: imbunatatirea mediului si a peisajului natural

Axa 3: imbunatatirea callitatii vietii in spatiul rural prin incurajarea diversitatii economiei rurale

Axa 4: Leader




Axa 2- Imbunatatirea mediului si a peisajului natural



Axa 2 a Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 cuprinde urmatoarele masuri:


211 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane;

212 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decat cele montane;

214 - Plati de agro-mediu

221 - Prima impadurire a terenurilor agricole



Costurile prognozate pentru fiecare masura sunt urmatoarele:


Masura

Cheltuiala Publica

Cheltuiala Privata

Cost total

Axa 2

211 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane




212 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decat cele montane




214 - Plati de agro-mediu





221 - Prima impadurire a terenurilor agricole






Masura 211 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane

2. Caracterizarea Zonele defavorizate din Romania - caracteristici

generale

Caracterizarea zonelor defavorizate are ca surse de baza activitatea Institutului National de Cercetaren - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) si un studiu realizat de catre Institutul European din Romania (IER) - Identificarea zonelor defavorizate din spatiul rural si sprijinirea lor dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Conform datelor furnizate de catre Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), zonele defavorizate sunt caracterizate de urmatorii indicatori (pe baza Registrului Fermelor, folosindu-se inregistrari din anii 2005 si 2006):


Anexa l-Zone defavorizate in Romanaia.

Indicator (ha)

Zona montana defavorizata

Zona semnificativ defavorizata

Zona specific defavorizata

Suprafata agricola utilizata eligibila






2.1. Zona montana defavorizata.Caracteristici

Zona montana defavorizata ocupa o suprafata de circa 71.000 km2 ceea ce reprezinta 29,5% din suprafata totala a Romaniei. Pe acest teritoriu traiesc aproximativ 2.400.000 locuitori - circa 11% din populatia totala a Romaniei. Zona montana defavorizata se suprapune in cea mai mare parte arealului carpatic. Altitudinea medie a Carpatilor este de 1.136 m, iar altitudinile maxime depasesc 2.500 m. Temperaturile medii anuale ale zonei montane au valori de 6°C la circa 1000 m altitudine si mai putin de -2°C la altitudini de peste 2000 m. Temperaturi medii anuale ceva mai ridicate se intalnesc in depresiunile intramontane si in cele submontane - situate in general intre 500m si 700m, unde pot ajunge la 7,5°C dar, ca urmare a advectiilor de aer rece induse de anticiclonul siberian si a caracterului inchis, apar frecvent inversiuni de temperatura, cu efecte negative asupra culturilor (ingheturi timpurii si tarzii). Aceste depresiuni concentreaza o mare parte a terenurilor agricole din zona montana.

La altitudini medii se inregistreaza aproximativ 1.700-1.800 de ore de insolatie anuala si 250-265 zile de inghet. La altitudini mari sunt doar 1.300-1.600 de ore de insolatie anual, ceata si nori timp de 250- 300 zile pe an, iar stratul de zapada ajunge la grosimi mari si este prezent adeseori pana la sfarsitul verii.

Suprafata agricola a zonei montane este estimata la 2.200.000 ha. Conditiile naturale permit, din punct de vedere al utilizarii terenurilor agricole, dezvoltarea cu precadere a pasunilor si fanetelor naturale care ocupa circa 78% din suprafata agricola. Din cauza conditiilor de relief si mai ales a celor pedo-climatice, terenurile arabile au o extindere limitata, reprezentand doar circa 20% din suprafata agricola. Doar in depresiunile intramontane si la poalele muntilor josi este posibila cultivarea cerealelor si dezvoltarea pomiculturii.

Zona montana are, in cea mai mare parte, o accesibilitate scazuta a tractoarelor si masinilor agricole in efectuarea lucrarilor agricole, doar in depresiunile intramontane si la poalele muntilor inregistrandu-se o accesibilitate medie, cu energie mare de relief, fragmentare si valori ale pantelor mecanizabile cuprinse in general intre 8 si 15°. Modul si conditiile de utilizare a terenurilor din aceste zone necesita tractoare de putere mare, cu functionalitati diverse, care echipate special lucreaza pe pante de pana la 17°; pluguri care sa execute lucrari de arat pe pante mari, dupa o directie cat mai apropiata de curbele de nivel spre a evita eroziunea in lungul pantei. Cresterea animalelor este o activitate de traditie in spatiul montan fiind favorizata de intinsele suprafete de pasuni si fanete naturale care acopera versantii si platourile din Carpati. In zona montana se cresc aproximativ 18% din numarul total de animale exprimat in unitati conventionale, incarcatura de animale raportata la unitatea de suprafata fiind redusa (este estimata la valori de 0,45 UVM/ha agricol si 0,53 UVM/ha SAU). Cresterea ovinelor si a bovinelor sunt ramurile cele mai importante ale zootehniei din zonele montane.


Metodologia de delimitare a zonei montane defavorizate

Sunt considerate ca apartinand zonei montane defavorizate:

Unitatile administrativ-teritoriale (UAT) de baza (comune sau orase) situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 de metri, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate in Sistemul Integrat de Administrare si Control) ce apartin de aceste UAT;

Unitatile administrativ-teritoriale de baza situate la altitudini medii intre 400 -600 metri si care au o panta medie egala sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate in Sistemul Integrat de Administrare si Control) ce apartin de aceste UAT. Anexa 2. Zona defavorizata montana (sursa: prelucrare MADR dupa date furnizate de ICPA)

In Romania, in Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (SIPA) limita blocurilor nu coincide intotdeauna cu cea a limitelor de unitati administrativ-teritoriale de baza (cu cea a comunelor sau a oraselor), dar cand aceasta situatie este intalnita blocul fizic intretaiat de limita administrativa este automat alocat acelei UAT care detine mai mult de 50% din suprafata sa. in plus, datorita faptului ca in general parcelele agricole nu au pozitia evidentiata in SIPA, nu se poate verifica daca o parcela, situata intr-un bloc fizic traversat de limita a doua comune - una din zona montana defavorizata si cealalta din afara acesteia, se afla in comuna eligibila sau nu. Din aceste motive, Romania a decis sa calculeze valorile medii de altitudine si panta pentru UAT ale caror limite sunt acelea ale blocurilor fizice alocate pentru respectivele UAT de catre SIPA, stabilind in acest fel limitele zonei montane defavorizate.

Metodologia de calcul se bazeaza pe modelul digital al terenului, prelucrat dupa baza de date DTED nivel 2 (dezvoltat de USA National Imagery and Mapping Agency). Media valorilor de altitudine si panta pentru fiecare UAT a fost calculata utilizand straturile georeferentiate ale UAT - pe limitele blocurile fizice ce apartin de acestea si modelul digital al terenului (software GIS: ArcView 2.). datorita climatului mai umed al zonei de la vestul Carpatilor Occidentali, deficitele sunt mai mici decat in celelalte zone, sub 500 m3/ha la grau, sub 2.000 m3/ha la porumb si 2.000-000 m3/ha la ierburi (Balteanu si colab., 2005).

Modul de utilizare a terenurilor prezinta aspecte specifice. Suprafata se compune in cea mai mare parte din terenuri arabile care reprezinta aproape 60% si pasuni - 30%. Particularitatile reliefului si conditiile climatice favorizeaza, in regiunile deluroase si de podis cuprinse in zonele semnificativ defavorizate, suprafete relativ extinse cu vita-de-vie si pomi fructiferi. Zone extinse din Podisul Moldovei si cel al Transilvaniei, permit cultivarea cerealelor datorita reliefului mai putin accidentat. Majoritatea terenurilor agricole din zonele deluroase sunt supuse riscului de eroziune datorita existentei pantelor mari (5-15%) si prezentei intr-o pondere insemnata (aproximativ 95%) a rocilor friabile.


2.2. Zonelor Semnificativ Defavorizate

Delimitarea zonelor semnificativ defavorizate s-a realizate pe baza notelor de bonitare a terenurilor agricole (NB) conform metodologiei elaborate de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) pentru evaluarea calitatii terenurilor. Nota de bonitare are valori cuprinse intre 0 si 100. Fiecarui punct de bonitare, pentru fiecare cultura, ii corespunde o productie medie anuala pe hectar evaluata pe baza datelor din campuri experimentale de lunga durata (de cel putin 30 de ani) si a inregistrarilor din statistica agricola la nivelul comunelor si judetelor.

Notele de bonitare reflecta potentialul productiv pentru agricultura in functie de conditiile naturale.









Tabelul de corespondenta dintre punctele de bonitare si productie

Cultura

Productia medie (Kg) pentru 1 punct din bonitarea terenurilor

Grau


Porumb


Floarea soarelui


Cartofi


Pasuni


Fanete


Calculul notei de bonitare se face si prin luarea in considerare a penalizarilor datorate factorilor climatici (media anuala a temperaturii, media multianuala a precipitatiilor cumulate, stresul de apa pe perioada de vegetatie), de sol (textura, apa accesibila, gleizare, pseudogleizare, eroziune, aciditate/alcalinitate, saraturare, permeabilitate) si teren (panta, expunere la exces de apa) restrictivi pentru o anumita cultura.

Notele de bonitare au fost evaluate la nivelul Romaniei pe baza informatiilor georeferentiate din hartile de sol 1:200.000, studiilor pedologice si agrochimice efectuate la nivelul comunelor (1:50.000) si a datelor climatice (47 de statii meteorologice de referinta cu date zilnice; date climatice medii multianuale intr-un grid de 10x10 km interpolate conform metodologiei MARS). Pentru fiecare comuna a fost calculata o nota de bonitare medie ponderata cu suprafata intre maximum notei de bonitare pentru terenul arabil si nota de bonitare pentru pasuni/fanete. Se considera ca pragul de 40 de puncte medie pe comuna poate fi considerat ca limita pentru desemnarea zonelor defavorizate deoarece este valoarea de la care veniturile incep sa acopere costurile de productie (de exemplu, valoarea de bonitare de 40 de puncte productia este de 2600kg/ha - conform tabelului de mai sus). In Romania sunt desemnate 5 clase de calitate ale terenurilor (0-20, 20-40, 40-60, 60-80, 80-100 puncte bonitare) terenurile slab si foarte slab productive fiind cele care au notele de bonitare sub 40 de puncte.

Notele de bonitare iau in consideratie urmatorii factori:

• calitatea solului;

• climatul;

• relieful;

• conditiile de umiditate a solului.

Pentru soluri s-a folosit sistemul de punctaj conceput de Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri) de exemplu: ± 7 puncte pentru profunzimea solului; 0-7 puncte pentru textura solului; 0-7 puncte pentru grosimea stratului de humus; 0-5 puncte roca de solidificare; 0-7 continut in humus; ± 7 puncte saturatia in baze; ± 5 puncte continut in saruri nocive; 0-5 puncte starea de culturalizare. Rezulta in total 50 de puncte care se repartizeaza pe cele cinci categorii de folosinte agricole.

Pentru conditiile de clima s-a folosit hartile climatologice si datele locale din care se extrag: temperatura medie anuala si volumele precipitatiilor anuale in cadrul unui interval de ± 20 de puncte, considerandu-se ca aceste conditii pot influenta scaderea favorabilitatii celorlalti factori naturali (de sol, de relief si conditii hidrologice), chiar daca ar fi favorabile.

Pentru conditiile de relief s-a folosit o schema cu un punctaj in intervalul ±15, stabilit in functie de panta medie din fiecare parcela, conform tabelului de mai jos.






Bonitarea terenurilor agricole in functie de caracteristicile de relief

Nr.          Caracterizarea

Arabil

Pasuni

Fanete

Vii

Livezi

crt.             reliefului


Punctaje




1. Teren plan drenat












5°-10°


















>25°







Pentru conditiile hidrologice s-a folosit o schema in care se acorda pana la ± 15 puncte, stabilite in functie de aportul apei din subsol (in functie de nivelul panzei freatice) conform tabelului urmator:


Bomtarea

terenurilor agricole

in functie

de caracteristicile hidrologice

Nr.

Nivelul panzei

Arabil

Pasuni

Fanete

Vii

Livezi

crt.

freatice (m)


Punctaje





Peste 10

























































sub 0,3






Calcularea notelor de bonitare la nivel de UAT s-a realizat pe baza mediei aritmetice, ponderate in functie de suprafata ocupata, a valorilor intalnite in acea unitate administrativ-teritoriala. De asemenea, valoarea indicatorului reprezinta un rezultat al observatiilor statistice si a cercetarilor experimentale. Zonele semnificativ defavorizate au fost determinate pe baza notelor de bonitare (NB) ale terenurilor agricole (UAT - NUTS 5) obtinute din Harta digitala a Romaniei (versiunea 2.0 intocmita de Geosystems Romania), care la randul sau a folosit date furnizate de ICPA Pentru desemnarea zonelor rurale semnificativ defavorizate s-au luat in studiu unitatile administrativ teritoriale care au valori ale notelor de bonitare ale terenurilor agricole mai mici de 40 puncte. Notele de bonitare grupeaza terenurile in functie de intensitatea restrictiilor privind cultivarea plantelor astfel ca UAT cu NB mai mici de 40 puncte (fig. 4) au numeroase dificultati in exploatarea terenurilor si obtinerea unor productii competitive.

De asemenea, a fost realizata o analiza a densitatii populatiei pentru fiecare UAT (cu date din anul 2002) din zona semnificativ defavorizata si rezultatele indica faptul ca aproape 70% din aceste UAT au o densitate a populatiei mai mica decat 80% din media nationala, iar din restul de 30 de procente ramase, jumatate au inregistrat un declin al populatiei in perioada 1992 - 2002. Cealalta jumatate de 15% este reprezentata in principal de zone urbane, iar pozitia acestora pe harta indica prezente izolate in masa continua a zonelor semnificativ defavorizate. Anexa  Note de bonitare a terenurilor agricole.


2. Zonele Defavorizate de Conditii Naturale Specifice.Caracterizare generala

Romania se confrunta cu prezenta unor terenuri agricole cu restrictii in ceea ce priveste utilizarea agricola a acestora datorita unor dificultati impuse de o serie de factori naturali. Acesti factori naturali sunt atat climatici (ariditatea) cat si pedologiei (eroziunea, excesul de umiditate, salinitatea, aciditatea, alcalinitatea, nivelul scazut de humus, compactarea, conditii extreme de textura - argiloasa sau nisipoasa, etc). Aceste terenuri agricole necesita un management adecvat care sa nu conduca la degradarea caracteristicilor de mediu. Anterior anului 1989, potentialului productiv al terenurilor a fost „erodat' de agrotehnica de tip agresiv practicata pentru realizarea „recoltelor record'. Dupa anul 1990, impotriva practicarii unui comportament prietenos fata de mediu si implicit si fata de fondul funciar, intervine un alt factor cu un potential negativ si mai puternic, si anume „puterea economica precara' a noilor proprietari funciari. Acestia, fie din ignoranta, fie din nevoi, lipsuri financiare in special, incalca cele mai elementare reguli de lucrare a pamantului



Criterii de delimitare a Zonelor Defavorizate de Conditii Naturale Specifice


Luand in considerare situatia existenta la nivel national si disponibilitatea unor indicatori la nivel de comuna, delimitarea zonelor rurale defavorizate de conditii naturale specifice s-a realizat prin luarea in studiu a patru fenomene: aridizarea (anexa. 5), eroziunea (anexa . 6), salinizarea (anexa . 7) si gleizarea (anexa 8). In aceste zone, sprijinul financiar conditionat de respectarea Bunelor Conditii Agricole si de Mediu, are rolul de a contribui la conservarea specificului de mediu. Unitatile administrativ teritoriale care au afectata mai mult de 50% din suprafata agricola de unul din acesti factori in forma lor extrema, au fost propuse pentru a fi incluse in categoria ZD defavorizate de conditii naturale specifice .


Aceste zone ocupa o suprafata totala de aproximativ 10.000 km2, ceea ce reprezinta 4,19% din suprafata Romaniei.

Unitatile administrativ-teritoriale care inregistreaza pe mai mult de jumatate din suprafata o valoare a Indicelui de Ariditate38 cuprinsa intre 0,25-0,50 au fost incluse in categoria zonelor rurale defavorizate de conditii naturale specifice. Geografic aceasta zona este localizata de-a lungul litoralului Marii Negre. Temperaturile medii anuale depasesc 11°C, iar precipitatiile atmosferice sunt scazute, cu valori de 300-400 mm/an. Primul inghet se poate produce la 12 noiembrie, iar data medie a ultimului inghet este aproape de sfarsitul lunii martie. Cu exceptia lunilor de iarna (decembrie, ianuarie si februarie), care sunt reci si umede, celelalte luni din an au tendinta de ariditate sau sunt luni aride.

Ariditatea pedologica se manifesta prin uscarea excesiv de prelungita a profilului de sol, prafuirea si distrugerea structurii stratului arat. Aceasta zona semi-arida poate sustine dezvoltarea culturilor agricole insa cu un nivel mai scazut al productiilor agricole. Aceste zone sunt insa deosebit de importante datorita vegetatiei ierboase sclerofile, tipic stepica. Zonele afectate de eroziune sunt distribuite in UAT din Podisul si Subcarpatii Getici (aici exista fenomenul de suprapunere a proceselor de eroziune si salinizare) in Campia de Vest, Valea Prutului, Campia Siretului Inferior si Campia Buzaului (aici intalnim in special fenomenul de salinizare).

Procesele de eroziune se produc in aceste zone la intensitatea lor maxima atat in suprafata cat si in adancime, deoarece exista o zona deluroasa, cu un numar mare de vai, cu structura cutata sau necutata, alcatuita din roci friabile alternand cu roci impermeabile. Defrisarea padurilor si pasunatul nerational, extinderea terenurilor arabile pe povarnisurile cu pante prea accentuate si extinderea 38 Conform ICPA Indicele de ariditate exprima relatia dintre precipitatii si temperatura. Formula de calcul este:



P/ETP

unde:

P = cantitatea de precipitatii iar ETP = evapotranspiratia potentiala, calculata prin metoda lui Penman, tinand cont de umiditatea atmosferei, radiatia solara si vant.culturilor prasitoare au condus de-a lungul timpului, alaturi de factorii naturali, la declansarea si dezvoltarea procesului de eroziune.

In zonele erodate, fertilitatea solurilor este afectata prin reducerea continutului de substante nutritive ceea ce determina obtinerea unor productii reduse. Eroziunea solului influenteaza negativ si executarea lucrarilor agricole. In aceste zone activitatea agricola - realizata cu respectarea Bunelor conditii agricole si de mediu, este important a se a fi sustinuta, pentru ca eroziunea sa fie contracarata cu scopul de a impiedica instalarea vegetatiei invazive, ce profita de solurile dezgolite. Terenurile agricole afectate de fenomene de salinizare puternica se gasesc intr-un numar important de UAT localizate in vestul tarii, de-a lungul vaii Prutului in Campia Buzaului, Campia Siretului inferior si Podisul si Subcarpatii Getici. Pe aceste terenuri agricole, din cauza acumularii de saruri solul capata insusiri chimice, fizice si biologice nefavorabile pentru cresterea si dezvoltarea plantelor cultivate, care pot sa ajunga pana la anihilarea posibilitatilor de cultivare a acestor terenuri si la transformarea lor in pasuni de mica productivitate sau in terenuri lipsite de vegetatie, insa in aceste zone se intalneste o vegetatie atipica, halofila, valoroasa din punct de vedere al biodiversitatii.

Gleizarea este procesul de reducere a oxizilor de fier din sol, sub influenta umiditatii, in conditii de anaerobioza. Solurile umede suporta o vegetatie specifica, hidrofila. Au fost propuse ca defavorizate pe baza acestui indicator, UAT din Campia de Vest, Valea Dunarii, Podisul Somesan, Depresiunea Brasovului si Podisul Moldovei.


Metodologia de calcul a platilor compensatorii


Metodologia aleasa permite calculul platilor ce vizeaza compensarea costurilor aditionale si a veniturilor pierdute ale fermierilor din zonele defavorizate comparativ cu zonele care nu sunt defavorizate, datorita restrictiilor induse de caracteristicile zonelor defavorizate. Rolul platilor compensatorii este acela de a incuraja utilizarea continua a terenurilor agricole din zonele defavorizate cu respectarea Bunelor conditii agricole si de mediu. Sursele de date utilizate pentru realizarea acestui capitol sunt:

• Recensamantul General Agricol (RGA, 2002);

• Studiul Institutului de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA) si a Institutului de

Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrara (ICDEA) privind metodologia de

utilizare a marjelor brute pe activitati, pe zone geografice si comune, realizat in anul






Determinarea marjelor brute

Pentru a determina platile compensatorii au fost calculate mai intai marjele brute medii ponderate. Practic, suprafata agricola a fost delimitata in doua grupe mari (arabil si pajisti), arabilul fiind impartit pe culturi si contand pentru primele 4 culturi cu cele mai mari valori ale MBS.

Ponderarea marjelor brute s-a realizat in functie de procentele de suprafata detinute de arabil si de pajiste in corelatie cu valoarea lor de MBS. Pentru fiecare tip de zona defavorizata s-a calculat astfel valoarea medie a MBS pentru un hectar de teren agricol, iar valoarea rezultata s-a comparat cu valoarea medie a MBS pentru un hectar de teren agricol din zonele care nu sunt defavorizate.

Diferenta rezultata constituie astfel valoarea ce poate fi platita fara a se ajunge la supracompensare. In metodologia utilizata de catre ICPA si ICDEA, marja bruta standard (MBS)

pentru o anumita activitate reprezinta diferenta dintre produsul brut al respectivei activitati (PB) si costurile variabile standard aferente acelei activitati (CVS), sau:


MBS = PB-CVS


Datele folosite pentru calcularea valorii standard a productiei totale si a costurilor specifice corespund unei perioade de productie de 12 luni (fie an calendaristic, fie an de productie agricola). In cazul in care perioada de productie pentru produsele vegetale si animale a fost mai mica sau mai mare de 12 luni, aceasta a trebuit transformata, pentru a reprezenta o perioada de 12 luni. Costurile specifice in sensul Deciziei Comisiei 85/377/EEC reprezinta unele din costurile de productie variabile, care pot fi alocate direct anumitor categorii de culturi sau specii de animale. Produsul brut include orice subventii legate direct de produs si de zona. Orice subventii legate de unele verigi tehnologice (seminte, energie electrica, motorina etc.) s-au scazut din costurile specifice.

In calculatiile MBS unitare s-a utilizat un mare volum de informatii tehnice si economice, aferente celor peste 100 de activitati agricole, fiind parcurse mai multe etape si anume: elaborarea tehnologiilor, calcularea bugetelor si calcularea MBS (ICPA si ICDEA, 2004).


Determinarea platilor compensatorii

Plata este anuala pe hectar de teren agricol utilizat. Rezultatul calculului marjelor brute si a platilor compensatorii pe tipuri de ZD conform metodologiei prezentate este redata in tabelul urmator.

Diferentele de MBS dintre ZD montane si non - ZD

Tip zona

Marja Bruta (EUR/ha)

Diferenta de MBS intre zonele defavorizate si cele non - defavorizate (EUR/ha/an)

Total ZD montan



Total ZD semnificativ



ZD specific



Sursa: ICPA-ICDEA

Rezultatele releva o medie a marjei brute standard in zonele non-defavorizate de 322 Euro/ha, iar in zona montana defavorizata marja bruta medie este de 118 euro/ha. Aceasta conduce la o diferenta de MBS de 204 euro/ha. Astfel, plata compensatorie a fost fixata la 330 RON (100 Euro)/ha/an, reprezentand 49% din valoarea diferentelor de MBS inregistrate intre zona montana defavorizata si zonele care nu sunt defavorizate.

Pentru zona semnificativ defavorizata plata compensatorie este stabilita la o valoare de 165 RON (50 Euro)/ha/an, reprezentand 58% din diferentele de MBS dintre zonele semnificativ defavorizate si zonele care nu sunt defavorizate, iar pentru zonele defavorizate de conditii naturale specifice plata compensatorie este de 82,5 RON (25 Euro)/ha/an, reprezentand 96% din diferentele de MBS, in comparatie cu zonele care nu sunt defavorizate.

De asemenea, este de remarcat ca MBS nu ia in considerare costurile cu forta de munca, cu mecanizarea si cu carburantii, toate aceste costuri fiind mai mari in zona montana defavorizata, in special datorita valorilor ridicate de panta.


1.Obiectivele masurilor de agromediu


Articolul 39 al Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1698/2005 din 20 Septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR). Articolul 27 si punctul 5.2.1.4 din Anexa II a Regulamentului (CE) Nr .1974/2006.

Platile de Agro-mediu sunt un instrument cheie pentru sprijinirea practicilor agricole durabile specifice spatiului rural romanesc. Prin promovarea agriculturii durabile, conservarea biodiversitatii, protectia resurselor naturale si conservarea peisajelor rurale traditionale incurajeaza fermierii sa raspunda nevoilor de mediu ale intregii societati.                                                                                        

Obiectivul general al aeestei masuri este de a contribui la dezvoltarea durabila a spatiului rural, prin satisfacerea nevoii crescande de servicii de mediu.

Obiective specifice:

a) Dezvoltarea agnculturii ecologice ca o metoda de productie agricola care protejeaza mediul

b) Mentinerea biodiversitatii si a valorii peisagistice a pajistilor, inclusiv a pajistilor cu inalta Valoare Naturala care sunt amenintate de schimbarea utilizarii terenului, intensificarea agriculturii si/sau abandon

c) Imbunatatirea gospodaririi resurselor de apa si sol de catre fermieri, inclusiv in acele zone afectate de procese severe de eroziune a solului sau expuse la pierderea de nutrienti. Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prevede ca, la elaborarea politicii agricole comune si a metodelor speciale pe care aceasta le poate implica , sa se tina seama de caracterul special al activitatii agricole determinate de structura sociala a agriculturii si de diferentele structurale si naturale dintre diversele zone rurale. Politica de dezvoltare rurala insoteste si completeaza politicile de sprijin ale pietei aplicate in cadrul politicii agricole comune si contribuie astfel la realizarea obiectivelor politicii mentionate prevazute in tratat.

Politica de dezvoltare rurala ia in considerare obiectivele generale privind coeziunea economica si sociala stabilite in tratat si contribuie la realizarea acestora, integrand totodata celelalte mari prioritati politice expuse in concluziile Consiliilor Europene de la Lisabona si Goteborg privind competitivitatea si dezvoltarea durabila. Pentru a veni in completarea politicilor de piata si atingerea obiectivelor politicii agricole comune definite de tratat, care includ si promovarea unei dezvoltari rurale durabile in intreaga Comunitate, au fost constituite Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) si Fondul European agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR). In cadrul politicilor sale, Consiliul Europei a adoptat orientarile strategice ale Comunitatii pentru politica de dezvoltare rurala, pentru perioada de programare 1 ianuarie 2007- 31 decembrie 2013, luand in considerare prioritatile politice stabilite la nivel comunitar.

Aceste orientari strategice stabilesc, la nivel comunitar, prioritatile in ceea ce priveste dezvoltarea rurala pentru punerea in aplicare a fiecarei axe definite de Regulamentul Consiliului (CE.) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), pentru perioada de programare. Coordonarea dintre prioritatile Comunitatii si prioritatile nationale si regionale privind dezvoltarea rurala se realizeaza prin Programul National de Dezvoltare Rurala.

Orientarile strategice ale Comunitatii pentru prioritatile actiunii FEGA si FEADR si coerenta ajutorului comunitar sunt asigurate prin Planul Strategic National de Dezvoltare Rurala, care constituie si un instrument de referinta pentru intocmirea programarii acestor fonduri. Programul National de Dezvoltare Rurala este pus in aplicare prin Planul National Strategic.

Instrumentele de agro-mediu sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea durabila a zonelor rurale si pentru a raspunde cererii din ce in ce mai mari a societatii pentru servicile de mediu. Platile acordate prin aceasta masura trebuie sa incurajeze fermierii sa serveasca societatea ca intreg prin introducerea sau continuarea aplicarii metodelor de productie agricola compatibile cu protectia si imbunatatirea mediului, a peisajului si caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului si a diversificarii genetice.


Cadrul european si national de abordare a masurii de sprijin pentru agro-mediu

In conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1290/2005 privind finantarea Politicii Agricole Comune, au fost infiintate cele doua fonduri europene pentru agricultura:


-Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), destinat finantarii masurilor de piata, restituirilor la export si platilor directe catre fermieri;

- Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR), destinat finantarii programelor de dezvoltare rurala.

Incepand cu 1 ianuarie 2007, FEGA si FEADR inlocuiesc Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola (FEOGA), sectiunea Garantare si respective Orientare. Contributia financiara a comunitatii europene consta in sume care se transfera guvernului Romaniei de catre comisia europeana cu titlu de sprijin financiar nerambursabil, in limita plafonului anual stabilit in conformitate cu cadrul financiar multianual in cazul FEGA si angajamente bugetare comunitare pentru programele de dezvoltare rurala in cazul FEADR.

In Romania implementarea financiara a celor doua fonduri se va realiza prin intermediul a doua agentii de plati:

- Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), responsabila pentru administrarea si controlul Schemelor de Dezvoltare Rurala (FEADR) si IFOP;

- Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), responsabila pentru derularea si gestionarea fondurilor europene (FEGA) privind platile directe si masurile de piata si implementarea masurilor din axa II cuprinsa in PNDR, , ambele fiind institutii publice romane cu personalitate juridica in subordinea Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Intre cele doua agentii APRDP si APIA s-a semnat Acordul cadru de delegare/pentru implementarea tehnica a „masurilor de Agro-Mediu din Programul National de Dezvoltare Rurala 2667-20'13 Incheiat la data de0410.2007

Finantarea cheltuielilor pentru programele de dezvoltare rurala se efectueaza folosind resurse financiare de la bugetul de stat pentru partea de cofinantare si de la Bugetul Comunitatii Europene in conformitate cu angajamentele bugetare anuale.


4. Normele generale pentru sprijinul comunitar in favoarea dezvoltarii rurale finantat de FEADR sunt stabilite in Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.


4.1. Sub-masura 1 : Agricultura ecologica

Agricultura ecologica (agricultura organica sau biologica) este un sistem '' modern 'de cultura a plantelor, de a ingrasa animale si de a produce alimente, care se deosebeste fundamental de agricultura conventionala. Acest tip de agricultura are

rolul de a produce hrana curata, naturala, in deplina corelatie cu conservarea si dezvoltarea mediului. Agricultura ecologica contribuie la cresterea activitatilor economice cu o importanta valoare adaugata, contribuind si la sporirea interesului pentru spatiul rural.

Acest tip de agricultura nu utilizeaza fertilizanti si pesticide de sinteza, stimulatori si regulatori de crestere, hormoni, antibiotice sau sisteme intensive de crestere a plantelor si animalelor. Organismele modificate genetic si derivatele lor sunt interzise in agricultura ecologica. Pentru a se trece de la agricultura conventionala la agricultura ecologica trebuie respectata perioada de conversie (2 ani pentru productia vegetala si culturile anuale si 3 ani pentru culturile perene).

Agricultura ecologica se bazeaza pe respectarea unor reguli si principii de productie stricte, in conformitate cu legislatia comunitara (Regulamentul nr 2092/1991 ) si cea nationala in vigoare.

Aplicantii sub-masurii 1- Agricultura ecologica, pot opta pentru una sau mai multe optiuni din cele doua pachete. Aceste pachete pot fi aplicate pe oricare din terenurile agricole de pe intreg teritoriul Romaniei.

Tabel continand sub-masurile, pachetele, optiunile si platile


Pachetul_____________Sub-masura_____ _______ ______ _______Plata(EURO/ha/an)


Sub-masura 1. Agricultura Ecologica

Pachetul LI Conversia la Productia Ecologica Certificata

1.1 .a              Culturi pe teren arabil in conversie* 131

l.l.b Pajisti permanente in conversie* 149

1.1 .c              Culturi legumicole in conversie* 232

1.1 .d             Plante aromatice si medicinale in conversie 214

l.l.e             Culturi perene in conversie (vii si livezi) 316

Pachetul 1.2 Mentinerea Productiei Ecologice Certificate

1.2.a Culturi arabile ecologice certificate 94

1.2.b          Pajisti permanente ecologice certificate 112

1,2.c         Culturi legumicole ecologice certificate 188

1.2.d       Plante aromatice si medicinale ecologice certificate 160

1.2.e          Culturi perene certificate (vii si livezi) 170





Fermierii care obtin produse ecologice trebuie sa fie inregistrati ca producatori in agricultura ecologica si trebuie sa aiba un contract cu un organism de certificare in

agricultura ecologica aprobat de catre MADR. Terenul trebuie sa fie eligibil si inregistrat la un organism de certificare in agricultura ecologica pentru intreaga perioada de cinci ani a angajamentului. Se vor folosi metode de productie agricola ecologica in conformitate cu legislatia comunitara si nationala in vigoare. Pentru produsele ecologice o importanta deosebita o are etichetarea acestora. Pe eticheta aplicata produselor ecologice trebuiesc mentionate urmatoarele :

- referirea la modul de productie ecologica

- sigla producatorului

- numele si codul organismului de inspectie si certifecare (mentionarea incepand cu anul 2006 sigla « ae »

In fiecare an MAPDR elaboreaza Lista producatorilor din agricultura ecologica , care este pusa la dispozitia celor interesati.

Comercializarea produselor ecologice se poate face direct de producator sau prin comercianti (reteaua de mari magazine, cat si micile magazine specializate) inregistrati la MAPDR. in cazul in care legislatia nationala si/sau legislatia UE privind agricultura ecologica va fi revizuita, fermierii aflati sub angajament pentru a beneficia in continuare de plati compensatorii in cadrul acestei masuri, trebuie sa respectencerintele aditionale ce vor fi indroduse prin modificarile legislative. In cazul in care legislatia nationala si/sau legislatia UE privind agricultura ecologica va fi revizuita, fermierii aflati sub angajament pentru a beneficia in continuare de plati compensatorii in cadrul acestei masuri, trebuie sa respecte cerintele aditionale ce vor fi indroduse prin modificarile legislative.

Obiectivele specifice agriculturii ecologice sunt:

a) protejarea mediului

b) cresterea suprafetei de teren agricol certificat conform standardelor agricole si alimentare UE

c) prevenirea pierderii terenului agricol certificat conform standardelor agricole si alimentare UE Costurile tranzactionale respectiv cheltuielile anuale de inregistrare, inspectie si certificare ecologica si care conform articolului 39(4) al Regulamentului 1698/2005 nu trebuie sa depaseasca 20% din valoarea platii pe agro-mediu. Vor fi platite anual cu conditia ca fermierul sa justifice cu factura si chitanta aceste cheltuieli.




4..2. Sub-masura 2 - Gospodarirea extensiva a pajistilor


Tabel continand sub-masura, pachetele, optiunile si platile


Pachetul Plata (Euro/ha)

Pachetul de baza 2.1 Conservarea de baza a pajistilor                           112

Pachetul de baza 2.2 Conservarea pajistilor cu inalta valoare naturala 187

Pachetul optional 2.3 Practici de lucru traditionale

Pachetuloptional 2.4 Reconditionarea pajistilor invadate de vegetatie lemnoasa 186

Pachetul ottional 2.5 Conservarea habitatelor de pajisti umede                                                150


Pajistile sunt o componenta importanta a vegetatiei din Romania si includ zone semnificative de pasuni si fanete ( aproximativ 11% din teritoriul national ) .

Pajistile sunt esentiale pentru biodiversitate constituind cele mai importante ecosisteme existente in Romania si Europa continentala. Ele se confrunta cu amenintarea degradarii sau pierderii ca urmare a schimbarii modului de folosinta a terenului.

Aceasta se refera la :

riscul abandonului cauzat de declinul sistemelor agricole traditionale cu inalta Valoare Naturala

- suprapasunatul, cultivarea sau dezvoltarea fizica inadecvata a infrastructurii

- existenta, dezvoltarea locuintelor si a turismului distrug pajistile valoroase in unele locatii.

Aplicarea acestei sub-masuri va determina utilizarea unor practici de management extensiv al pajistilor prin promovarea unor actiuni directe de catre fermieri ca si prin interzicerea aratului, Intarzierea primei cosiri, limitarea input-urilor si mentinerea unor conditii rezonabile de pasunare.

Respectarea cerintelor acestei sub-masuri va contribui la conservarea florei si faunei, gospodarirea extensiva a pajistilor si conservarea peisajului rural. Pentru pajistile din interiorul ariilor protejate, sub-masura respectiva contribuie la atingerea obiectivelor de conservare, inclusiv la atingerea statutului favorabil de conservare in siturile Natura 2000. Folosirea practicilor traditionale va sustine de asemenea efortul global de contracarare a schimbarilor climatice. Aceste pachete pot fi aplicate pe terenurile agricole utilizate ca pasuni sau fanete, in intreaga tara.


Pachetul de baza 2.1- Conservarea de baza a pajistilor poate fi aplicata pe intreg terenul utilizat ca pasuni sau fanete pe teritoriul Romaniei.

Acest pachet are ca obiectiv operational mentinerea resurselor de pajiste prin aplicarea practicilor agricole durabile.

Pachetul are urmatoarele cerinte de management:

- fertilizantii chimici sunt permisi doar pana la 40 kg N s.a./ha pentru fanetele si pasunile aflate sub angajament;

- utilizarea gunoiului de grajd este permisa pana la echivalentul maxim 60 de kg N s.a/ha. Pe suprafetele aflate sub angajament nu este permisa utilizarea gunoiului de grajd bogat in azot (gunoi din fermele avicole si de porcine)

- pesticidele pot fi folosite pe fanetele si pasunile aflate sub angajament pentru controlul plantelor care invadeaza terenul, dar numai cu aplicare locala (pulverizare locala prin utilizarea echipamentelor portabile pentru suprafetele afectate de aceste plante);

- in cazul fanetelor sau a amestecurilor pasuni/fanete este necesara cel putin o cosire

- in cazul pasunilor trebuie asigurat un pasunat corespunzator si evitat sub-pasunatul (inaltimea ierbii nu trebuie sa depaseasca 20 cm);

- activitatea de pasunare este permisa din martie (numai daca solul descoperit reprezinta mai putin de 25%) pana in noiembrie, iar in cadrul zonelor cu inalta Valoare Naturala poate sa inceapa din luna aprilie ;

pentru parcelele aflate sub angajament sunt permise doar 3 cosiri mecanizate, iar pentru cosirea manuala nu exista limite ; pentru parcelele de pasune aflate in zonele cu inalta Valoare Naturala sunt permise doar 2 cosiri mecanizate ;

cositul poate incepe doar dupa 15 iunie, iar prima cosire trebuie realizata pana la data de 15 august;

- parcelele de pasuni aflate in zonele cu inalta Valoare Naturala pot fi cosite incepand cu intai iulie ;

iarba cosita trebuie stransa de pe suprafata nu mai tarziu de 2 saptamani de la cosire;

- pasunile inundate nu vor fi pasunate mai devreme de 2 saptamani de la retragerea apelor si uscarea terenului

- peisajul si biodiversitatea vor fi mentinute in cadrul pajistilor aflate sub angajament

- cursurile raurilor trebuie protejate prin limitarea pasunatului la 3 m de maluri pentru protejarea vegetatiei lemnoase si prevenirea eroziunii desi va fi permisa adaparea animalelor in locuri in care acest lucru se poate face in siguranta;

- nu este permisa hranirea cu concentrate pe suprafata pajistilor :

- este interzis aratul fanetelor si pasunilor aflate sub angajament;

- este interzisa discuirea mecanizata a fanetelor si pasunilor aflate sub angajament;

- sunt permise metodele traditionale cu tractiune cabalina;

- nu vor fi realizate insamantari de suprafata sau suprainsamantari.

Cantitatea de azot in gunoiul proaspat cu asternut de paie :



- amestec = 0.50% N -gunoi de cal = 0.58% N

- gunoi de cornute mari = 0.45% N

- gunoi de oi = 0.85% N

- gunoi de porci = 0.45% N

Cantitatea de azot in gunoiul proaspat in functie de calitatea furajelor :

- gunoi de cal = 0.32 - 0.84% N

- gunoi de vaca = 0.21 - 0.75 % N

- gunoi de porc = 0.28 - 1.05 % N

- gunoi de gaina = 1.2 - 5.82 % N

Variatia azotului total in functie de procedeul de pastrare :

- indesat = 0.61% N

- afanat - indesat = 0.66% N -afanat = 0.71%N

Azotul total din gunoiul de grajd in functie de descompunere dupa perioada de pastrare :

Tipul azotului proaspat dupa 2 luni dupa 4 luni dupa 6 luni

Azot total                        0.52 % 0.60 % 0.66 % 0.73 %

Azot protidic 0.33 % 0.45 % 0.54 % 0.68 %

Azot amoniacal              0.15 % 0.12 % 0.10 % 0.05 %




Raportul apa/azot in dejectii


apa


azot



lichid

solid

lichid

solid

Vite cornute





cai





oi





porci







Pachetul de baza 2.2 - Conservarea pajistilor cu inalta Valoare Naturala- este disponibil doar pentru zonele delimitate cu inalta Valoare Naturala. Obiectivul operational al acestui pachet este mentinerea si sporirea suprafetelor de pajisti cu inalta Valoare Naturala, a diversitatii speciilor si starii de conservare pentru habitate prin mentinerea/introducerea practicilor agricole cu inalta valoare naturala asociata cu managementul pajistilor.


Cerinte de management

- interzicerea utilizarii fertilizantilor chimici si pesticidelor pe suprafata fanetelor si pasunilor aflate sub angajament. Plantele invazive trebuie inlaturate utilizand numai metode manuale (cosiri repetate pe suprafetele afectate);

- utilizarea gunoiului de grajd este permisa pana in echivalentul maxim 60 kg N s.a/ha. Pe aceste suprafete nu este permisa utilizarea gunoiului de grajd bogat in azot (gunoi din ferme avicole si porcine);

- in cazul fanetelor sau a mozaicului pasuni/fanete este necesara cel putin o cosire ;

in cazul pasunilor, pasunatul trebuie asigurat in mod corespunzator si evitat sub-pasunatul. inaltimea ierbii nu trebuie sa depaseasca 20 cm in timpul lunii august;

- pasunatul este permis de la inceputul lunii aprilie pana in noiembrie ;

- cositul poate incepe numai dupa intai iulie, iar prima cosire trebuie realizata pana la 15 august;

- sunt permise doar 2 cosiri mecanizate. Nu exista limitare pentru cosirile manuale ;

in cazul cosirii mecanizate, metoda de cosire nu trebuie sa fie concentrica (nu trebuie sa porneasca dinspre margine spre centrul parcelei)

- iarba cosita trebuie stransa de pe suprafata nu mai tarziu de doua saptamani de la cosire;

- pasunile inundate nu vor fi pasunate mai devreme de 2 saptamani de la retragerea apelor;

peisajul valoros si biodiversitatea vor fi mentinute in cadrul pajistilor aflate sub angajament;

- cursurile raurilor trebuie protejate prin limitarea pasunatului la 3 m pentru protejarea vegetatiei lemnoase si prevenirea eroziunii desi va fi permisa adaparea animalelor;

- nu este permisa hranirea cu concentrate pe suprafata pajistilor;

- interzicerea ararii pasunilor si fanetelor sub angajament;

- este interzisa discuirea mecanizata a fanetelor si pasunilor aflate sub angajament;

- nu vor fi realizate insamantari de suprafata sau suprainsamantari;


Pachetul optional 2. - Practicile de lucru traditionale - acest pachet poate fi aplicat doar in combinatie cu unul din pachetele anterioare.(2.1 si 2.2).Obiectivul operational al pachetului este prevenirea pierderii suplimentare a faunei cauzate de lucrarile mecanizate pe pajisti.

Cerinte de management:

- cositul va fi realizat manual;

- intoarcerea fanului si stransul acestuia in capite nu vor fi realizate cu utilaje mecanizate;

alte lucrari (ex : imprastierea gunoiului de grajd) nu vor fi realizate cu utilaje mecanizate;

Sunt permise lucrarile traditionale cu tractiune cabalina cu exceptia cositului.


Pachetul optional 2.4. - Reconditionarea pajistilor invadate de vegetatie lemnoasa - poate fi adaugat doar primelor doua pachete.(2.1 sau 2.2) Pentru aplicarea acestui pachet este necesara elaborarea preliminara a unui plan de management in vederea Indrumarii actiunilor fermierilor. Un expert de mediu va evalua daca Inlaturarea vegetatiei lemnoase invazive nu va determina pierderi importante de fauna daca pachetul este aplicat in zone ornitologice importante. Un fermier este eligibil sa aplice acest pachet daca cel putin o parcela este acoperita in proportie de 25% cu vegetatie lemnoasa invaziva. Odata cu determinarea eligibilitatii toate parcelele invadate de vegetatie lemnoasan vor trebui sa intre in cadrul optiunii. Nu sunt eligibile pentru plata toate zonele aflate la o distanta de 3 m de cursul raurilor.

Obiectivul operational al acestui pachet este reconditionarea pajistilor invadate de vegetatie lemnoasa, in acest fel prevenind pierderile suplimentare de habitate de pajisti si de specii asociate acestora.

Cerinte de management:

- vegetatia lemnoasa invaziva va fi indepartata de pe pajistile aflate sub angajament in primul an de aplicatie intre 1 august si 31 noiembrie ;

- vegetatia lemnoasa invaziva taiata va fi indepartata de pe suprafata terenului in termen de 6 luni de la operatia de taiere ;

- vegetatia lemnoasa cu valoare naturala semnificativa, valoare economica sau peisagistica, poate fi mentinuta in masura in care suprafata acoperita nu depaseste 10 % din suprafata parcelei;

in anii urmatori ai angajamentului fermierul va trebui sa respecte cerintele de management ale primelor doua pachete.






Pachetul optional 2.5. - Conservarea habitatelor de pajisti umede - poate fi adaugat celui de al doilea pachet 2.2 (Conservarea pajistilor cu inalta Valoare Naturala). Obiectivul operational al pachetului este mentinerea si sporirea teritoriilor de inmultire si hranire a pasarilor de camp, care cunosc un declin din punctul de vedere al starii de conservare la nivelul UE, asociat pajistilor umede si vailor

raurilor.

Cerinte de management:

Toate cerintele specifice celui de al doilea pachet (Conservarea pajistilor cu inalta Valoare Naturala) cu exceptia:

- activitatii de cosit care poate incepe numai dupa 1 august. Prima cosire trebuie realizata pana la data de 15 august;

- trebuie mentinute benzi de iarba necosite in jurul parcelei;

- perioada de pasunare poate incepe din august pana la sfarsitul lunii noiembrie (nu este permisa pasunarea in perioadele umede - suprafata terenului degradat trebuie sa fie sub 15%).







4. Sub masura 3 - Protectia apei si a solului


Tabel continand sub-masura, pachetele, optiunile si platile



Pachetul                                                                Plata(euro/ha/an)

Pachetul 1 Culturi verzi                                                   153

Pachetul 2 Transformarea terenului arabil in pajisti        112


Aceasta masura vizeaza sprijinirea eforturilor Romaniei de a implementa Directiva Cadru a Politicii Comunitare in sectorul apei (Directiva 2000/60/CE), care are ca obiectiv comun pentru toate statele membre mentinerea a bunei calitati economice si chimice si a apei pana in 2015. Aceasta sub-masura este , deasemenea, in acord cu Strategia UE pentru Protectia Solului. Se iau in vedere urmatoarele aspecte :

- descresterea cantitativa a dozelor de fertilizanti chimici, pesticide si insecticide ce pot patrunde in reteaua hidrografica

- reducerea intensitatii eroziunii datorate apei precum si a suprafetelor afectate de acest proces;

- prevenirea inundatiilor;

- conservarea speciilor de plante si animale prin crearea de habitate ;

- absorbtia semnificativa de carbon ca urmare a transformarii terenurilor arabile in pajisti.

Obiectivul specific al sub-masurii este ca fermierii sa imbunatateasca managementul apei si solului, inclusiv in zonele afectate de eroziune severa si in cele in care exista riscul de pierdere a nutrientilor. Aceasta sub-masura are 2 pachete :

- culturi verzi

- conversia terenului agricol in pajisti

Culturile verzi sunt infiintate dupa recoltarea culturii principale. Poate fi semanata o singura specie sau o combinatie de specii. Obiective operationale :

- cresterea suprafetei de teren agricol acoperita cu culturi verzi pentru perioada de iarna, asigurandu-se astfel protectia impotriva pierderii nutrientilor, a eroziunii solului si a pierderilor de apa;

- oferirea de zone acoperite cu culturi verzi pasarilor ne-migratoare.

Cerinte de management:

- Infiintarea culturilor verzi trebuie realizata pana la sfarsitul lunii septembrie ;

- fertilizantii pot fi utilizati doar inaintea plantarii culturilor verzi;

- biomasa formata va fi incorporata in sol la Inceputul primaverii;

- toate activitatile agricole vor incepe dupa 1 martie. In categoria culturilor verzi intra urmatoarele specii:

a) leguminoase anuale si perene :

- lupin cu frunza ingusta

- lupin galben -bob

- mazariche

b) rapita

c) mustarul d)secara

e) hrisca

f) lolium

g) cereale paioase Ingrasamintele verzi pot fi cultivate :

a) in cultura pura

b) in cultura intermediara

- ascunsa

- dupa miriste

- cultura de toamna ( rapita, mazarichea, lolium ,cereale paioase)


Conversia terenului agricol in pajisti

Obiectivele operationale sunt:

- reducerea suprafetelor de teren agricol de riscul pierderii nutrientilor si /sau de eroziunea solului;

crearea habitatelor de pajisti si a peisajelor de tip mozaic in cadrul zonelor dominate de terenuri arabile.

Cerinte de management:

- pajistile vor fi infiintate prin luarea in considerare a plantelor specifice florei locale, in conformitate cu conditiile climatice si de sol existente in zona respectiva;

- pasunatul este interzis in primul an ;

- toate cerintele pachetului ' Conservarea de baza a pajistilor' incepand cu cel de al doilea an.

Conversia angajamentelor

Transformarea unui angajament intr-un alt angajament in perioada de validitate a acestuia poate avea loc doar daca indeplineste urmatoarele conditii:

- conversia respectiva aduce beneficii semnificative mediului sau bunastarii animalelor;

- angajamentul initial este imbunatatit semnificativ ;

- programul de dezvoltare rurala include angajamentele respective. Angajamentele de agro-mediu pot fi ajustate in perioada de aplicare daca programul de dezvoltare rurala aprobat include scopul ajustarii, iar aceasta este justificata avand in vedere obiectul angajamentului. Ajustarile pot conduce la extinderea duratei angajamentului


4. Implementarea masurilor de agromediu

Beneficiari

Persoane fizice, juridice, sau grup de persoane fizice sau juridice indiferent de

statutul juridic pe care grupul si

membrii sai il detin, care desfasoara activitati agricole pe teritoriul national.

Arie geografica

intreg teritoriul Romaniei, cu exceptia pachetelor din cadrul Sub-masurii 2 Gospodarirea Extensiva a Pajistilor, sub-masura care cuprinde un pachet pentru zona din afara zonei montane si un pachet care se adreseaza zonei montane (asa cum este delimitata pentru ZDM).

Contractele de Agro-mediu

Platile de agro-mediu se vor acorda fermierilor sau altor utilizatori de teren agricol care isi iau angajamente voluntare de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani de la data acordarii primei plati.

Platile de agro-mediu acopera numai acele angajamente care trec peste cerintele minime (acestea fac referire la nivelul de referinta neplatit) de la care se pleaca in efectuarea calculelor platilor compensatorii acordate.

Conform Articolului 39 al Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1698/2005, platile de agro-mediu acopera acele angajamente, care depasesc standardele obligatorii specificate pe baza Articolelor 4 si 5 si a Anexelor III si IV din Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1782/2003, la fel ca si cerintele minime referitoare la aplicarea fertilizantilor si a produselor de protectia plantelor si alte cerinte obligatorii din legislatia nationala si specificate in PNDR. Articolul 51 al Regulamentului Consiliului (CE) nr 1698/2005 specifica in acelasi timp, ca in perioada de tranzitie (pana la introducerea SPS de catre Romania), cerintele minime se refera la acele reguli ce sunt incluse in Articolul 5 si Anexa IV din Regulamentul 1782/200


Criterii de eligibilitate

Beneficiarul poate aplica pentru plati de agromediu in cadrul acestei masuri dac

1) este utilizatorul unei suprafete agricole localizata pe teritoriul Romaniei, identificabila in Sistemul Integrat de Administrare si Control, cu o suprafata min de 1 ha iar parcelele eligibile au dimensiunea minima de 0,3 ha;

2) se angajeaza sa implementeze programul de agro-mediu pentru o perioada de ani, de la data efectuarii primei plati;

3) se angajeaza sa respecte cerintele minime (Bunele Conditii Agricole si de Mei si Legislatia Nationala relevanta) pe suprafata intregii exploatatii agricole;

4) se angajeaza sa respecte cerintele specifice pachetelor de agro-mediu pentru c aplica.

Beneficiarul care intentioneaza sa implementeze un program de agro-mediu trebuie sa completeze aplicatia pentru acordarea primei plati de agro-mediu. In anii urm beneficiarul trebuie sa reinoiasca aceasta aplicatie anual pentru acordarea platii de agro-mediu.

Selectarea aplicatiilor se va face pe principiul primul venit - primul servit.

Beneficiarul trebuie sa tina un registru al activitatilor legate de implementarea actiunilor de agro-mediu.

Forma si valoarea sprijinului

Plata de agro-mediu este fixa si reprezinta o compensatie pentru pierderile de ve costurile aditionale si costurile tranzactionale suportate de fermieri in urma asumarii angajamentului. Cerintele minime nu sunt incluse in calculul platii compensatore. Plata se efectueaza anual, pentru indeplinirea unui set specific de cerinte cuprins intr-un anumit pachet. Platile de agro-mediu se pot efectua luand in considerare unitate de masura hectarul.

Platile de agro-mediu se acorda pentru terenul agricol utilizat ca arabil, pasune, faneata, vii si livezi. Masura contine 3 sub-masuri de agro-mediu. Fiecare sub-masura contine mai multe pachete de agro-mediu.

Lista sub-masurilor de agro-mediu:

Sub-masura 1. Agricultura ecologica

Sub-masura 2. Gospodarirea extensiva a pajistilor

Sub-masura 3: Protectia apei si a solului



Sub-masuri, pachete si optiuni

Pachetul 1.1.Conversia la Agricultura Ecologica Certificata

Optiunea 1.1 A

Culturi pe teren arabil in conversie*


Optiunea 1.1B

Pajisti permanente in conversie*


Optiunea 1.1C

Culturi legumicole in conversie*


Optiunea 1.1D

Plante aromatice si medicinale in conversie*


Optiunea 1.1E

Culturi perene in conversie*


Pachetul 1.2: Mentinerea Productiei Ecologice Certificate<

Optiunea 1.2 A

Culturi pe teren arabil certificate


Optiunea 1.2B

Pajisti permanente certificate


Optiunea 1.2C

Culturi legumicole certificate


Optiunea 1.2D

Plante aromatice si medicinale certificate


Optiunea 1.2E

Culturi perene certificate





Pachetul 1:

Culturi Verzi


Pachetul 2:

Transformarea Terenului Arabil in Pajisti



* Un nivel mai mare de plata este prevazut pentru perioada de conversie in cazul agriculturii ecologice (2 ani maximum pentru culturile anuale si 3 ani maximum pentru culturile perene)a


Sub-masuri aditionale (informativ)

Tabel Informativ privind sub-masurile suplimentare ce vor fi elaborate pentru dezvoltarea prezentei masuri de agro-mediu in perioada 2007 - 201

Obiectiv

Sub-masuri

Data estimate pentru implementare

Conservarea resurselor genetice din agricultura

Conservarea raselor de animale autohtone amenintate


Conservarea biodiversitatii

Conservarea livezilor traditionale


Conservarea biodiversitatii + Protectia Apei si a Solului

Benzi inierbate


Conservarea biodiversitatii

Protejarea habitatelor

naturale si a speciilor salbatice


Combinarea Sub-masurilor si a pachetelor

In cazul combinarii angajamentelor de agro-mediu, nivelul sprijinului ia in considerare pierderile de venit si costurile aditionale rezultate din combinarea acestor angajamente.

Costuri tranzactionale

In concordanta cu prevederile Articolelor 39(4) si 40(3) din regulamentul Nr. 1698/2005, este acordata o compensare aditionala fermierilor care participa la Sub-masura 1: Agricultura Ecologica pentru a acoperi costurile aditionale asociate inregistrarii si certificarii cu o autoritate de certificare autorizata. Aceste costuri nu se atribuie direct costurilor de implementare a angajamentului, ele sunt costuri care „lasa' angajamentul sa se desfasoare.

Conversia angajamentelor

Un angajament poate fi convertit intr-un alt angajament, in perioada in care acesta este valabil, numai daca indeplineste urmatoarele conditii:

a) conversia respectiva aduce beneficii semnificative mediului sau bunastarii animalelor

b) angajamentul existent este imbunatatit semnificativ

c) programul de dezvoltare rurala aprobat include angajamentele in cauza.

Ajustarea angajamentelor

Angajamentele de agro-mediu pot fi ajustate in perioada in care sunt aplicate in cazul in care programul de dezvoltare rurala aprobat include scopul ajustarii iar ajustarea este justificata pe deplin luand in considerare obiectivul angajamentului. Aceste ajustari pot lua forma unei extinderi a duratei angajamentului.

Schimbari survenite in legislatia nationala si cea comunitara

O clauza de revizuire este necesara pentru angajamentele de agro-mediu pentru a asigura ajustarea acestora in cazul amendarii standardelor obligatorii relevante sau a cerintelor, stabilite ca urmare a Articolelor 4 si 5 ale Regulamentului (CE) Nr 1782/2003 si ale Anexelor sale III si IV, si totodata pentru cerintele minime pentru fertilizanti si produse folosite pentru protectia plantelor si a altor cerinte obligatorii relevante stabilite prin legislatia nationala.

Daca o asemenea ajustare nu este acceptata de catre beneficiar, angajamentul va fi anulat insa nu se va cere rambursarea platilor efectuate pana la acea data respectand astfel perioada in care angajamentul a fost in vigoare.

Angajamente de agro-mediu in zone specifice

In cazul sprijinului pentru zonele montane, zone cu alte handicapuri, zone agricole Natura 2000 si zone agricole incluse in planurile de management pentru bazinele raurilor ca urmare a Directivei CE, angajamentele de agromediu iau in considerare conditiile stabilite pentru acordarea sprijinului in aceste zone.

Compatibilitatea cu sprijinul oferit prin pilonul unu si cu alte plati de dezvoltare rurala

Aceasta masura este complementara sprijinului oferit prin pilonul unu precum si cu alte plati de dezvoltare rurala oferite prin PNDR si ar trebui combinata acolo unde este posibil pentru a sprijini a) dezvoltarea complexa a agriculturii ecologice si a sistemelor agricole cu inalta Valoare Naturala si b) pentru extinderea numarului de beneficiari.


Masurile din Axa 1 cu relevanta pentru agro-mediu sunt:

• Pregatire profesionala (Articolul 21)

• Sisteme de consiliere (Articolele 24 si 25)

• Modernizarea fermelor (Articolul 26)

• Valoare adaugata produselor primare din agricultura si silvicultura (Articolul 28)

Respectarea standardelor - reducerea sau anularea platilor

Cand beneficiarii acestei masuri nu respecta pe intreaga suprafata a fermei Bunele Conditii Agricole si de Mediu plata anuala va fi redusa sau anulata. Reducerea sau anularea platilor se va aplica de asemenea in cazurile unde beneficiarii masurii de agro-mediu nu respecta pe intreaga suprafata a fermei, ca rezultat al unei actiuni sau al unei omisiuni care li se atribuie direct, cerintele minime privind fertilizarea si protectia plantelor la care se face referire in Articolul 39.3 al Regulamentului Consiliului 1698/2005.



Finantare

Finantarea se realizeaza, integral din fonduri publice, astfel:

FEADR


Euro

Romania


Euro

Cheltuiala publica totala


Euro


Prevederi tranzitionale

Angajamentele de Agro-mediu, care sunt sprijinite prin SAP ARD pana la finalul anului 2008, vor fi sprijinite pentru perioada urmatoare prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 - 201






Indicatori de monitorizare




Tipul indicatorului

Indicator

Tinta 2007-2013

Output

Numarul total al fermelor care primesc sprijin


Suprafata totala sprijinita


Numar total de contracte


Suprafata fizica totala sprijinita





















PNDR 2007-2013 a fost implementat intr-o perioada de schimbari semnificative pentru agricultura Romaniei de vreme ce face primii pasi pe piata UE, in conditiile efectelor reformelor PAC din aceasta perioada. De asemenea, si cresterea economica are un impact semnificativ asupra sectoarelor agricol si al economiei rurale, ceea ce inseamna oportunitati, dar si amenintari. Pana la sfarsitul anului 2006, fermierii romani au primit sprijin prin intermediul programelor nationale (de ex. Programul Fermierul, Programul Renta Viagera) si prin Programul SAP ARD cofinantat de UE. Avand in vedere mediul competitiv in crestere dupa aderare, aspecte precum competitivitatea si economia de scara vor deveni din ce in ce mai critice pentru agricultura Romaniei.mContextul general economic si social al elaborarii PNDR 2007-2013 este mai complex decat se prevedea in 2000. Noul PNDR pune accent pe intarirea competitivitatii si pe economia de scara si in acelasi timp ia in considerare necesitatea de a proteja natura, mediul, resursele naturale, terenul si apa in mediul rural, precum si imbunatatirea calitatii vietii pentru locuitorii din spatiul rural.

PNDR-ul actual pune accent deci pe aspecte precum competitivitate, mediu, calitatea vietii, avand ca obiective generale: o Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier, o imbunatatirea mediului rural,

o imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea economiei rurale; o Demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala (LEADER). Obiectivele generale sunt impartite intr-un numar de obiective strategice ce tin cont de situatia economica locala si regionala din mediul rural si provocarile ce vor urma. Masurile promovate prin Axa 2 integreaza strategia comunitara de mediu contribuind la sustinerea retelei Natura 2000, a angajamentului de la Goteborg de a sprijini stoparea declinului biodiversitatii pana in 2010, a obiectivelor stabilite de Directiva 2000/60/CE de stabilire a cadrului comunitar de actiune in domeniul strategiei apelor si a obiectivelor Protocolului de la Kyoto, in ceea ce priveste atenuarea schimbarilor climatice.

Pentru a realiza aceste prioritati, PNDR se concentreaza asupra unor actiuni cheie:

Conservarea peisajelor agricole. Aceasta se va realiza in principal prin masurile de sprijin a zonelor defavorizate, masuri care vor contribui la practicarea unei agriculturi durabile si carevor reduce riscul de abandon al activitatilor agricole, implicit al degradarii relatiei stabilite intre aceste activitati si mediu.

Sustinerea agriculturii ecologice ca o abordare globala a agriculturii durabile. S Promovarea serviciilor si a practicilor agricole care protejeaza mediul. In conditiile in care sunt respectate standardele comunitare si nationale obligatorii, cerintele de management din masura de agro - mediu aduc un plus de beneficii de mediu prin care se va contribui la mentinerea si imbunatatirea pajistilor, in special a pajistilor cu inalta valoare naturala precum si la protejarea resurselor de apa si sol. Se are in vedere ca pentru astfel de angajamente mai stricte, agricultorii sa fie compensati pe masura, deoarece furnizeaza servicii de mediu semnificative, pe care piata nu le poate oferi singura.

Combaterea schimbarilor climatice. Agricultura si silvicultura vor juca un rol important in dezvoltarea surselor de energie regenerabila. De asemenea, sustinerea practicilor agricole traditionale va contribui si la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Un rol deosebit in lupta cu schimbarile climatice va fi jucat de masurile de impadurire. In plus, padurile pot contribui si la crearea de microclimate, ca forma de adaptare la consecintele schimbarilor climatice.

Incurajarea solutiilor de tip 'win-win', atat din perspectiva protectiei mediului cat si din cea socio-economica. Serviciile de mediu, in special cele oferite prin masura de agro-mediu, sustin conturarea unei identitati rurale locale inclusiv prin produsele alimentare ce provin din acele zone, favorizand astfel cresterea economica, crearea de noi locuri de munca in special prin turism si diversificarea activitatilor economice in mediul rural. S incurajarea echilibrului teritorial.

Masurile din cadrul axei 2 pot aduce o contributie esentiala la cresterea atractivitatii zonelor rurale. Ele pot, de asemenea, sa contribuie la mentinerea unui echilibru durabil intre zonele urbane si zonele rurale. in combinatie cu alte axe ale programului, masurile de imbunatatire a mediului si a spatiului rural, pot contribui pozitiv lan repartizarea echilibrata in spatiu a activitatilor economice, precum si la coeziunea teritoriala.












































BIBLIOGRAFIE:

1.Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-20013

2.Legea Nr. 1, privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentei de Plati si Interventie pentru Agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare

Regulamentul CE nr. 1782/2003 privind normele comune de sprijin direct in cadrul politicii agricole comune;

4.Regulamentul CE nr. 1290/2005 despre Politica Agricola Comuna;

5. Regulamentul CE nr. 1255/1999 din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pietei in sectorul laptelui si produselor lactate;

6. Regulamentul CE nr. 1251/1991 privind cultivarea plantelor agricole;

7. Regulamentul CE nr. 1259/1999 privind sistemul SAPS;

8. Regulamentul CE nr. 1257/1999 privind sprijinul FEOGA;

9.Regulamentul CE nr. 885/2006, de stabilire a normelor comunitare detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1290/2005 privind acreditarea agentiilor de plati si a altor organisme si lichidarea conturilor FEGA si FEADR.

lO.Regulamentul Comisiei nr. 796/2004 din 21 aprilie 2004 privind stabilirea regulilor detaliate pentru aplicarea conditionalitatii, modularii si a sistemului integrat de administrare si control prevazute de Regulamentul CE nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind regulile comune pentru regimurile de sustinere directa in cadrul politicii agricole comune si pentru stabilirea anumitor regimuri de sustinere in favoarea agricultorilor. 11. Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.













Anexa 1. Zone montane defavorizate





























Anexa 2. LFA LFA Romania




























Anexa Note de bonitare a terenurilor agricole

(Harta digitala a Romaniei, versiunea 2.0, Geosystems Romania)

Zone semnificativ defavorizate




























Anexa . 4 Indicele de ariditate

(sursa: date furnizate de ICPA





























Anexa . 5 Gradul de eroziune

(sursa: Harta digitala a Romaniei versiunea 2.0, Geosystems Romania)

Eroziunea terenurilor




























Anexa . 6 Gradul de salinizare

(sursa: Harta digitala a Romaniei versiunea 2.0, Geosystems Romania)

Gradul de salinizare al terenurilor




























Anexa. 7 Gradul de gleizare

(sursa: Harta digitala a Romaniei versiunea 2.0, Geosystems Romania)

Gradul de gleizare






























Anexa 8. Zone rurale defavorizate de conditii naturale specifice

















Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|