Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului

Facultatea de Horticultura si Silvicultura

Tehnologii in sisteme ecobiologice horticole

Anul I

Principalele boli si daunatori care afecteaza culturile legumicole si metode biologice de combatere

A. METODE DE CONTROL A BOLILOR SI DAUNATORILOR

Preventive:

Utilizarea culturilor rezistente

Programarea datei de plantare

Distanta dintre randuri

Rotatia culturilor

Asigurarea igienei campurilor

Diversificarea culturilor

Crearea unui mediu nefavorabil daunatorilor

Fortificarea plantelor de cultura ( tratamente cu extrase de urzica, coada calului)

Utilizarea de obstacole fizice ( fileiri, capcane, material plastic)

Perdele de protectie

Utilizarea de plante gazda

Utilizarea de specii rezistente la boli si daunatori

Utilizarea de folii anticondens ( in sere, solarii)

Curative:

Introducerea, cresterea si mentinerea de dusmani naturali

Introducerea de modificari in comportament

Tehnici biologice cu substante vegetale si minerale

Indepartarea si reducerea daunatorilor

Lansarea de auxiliari, insecte si acarieni

Utilizarea de virusuri, bacterii, ciuperci

Utilizarea de atractanti ( zahar, otet, sunet, culoare, lumina)

Folosirea de insecticide vegetale ( piretrine, rotenona,nicotina)

Folosirea de uleiuri minerale si vegetale

Utilizarea de sapun negru si alcool ars

B. BOLILE PLANTELOR HORTICOLE

1.BOLILE LEGUMELOR SOLANO - FRUCTOASE

• Mozaicul tomatelor/ardeiului

Boala se regaseste in culturile de tomate, tutun, ardei si vinete in sere, solarii si camp.

Se manifesta sub forma de mozaic pe foliole, care sunt si usor gofrate si micsorate ca marime. In cazul infectiei puternice si mai ales cu virusuri asociate, pe frunze, tulpini, petioluri si fructe se pot observa pete sau dungi necrotice (stricuri). Foliolele sunt deformate, rasucite in spirala, iar fructele nu mai au valoare economica.

Agentul etiologic. Este produs de virusul mozaicului tutunului, care la tomate prezinta tulpini tip 'tomato', diferite de cele de la tutun (tobacco) sau ardei (pepper).

• Ofilirea patata sau boala petelor de bronz la tomate

Simptome. Plantele infectate sunt pitice cu numeroase ramificatii la lastari iar pe frunzele bazale se observa pete de culoarea bronzului sau pete necrotice; au fructe putine cu inele rosii si galbene. In camp cultura de tomate va fi izolata de cea de tutun,

• Stolburul tomatelor

Simptomele. Frunzele, la inceput prezinta cloroze sau ingalbeniri marginale. Dupa ce s-a realizat infectia, frunzele formate au foliole mici, deformate si colorate in violaceu datorita acumularii pigmentilor antocianici. Partea superioara a tulpinii si lastarii iau o pozitie erecta si se hipertrofiaza. Florile au sepalele hipertrofiate, unite (gamosepal), petale atrofiate, virescente (verzi) si sunt sterile; fructele formate inainte de producerea infectiei sunt mici, depigmentate la maturitate, cu continut lignificat si lipsit de seminte (depreciere comerciala).

Se recomanda : plantarea cat mai timpurie a tomatelor in camp; distrugerea volburei.

Mana tomatelor

Este raspandita in culturile de tomate din camp, solarii, sere incalzite si neincalzite.

Simptome. Frunzele infectate au pete mari de culoare verde cenusiu, hidratate la inceput apoi se usuca si devin brune; in dreptul petelor, de regula la margine, pe fata inferioara se observa un puf lax, alb-cenusiu. Florile infectate se brunifica si se usuca. Caracteristic si grav este atacul pe fructe care prezinta un putregai tare cand sunt verzi si zonat si de culoare bruna cand sunt in parga.

Profilaxie si terapie. Se va evita cultivarea tomatelor in vecinatatea cartofilor, deoarece patogenul trece usor de la acestia la tomate. Nu se recolteaza seminte din fructe atacate. Toamna resturile de plante se ard, dupa care se va face o aratura adanca.

Putregaiul negru al fructelor de ardei

Simptome. Pe fructe ardeiul gras in special, prezinta un mucegai negricios catifelat, care se extinde rapid incepand de la varf spre baza, mai ales in anii cu precipitatii bogate.

Patarea bruna a frunzelor si fructelor de vinete

Simptome. Ciuperca ataca plantele in rasadnite, in zona coletului, unde apar pete brun - negricioase, in dreptul carora datorita necrozei tesuturilor, tulpinita se frange si plantulele pier. In camp, in verile calde si umede, ciuperca ataca toate organele plantei, pe care apar pete verzi - maslinii, apoi brune, cu o zonalitate concentrica, cu puncte negre.

Verticilioza vinetelor

Simptome. In sere si solarii, simptomul caracteristic este ofilirea clorotica care incepe cu o frunza sau un lastar, pentru ca apoi sa cuprinda intreaga planta. In final, frunzele se rasucesc, se necrozeaza si cad.

2.BOLILE LEGUMELOR BOSTANOASE SI A LEGUMELOR RADACINOASE SI AROMATICE

• Mozaicul castravetilor

Simptome. Debuteaza cu simptome pe frunzele tinere, care prezinta pete mici, galbene, ce se observa numai la examinarea prin transparenta. Frunzele mai batrane sunt mozaicate, cu marginile rasucite spre partea inferioara si cu petiol scurt. Plantele infectate ca si internodurile au dimensiuni reduse. Fructele infectate prezinta mozaic ce evolueaza in cloroza cu insule verzi si sunt mici, denivelate. Daca in incubatie, temperatura scade sub 20⁰C are loc ofilirea rapida a plantelor. Simptome asemanatoare se intalnesc la pepeni, dovleci si dovlecelul comestibil.

Profilaxie si terapie. In camp, cultura de castraveti, ca si la celelalte culturi anuale susceptibile la virus, se va izola de plantele ornamentale perene, semincerii de legume, spanacul de toamna, leguminoase perene si sfecla de zahar; in mod special se distrug buruienile Stellaria din cultura si terenurile din jur. Sera va fi libera de orice planta care asigura circuitul virusului. Combaterea afidelor, obtinerea si cultivarea soiurilor rezistente are o importanta deosebita.

Mana cucurbitaceelor

Apare in culturile de castraveti si pepeni galbeni din sere si in camp.

Simptome. Frunzele prezinta pe fata superioara pete galbui, colturoase, cu puf cenusiu violaceu pe partea inferioara; daca petele se inmultesc, frunzele se usuca.

Profilaxie si terapie. In sera, umiditatea sa nu atinga 95% cand temperatura este sub 20⁰C, iar prin aerisire se evita formarea condensului pe frunze. In camp, se recomanda aratura adanca.

• Fainarea

Simptome. Pe frunze pe ambele fete prezinta colonii albe, circulare, prafoase ce se pot uni provocand uscarea lor; in pasla miceliana alba se formeaza peritecii (puncte negre) numai la culturile de camp.

Eseu: Cenzorii - organ de control Referat: Analiza productiei exrcitiului

Profilaxie si terapie. In sera, umiditatea relativa se va mentine intre 80 - 90%, se strang si ard resturile vegetale si se face dezinfectia. In camp, aratura adanca diminueaza rezerva biologica pentru anul urmator.

• Antracnoza

Simptome. Imediat dupa rasarire, pe cotiledoane si hipocotil, se formeaza pete de culoare galben-verzuie, apoi brune, adancite in tesuturi, care in conditii farorabile atacului, determina moartea plantutelor. La frunzele adevarate, petele au culoare brun-roscata, pot conflua si cuprinde portiuni mari din mezofil. Datorita atacului are loc defolierea treptata a plantelor. Cele mai caracteristice simptome se observa pe fructe, sub forma unor pete mari, circulare, de culoare galbuie a apoi brun-cenusie, adancite in epicarp.

Profilaxie si terapie. In sera, la defrisarea culturii, se aduna toate resturile vegetale care se scot afara si se distrug. In camp se recomanda aratura adanca, iar pe terenurile in care s-a constatat boala, timp de 3 - 4 ani se cultiva cereale sau legume, care nu sunt atacate de aceasta ciuperca. Samanta se va dezinfecta termic.

Putregaiul alb

Boala frecvent intalnita pe radacinile de morcovi, patrunjel, pastarnac, telina, depozitate in conditii necorespunzatoare.

Simptome. Pe radacinile puse la pastrare, apar pete umede care se adancesc in tesuturi si provoaca putrezirea. Pe suprafata radacinilor atacate se formeaza o pasla albicioasa in care apar corpusoare negre - sclerotii ciupercii.

Profilaxie si terapie. Se recomanda: respectarea asolamentului, cu excluderea speciilor susceptibile (fasolea, tomatele, cartoful, castravetii, dovleacul, floarea - soarelui, canepa, s.a.); aratura adanca dupa recoltare pentru acoperirea sclerotilor cu un strat gros de pamant; se va recolta in stare matura, numai pe vreme uscata;

• Fainarea morcovului, pastarnacului si mararului

Simptome. Pe toate organele aeriene ale plantelor, apare un invelis fin, albicios (miceliul ciupercii), care in timp devine pulverulent datorita formarii fructificatiilor asexuate ale ciupercii - conidiofori si conidii. Simptome asemanatoare apar si pe fructe. In stadiul avansat al bolii, in pasla miceliana, cu ochiul liber se observa punctisoare brune. De regula partile atacate se usuca si se brunifica.

Profilaxie si terapie. Dupa recoltare se va efectua o aratura adanca pentru a distruge resturile vegetale, iar rotatia culturilor pe 2 - 3 ani este o masura care contribuie la prevenirea aparitiei si limitarea extinderii atacului.

Septorioza

Simptome. Pe frunze apar pete circulare cenusii - galbui cu un chenar de culoare bruna; in centrul petelor se observa puncte negre - picnidii cu picnospori. Frunzele cu pete multe se ingalbenesc si se usuca. Pe petioluri petele sunt alungite si usor adancite. Atacul se manifesta si la culturile semincere.

BOLILE LEGUMELOR PASTAIOASE

Arsura comuna a fasolei

Simptome. Boala se manifesta de timpuriu pe cotiledoane prin pete putin adancite. Pe frunzele primare petele sunt mici, verzui, hidrozate, cu exsudat pe vreme umeda; la frunzele trifoliate petele se maresc, devin galbene, neregulate, cu exsudat pe fata inferioara, dupa care se brunifica si prezinta o margine galbena. Pe tulpini si lujeri petele sunt alungite, roscate si cu exsudat. Pastaile prezinta pete neregulate, hidrozate, cu exsudat galben si cu margine rosie, difuza. Boabele raman mici, galbene sau brune; uneori culoarea apare numai in jurul hilului.

Profilaxie si terapie. Samanta va fi conditionata pentru indepartarea semintelor mici, sistave, care sunt infectate. Fasolea poate reveni pe aceeasi sola dupa 3 ani. Rizosfera orzului inhiba dezvoltarea populatiilor de bacterii in schimb cea a graului stimuleaza.

Antracnoza fasolei

Simptome. Simptomele incep cu cotiledoanele si se termina cu semintele. Pe cotiledoane apar pete circulare, adancite, brune si cu centru roz, cand se formeaza conidioforii si conidiile sub forma unei mase gelatinoase. La frunze petele sunt alungite pe langa nervuri, au culoare brun - deschis si sunt marginite de o dunga subtire, brun roscata; tesuturile necrozate din dreptul petelor sunt dislocate de vant si frunzele raman perforate. Pe tulpini apar dungi brun - inchis, adancite unde se frang, iar ramurile si frunzele se usuca. Simptomul caracteristic este la pastai: pete rotunde, brun - roscate, adancite, bine delimitate cu chenar rosietic insotita de fructificatiile rozee si gelatinoase ale ciupercii. Semintele si pastaile atacate sunt zbarcite si patate.

Profilaxie si terapie. Distrugerea prin ardere a resturilor vegetale provenite de pe plante atacate; rotatia de 3 - 4 ani; samanta sanatoasa provenita din cultura libera de atac.

Rugina fasolei/mazarii

Simptome. Primavara, pe fata superioara a frunzelor se observa punctisoare mici, albicioase, dispuse in grupuri mici. In luna iunie, pe organele aeriene ale plantelor apar pustule mici, pulverulente si brun - rosietice, iar in luna august pustule brun - negricioase. La atac puternic frunzele se deshidrateaza si se usuca iar recolta scade mult.

Profilaxie si terapie. Se recomanda: in primul rand strangerea si distrugerea tufelor de fasole ramase dupa recoltare; repetarea culturii sa se faca dupa 3 - 4 ani; cultivarea de soiuri rezistente.

Mana mazarii

Simptome. Boala se manifesta pe frunze, stipele, tulpini si pastai. Frunzele, la inceput, prezinta epifil pete galbene cu gazon cenusiu situat hipofil; treptat petele se brunifica si frunzele se usuca. Stipelele si tulpinile sunt brunificate, ca de altfel si pastaile care contin seminte manate. Cand infectia este sistemica, tufele de mazare prezinta simptomul de nanism sau piticire.

Profilaxie si terapie. Se recomanda: rotatie de 3 - 4 ani; aratura adanca pentru a ingropa resturile vegetale care contin oosporii de rezistenta; cultivarea de soiuri rezistente.

Fainarea mazarii

Simptome. Pe frunze, tulpini, flori si pastai se observa o pasla miceliana alba, care in timp ia aspect prafos (faina) datorita formarii conidioforilor si conidiilor de catre ciuperca. In timp stratul farinos se inchide la culoare si cu ochiul liber se observa puncte brune. Tesuturile plantelor sub pasla parazitara, se brunifica si organele plantelor se deformeaza.

Antracnoza mazarii

Simptome. Boala apare de regula pe frunze si pastai. Pe frunze, apar pete circulare, de culoare galbuie - cenusie, cu chenar brun. La pastai petele sunt tot circulare, izolate sau confluente, brun - deschise, dar adancite si cu chenar negricios; semintele prezinta pete galbene sau brune. In dreptul petelor, se observa puncte brune.

Profilaxie si terapie. Se recomanda: rotatia de cel putin 3 ani; strangerea resturilor vegetale pentru insilozare; aratura adanca; samanta sanatoasa. Combaterea biologica momentan se rezolva prin tratarea semintei cu Trichosemin si in perspectiva este folosirea biomasei de Penicillium oxalicum, precum si a antibioticului griseofulvina.

BOLILE LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI, CEPEI SI A VERDETURILOR

• Nervatiunea neagra a frunzelor de crucifere

Simptome. Boala poate sa apara in toate stadiile de dezvoltare ale plantelor. Simptomul caracteristic de innegrirea nervurilor se observa la frunzele dezvoltate, pe care initial apar pete galbene mari in V . Frunzele atacate se usuca, devin pieloase, pergamentoase si cad incepand de la baza, cand vremea este secetoasa. Pe timpul umed, boala progreseaza rapid intr-un putregai moale, cu miros neplacut, produs de alte bacterii din genul Erwinia si Pseudomonas. La seminceri se observa caderea prematura a frunzelor, iar in sectiune tulpina prezinta brunificarea vaselor. In partea carnoasa a conopidei si radacinii de nap, se evidentiaza cavitati mari, pline cu mucilagii, resturi celulare si bacterii.

Profilaxie si terapie. Este contraindicata imersionarea legaturilor de rasaduri inainte de plantare ca si folosirea de indicatori ai echilibrului nutritiv al solului (mustar, ridichi, napi), intre biloanele de varza sau conopida, deoarece sunt purtatori de inocul in samanta.Terenul ales pentru rasad sa nu fi avut crucifere pe el sau in vecinatate, cel putin 4 ani si sa fie plasat cat mai departe de culturile de crucifere. Semintele se dezinfecteaza termic.

Albumeala cruciferelor

Simptome. Simptomul caracteristic este aparitia pe organele plantelor a fructificatiilor asexuate ale ciupercii (conidiofori cu conidii), sub forma unor cruste albe, stralucitoare, de forma circulara sau neregulate. Datorita atacului tulpinile sunt torsionate, frunzele deformate, sepalele hipertrofiate, iar florile avorteaza.

Profilaxie si terapie. Resturile vegetale vor fi distruse prin ardere (in sera) sau ingropate prin araturi adanci.

Hernia radacinilor

Simptome. Simptomul caracteristic este pe radacini, care sunt ingrosate sau tuberizate pe anumite portiuni. Asemenea simptome produc si nematozii (Heterodera) si insectele (Ceutorrynchus); daca in sectiune transversala tesuturile sunt compacte, atacul se datoreaza ciupercii, iar daca prezinta galerii, atacul este produs de daunatori. Plantele infectate se ofilesc.

Profilaxie si terapie. Se recomanda; asolament 4 - 5 ani, sa se evite terenurile acide iar alcalinizarea lor inhiba boala.

• Putregaiul moale al bulbilor de ceapa, praz si legume radacinoase

Simptome. Se observa pe bulbii bolnavi ca unele foi carnoase prezinta congestie hidrica a tesutului, care uneori este inmuiat. In timpul pastrarii, aceste foi devin mucilaginoase si au o culoare galben - bruna. Apoi se inmoaie si discul cepei. Bulbii putrezesc in intregime si emana un miros neplacut. In cultura semincera, frunzele si lujerii plantelor bolnave prezinta striuri galbene si apoi devin clorotice. Bacteria poate infecta prazul, la care putrezirea tulpinii incepe din centru catre exterior, la radacinoase putregaiul porneste dinspre colet in jos, formandu-se caverne pline cu mucilagiu brun.

Profilaxie si terapie. Se vor evita solurile grele, umede si reci. Se va respecta rotatia de trei si sunt excluse ca premergatoare cartoful si legumele radacinoase. In perioada de vegetatie se combat insectele daunatoare culturilor. Bulbii, dupa recoltare, sunt expusi helioterapiei 10 - 12 zile, iar in depozite ceapa se va pastra in straturi de cel mult 20 - 30 cm, pe stelaje ridicate de la sol.

Mana cepei

Se semnaleaza in toate culturile de ceapa cand vremea este ploioasa si rece.

Simptome. La ceapa pentru bulbi, frunzele prezinta cloroze care, pe vreme umeda, se acopera cu un puf cenusiu violaceu (conidiofori si conidii) pentru ca mai tarziu, sa se indoaie si sa se usuce.

Profilaxie si terapie. Cultura pentru bulbi se izoleaza de cea semincera. In terenul unde s-a constatat atac de mana, ceapa nu poate reveni decat dupa 3 - 4 ani. Se va folosi samanta si arpagic sanatos.

Mana spanacului

Simptome. Pe spanac, gazonul de pe partea inferioara a frunzelor este cenusiu - violaceu.

Mana salatei

Simptome. Pe frunzele mai batrane, care vin in contact cu solul, prezinta cloroze pe partea superioara si un puf fin, lax, alb pe partea inferioara. Tesuturile atacate se necrozeaza si in caz de infectie puternica frunzele putrezesc. Sunt atacate si plantele semincere.

Profilaxie si terapie. In conditii de camp se recomanda: aratura adanca de toamna; rotatia culturilor pe 2 - 3 ani; evitarea irigarii prin aspersie pe vreme cu nebulozitate prelungita. In spatii protejate se impune: aerisire periodica; noaptea se va mentine temperatura ceva mai ridicata 18 - 19⁰C.

C. DAUNATORII PLANTELOR HORTICOLE

ROZATOARELE

Cartita

Desi nu sunt bine venite in culturi, reprezinta un semn ca acestea sunt sanatoase.

Sunt daunatoare pentru ca mananca ramele, care sunt utile, dar au avantajul ca se hranesc cu numeroase larve de paraziti din sol, viermi albi de carabusi.

Sunt daunatoare mai mult estetic ( musuroaie), galeriile pe care le sapa pot permite drenajul unui solprea umed.

• Soarecele de camp

Daune: mananca radacinile de sfecla, morcov, papadie, cicoare, cartofi.

Se pot combate cu ajutotul capcanelor.

• Iepurele de camp

Daune: rod plantele tinere.legumele de tipul salatelor pot fi complet distruse.

Ardeiul iute, presarat pe plante ii tine la distanta.

2. PASARILE

Daune: ataca fructele mici, semintele proaspat semanate ( mazare)

Avantaje: distrug insectele daunatoare, se hranesc cu seminte de buruieni, limacsi, gargarite, rozatoare ( pasarile nocturne).

3.INSECTELE

• Paduchele de frunze

Daune: ataca salata, bob, mazare; pot transmite plantelor virusuri prin intepaturile lor. Profilaxie si terapie

- reducerea cantitatii de ingrasaminte cu absorbtie rapida - favorizeaza atacul paduchilor.

- Masura preventiva - solutia de urzici macerate sau de feriga ( efect intre 12-24 ore)

- Plantarea (semanarea) patrunjelului, socului in vecinatate nu este apreciat de paduchi

- Utilizarea larvelor de buburuze sau de Chrysopa.

- Tratament cu macerat de tutun

• Viermele-sarma

Daune: mananca partea superioara a plantelor si tulpinile: cartof, sfecla, bob, salata verde, specii de varza, morcovi, ceapa, plante aromate

Profilaxie si terapie

rotatia culturilor

araturi de primavara ( 20 cm), apoi momeli cu cartofi.

Gandacul de colorado

Daune: ataca tomatele, cartofii, vinetele - frunzele cad; pot transmite boli.

Profilaxie si terapie

Culesul manual

Intercalarea intre randuri de usturoi, garoafe de India, urzica, fasole, hrean salbatic.

Mulcirea solului cu paie

Puricele cartofului

Daune: afecteaza radacinile si tuberculii plantelor : vinete, cartofi, tomate, ardei

Profilaxie si terapie

plivire permanenta, inlaturarea buruienilor

intre randuri se pot planta legume din familia verzei

se presara cenusa peste plante (2-3 ori/saptamana).

Musca verzei

Daune: ataca varza, teina, sfecla - ataca radacina plantelor si transmiteciuperci si bacterii

Profilaxie si terapie

rotatia culturilor

mulcirea cu frunze de stejar la rasadire

Fluturele alb al verzei

Daune: ataca plantele din familia verzei, salata verde, facand gauri in frunze.

Profilaxie si terapie

adunarea manuala a larvelor

imprastierea de cenusa dimineata devreme, sare, faina de secara, lapte acrit, infuzie de usturoi.

Viermele gri

Daune: ataca varzoasele, tomatele, fasolea, ardeiul, dovleacul - sectioneaza tija plantelor aproape de sol, sau frunzele. Noaptea larvele rod radacinile.

Profilaxie si terapie

capcane cu tarate, melasa, bere.

Omida rosie

Daune: ataca tomatele, ardeii, vinetele, tutunul. Mananca fructele, dar si frunzele.

Profilaxie si terapie

capcane cu lumina pentru adulti

plantarea de garoafe de India, limba-mielului, patrunjel

recoltare manuala.

3. LIMAXUL SI MELCII

Daune: ataca legumele din familia verzei, salata verde, cartofii. Este activ noaptea, consuma frunzele.

Profilaxie si terapie

insecticid natural: broastele de gradina

recoltat manual noaptea

cenusa si nisip fin pe sol - iritante pentru ei.

Exista o multitudine de solutii fitosanitare:

infuzii: eucalipt, piper, pelin, busuioc, rubarba, geraniul, coriandru, soc, iedera, patrunjel, sunatoare, lamaita, cimbrisor, frunze de tomate, usturoi

macerat: ardei iute, usturoi, urzica,

apa cu sapun

folositorii: buburuzele, carabii, chrysopa

D. BIOINSECTICIDE SI BIOFUNGICIDE

Sunt cunoscute 3 generatii de insecticide:

v    Bioinsecticide vegetale din generatia intai - pana la al doilea razboi mondial

v    Bioinsecticide vegetale din generatia a doua - piretinoide de sinteza si insecticide din grupa NEEM

v    Bioinsecticide vegetale din generatia a treia - terpeni, polifenoli, glucosinolati, agarofurani, uleiuri esentiale.

Bioinsecticide din generatia intai

o      Alcaloizi - anabasina, nicotina, nornicotina, sabadilina, veratrina, cervidina, sa.

o      Rotenoizi - diguelina, eliptina, rotenona, tephrosina, toxicarol, sa.

o      Piretru - cinerina, jasmolina, piretrina.

o      Uleiuri vegetale - acizi grasi.

Substante de origine animala/vegetala

• Produse pe baza de Azadirachta indica
• Ceara de albine - altoiri, vindecari.
• Gelatina
• Lecitina
• Extract de Nicotiana tabacum
• Uleiuri vegetale - menta, in, chimion
• Preparate de piretrine extrase din Chrysanthemum cinerariaefolium
• Preparate din Ouassia amara

Substante utilizate doar pentru capcane

• Fosfat diamonic
• Metaldehida
• Feromoni
• Piretroizi

Microorganisme folosite in lupta biologica

• Bacillus thuringiensis - fluturele alb al verzei, gandacul de colorado, sa.

Preparate comerciale pe baza de bacterii, actinomicete, ciuperci

( Lemanceau P., 1992 ; Reboulet J.N. , 1999 ; INRA, DIC, 1995 )

Pesticide permise in agricultura ecologica ( O.U. 34/2000)

• Cuprul - sub forma de hidroxid de Cu, oxiclorura de Cu, sulfat de Cu, oxid cupros, zeama bordeleza.
• Sare de potasiu a acizilor grasi - insecticid
• Polisulfura de calciu - fungicid, insecticid, acaricid
• Ulei de parafina- insecticid, acaricid
• Uleiuri minerale
• Nisip de cuart - agent de respingere
• Sulf - fungicid, insecticid, acaricid, agent de respingere.

BIBLIOGRAFIE:

• "Ghid practic pentru cultura biologica a legumelor - Lucian Stoian ( Ed. Tipoactiv)

• "Bazele agriculturii ecologice" Leon Sorin Muntean

• "Gradina de legume ecologice-Ghid practic"-Agnes Gedda ( Ed. Polirom 2007)

• " Fitopatologie" - Levente Molnar Stefan ( Ed. Agroprint Timisoara 2012)

• https://gradinavisata.wordpress.com/2010/07/12/principalii-daunatori-ai-legumelor/