Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Clasa histisoluri



Clasa histisoluri


Clasa Histisoluri


Include soluri cu orizont folic (O) sau turbos (T) in partea superioara a solului de peste 50 cm grosime sau numai de 20 cm daca este situat pe orizont R. Din aceasta clasa fac parte doua tipuri de sol si anume: histosol si foliosol.


1. Histosolurile

Sunt soluri constituite din material organic (orizont organic hidromorf histic sau turbos) cu o grosime de cel putin 50 cm (minim 40 cm pentru turbos sapric sau hemic si minim 60 cm pentru fibric) in primii 100 cm ai profilului, orizontul T incepand din primii 50 cm de la suprafata.

Raspandire: Solurile turboase apar in tara noastra incepand din Delta Dunarii pana in regiunile montane dar pe suprafete reduse: in depresiunile Oas, Maramures, Dorna, Ciuc, Tusnad; in campiile joase si umede din vestul tarii (mlastinile Eriului, Timis-Bega, cursul inferior al Crasnei, in Muntii Apuseni, Semenicului, Bucegi, Ceahlau; in Lunca si Delta Dunarii etc.

Conditii si procese de solificare: Aceste soluri se formeaza intr-un mediu permanent umed (saturat cu apa) pe terenuri joase, submerse, cu vegetatie specifica reprezentata de muschi, Cyperaceae, Juncaceae si alte specii hidrofile (Carex, Typha, Juncus, Phragmites) unele specii lemnoase din genurile Salix, Betula, Picea, Larix etc.

Cu privire la relief, clima si substrat litologic aceste soluri se formeaza in conditii foarte diferite: munte, deal, podis, campie, depresiuni, lunca, terasa, versanti, pe depozite aluviale; pe roci dure (magmatice, metamorfice si sedimentare) etc., cu temperaturi foarte diferite de la cele mai scazute la cele mai ridicate.

Datorita mediului saturat in apa si vegetatiei hidrofile specifice are loc un proces continuu de turbificare a resturilor organice care se acumuleaza progresiv cu formarea unui orizont turbos individualizat.

Alcatuirea profilului: Histosolurile tipice au profilul reprezentat de un orizont T (histic sau turbos) cu grosime minima de 50 cm alcatuit din material organic provenit din muschi, Cyperaceae, Juncaceae, radacini de plante lemnoase aflate in diferite stadii de descompunere, insa, bine conservate sub care apare un orizont Gr net separat de acesta. Fiind alcatuit aproape in totalitate din materie organica nu poate fi vorba de structura sau textura. Rezerva de materie organica depaseste 500 t/ha, insa sunt sarace in humus si elemente nutritive.




Deoarece se formeaza in conditii de mediu foarte diferite, insusirile chimice se situeaza in limite foarte largi. Asadar, gradul de saturatie in baze variaza de la 10 % pana la 100 % iar pH-ul de la 3 la 8.

Histosolurile formate in zonele de stepa si silvostepa cu clima calda, sub influenta apelor bogate in saruri minerale, vegetatie eutrofa, cu grad de saturatie in baze de 100 % si pH alcalin se numesc bahne, iar cele formate in zone montane cu clima rece, ape lipsite de saruri minerale, sub influenta vegetatiei oligotrofa, cu grad de saturatie in baze scazut (10 %) si pH acid sunt denumite tinoave.

Subtipuri: distric, eutric, salinic, teric, tionic.

Fertilitate: In general, au fertilitate foarte redusa, sunt folosite pentru furaje dar pot fi ameliorate prin desecare, afanare adanca, amendare etc. si cultivate cu legume, porumb, cartof, plante de nutret etc.

Solurile turboase au intrebuintare in legumicultura (amestecuri nutritive), tratarea unor afectiuni reumatice, boli de inima etc., folosind namolurile din straturile profunde.


2. Foliosolurile

Spre deosebire de histosoluri, acestea sunt soluri organice care constau din material organic nehidromorf (orizont folic O) cu grosime de peste 50 cm (sau minim 20 cm daca se afla pe roca compacta).

Sunt foarte putin raspandite, in areale reduse, cu caracter depresionar (acumulativ) in regiuni montane inalte cu clima saraca si umeda. Se formeaza pe seama resturilor organice, indeosebi frunze acumulate in areale joase cu contributia apelor de scurgere la suprafata pe versanti.

Astfel de soluri anterior neseparate, au fost semnalate ca prezenta dar nu au fost caracterizate inca. In clasificarea americana reprezinta subordinul de sol folist.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|