Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Injector (canal deschis), injector (canal inchis), incorporarea, sisteme de aplicare a balegarului solid, transportul in interiorul fermei



Injector (canal deschis), injector (canal inchis), incorporarea, sisteme de aplicare a balegarului solid, transportul in interiorul fermei


Injector (canal deschis)


Mixtura este injectata sub suprafata solului. Exista variate tipuri de injector dar fiecare se incadreaza in una din cele doua categorii; fie cu jgheab deschis si injectie superficiala, pana la 50 mm adancime; sau injectie la adancime la peste 150 mm adancime.


Aceasta tehnica este folosita indeosebi pentru pasuni. Sunt utilizate diferite tipuri de cutite profilate sau brazdare disc pentru o taia canale verticale in sol, pana la 5 – 6 cm adancime in care mixtura este plasata. Spatiul dintre canale este in mod obisnuit 20 – 40 cm, cu o latime de lucru de 6 m. Rata de aplicare trebuie sa fie ajustata astfel incat cantitatile excesive de mixtura sa nu iasa in afara canalelor taiate pe suprafata solului. Tehnica nu este aplicabila pe sol foarte pietros nici pe soluri superficiale sau compactate, unde este imposibil a realiza o penetrare uniforma a cutitelor sau brazdarelor disc pentru adancimea de lucru necesara.

Figura 2.42: Exemplu de injector superficial in canal deschis [51, MAFF, 1999]



2.5 Injector (canal inchis)


Aceasta tehnica poate sa fie superficiala (5 – 10 cm adancime) sau de adancime (15 – 20 cm). Mixtura este complet acoperita dupa injectie prin inchiderea canalelor cu roti sau role de presare montate in spatele capetelor de injectie. Injectia superficiala in canal inchis este mai eficienta decat in canal deschis pentru ca scade emisia de amoniac. Pentru a obtine acest beneficiu, tipul si conditiile de sol trebuie sa permita inchiderea efectiva a canalului. Tehnica este, deci, mai putin aplicabila pe scara larga decat injectie pe canal deschis.

Injectoarele de adancime cuprind ]n mod obisnuit o serie de capete cu aripi lateral sau ‘labe de gaste’ pentru a ajuta la dispersia laterala a mixturii in solul, astfel ca sa se poata atinge rate de aplicare relativ ridicate. Spatierea capetelor este de obicei de 25 – 50 cm, cu o latime de lucru de 2 – 3 m. Desi la amoniac randamentul de reducere este ridicat, aplicabilitatea tehnicii este drastic limitata. Utilizarea injectiei la adancime este restrictionata indeosebi la terenul arabil deoarece deteriorarile mecanice pot scadea productia de iarba pe pasuni. Alte limitari includ adancimea solului si continutul de argila si piatra, panta si o forta mare de tractiune, necesitand un tractor mare. Deasemeni in anumite circumstante exista un mare risc de pierderi de azot ca si de oxid azotic si nitrati.






2.6 Incorporarea


Incorporarea poate fi realizata cu alte echipamente cum ar fi discuri sau cultivatoare depinzand de tipul si conditiile de sol. Lucrare de imprastiere a balegarului pe suprafata solului poate fi un mijloc eficient de scadere a emisiilor de amoniac. Balegarul trebuie sa fie complet ingropat in sol pentru a se realiza o eficienta maxima. Eficienta depinde de masinile folosite la cultivare; aratul este aplicabil indeosebi la balegar solid pe soluri arabile. Unde tehnicile de injectie nu sunt posibil sau nu sunt disponibile, pot fi utilizate tehnicile pentru mixturi.


Aceasta este deasemeni aplicabila la pasuni atunci cand se schimba in teren arabil (ex. in sistem de rotatie a culturii) sau la reinsamantare. Din moment ce pierderile de amoniac au loc imediat dupa imprastierea balegarului pe suprafata, reduceri mari de emisii sunt realizate cand incorporarea are loc imediat dupa imprastiere. In acelasi timp incorporarea va reduce propagarea mirosului in vecinatatea terenului cu balegar.


Pentru a realiza incorporarea imediat dupa imprastiere, este necesar un al doilea tractor pentru masinile de incorporare, care trebuie sa vina indeaproape in spatele masinii de imprastiat balegarul. Figura 2.43 arata echipamente de incorporare combinate cu o cisterna mare detinuta de un contractor, dar aceasta combinatie este deasemeni posibila cu o cisterna mai mica si tractor separat. In acest fel incorporarea poate fie facuta impreuna cu imprastierea balegarului la o singura trecere. [197, Olanda, 2002]

Figura 2.43: Echipamente de incorporare combinate cu o cisterna mare [197, Olanda, 2002]


3 Sisteme de aplicare a balegarului solid


Pentru imprastierea balegarului solid, sunt utilizate trei principale tipuri de masini de imprastiat balegar solid:


* Masini de imprastiat rotative – o masina de imprastiat cu descarcare laterala care are un corp cilindric si un arbore de priza de putere (arbore PTO) dotat cu imblacii functionand de-a lungul centrului cilindru. La rotirea rotorului, imblaciile arunca lateral balegarul solid.


Figura 2.44: Exemplu de masina de imprastiat rotativa [51, MAFF, 1999]


* Masina de imprastiat cu descarcare posterioara– un ansamblu tip trailer dotat cu podea deplasabila sau alt mecanism care aduce balegarul solid in partea din spate masinii de imprastiat. Mecanismul de imprastiere poate avea palete verticale sau orizontale, plus discuri rotative in anumite cazuri.

Figura 2.45: Exemplu de masina de imprastiat cu descarcare posterioara [51, MAFF, 1999]


* ‘Masina de imprastiat cu dubla destinatie”– o masina de imprastiat cu descarcare laterala cu corp deschis profilat in V- capabila a manipula si mixtura si balegarul solid. O elice sau un rotor de mare turatie, de obicei la partea frontala a masinii de imprastiat, arunca materialul prin partea laterala a masinii. Rotorul este alimentat cu material de un snec sau alt mecanism montat la baza masinii de imprastiat si o poarta glisanta controleaza debitul de material pe rotor.


Figura 2.46: Exemplu masina de imprastiat cu dubla destinatie [51, MAFF, 1999]



2.8 Transportul in interiorul fermei


Amploarea operatiunilor de transport in interiorul fermelor depinde de dimensiunea fermei, amplasarea fermei si de locatia depozitelor de combustibil, depozitelor de furaje si de procesarea furajelor, a adaposturilor pentru animale, de procesarea produselor (de exemplu ambalarea si sortarea oualor), locul de depozitare a balegarului si campurile pentru aplicarea balegarului in teren.


Hranirea este de obicei operata mecanic sau pneumatic si pe anumite unitati de porcine se pompeaza hrana lichida pentru alimentarea troacelor.


In mod obisnuit, sunt utilizate tractoare pentru transportul si imprastierea balegarului, desi pe anumite unitati de porcine se practica irigarea cu mixtura utilizand pompe si conducte, de exemplu in  MAREA BRITANIE. Multi fermieri utilizeaza contractori care folosesc de obicei echipamente mai mari si uneori vehicule auto-propulsate cu ansambluri tip ‘masina de imprastiat’ montate pe acestea. Screperele pentru mixtura montate pe tractor sau incarcatoare/bene sunt utilizate pentru mutarea balegarului de pe langa cladiri si arii betonate, dar in cateva sisteme pentru productia de oua gainatul este mutat mecanic cu benzi si conveiere. Ouale sunt de obicei manipulate mecanice spre locul de ambalare unde auto-incarcatoarele cu furca incarca camioanele pentru transport rutier. Auto-incarcatoarele cu furca sunt utilizate la transferul lazi continand pasari de la locul de sacrificare la vehiculele de transport.



Manipulatoarele pentru materiale cu destinatie generala (o forma speciala de tractor) sunt utilizate pe anumite locatii pentru a indeplini o varietate de lucruri pe langa cladirile fermei.


Deplasarea camioanelor pentru transport rutier in interiorul fermei poate fie extensiva la unele combinate integrate de producere oua, pentru transportul de pasari, nutret, combustibil, ambalare si produse finite. Anumite locatii executa sortarea si ambalarea de oua pentru alti producatori.


2.9 Intretinerea si curatirea


Intretinerea si curatirea se refera in primul rand la echipamente si adaposturi. Ariile pavate din incinta fermei pot fi deasemeni curatate prin maturare sau prin stropire cu apa.


Este necesara intretinerea generala a cladirii, incluzand sistemele de manipulare a nutretului si alte echipamente de transport. Sistemele de ventilare sunt verificate pentru o corecta operare a ventilatoarelor, a controlerelor de temperatura, a prizelor si obturatoarelor de tiraj si a provizioanelor de urgenta. Echipamentele de furnizare apa potabila vor fi verificate regulat. Asigurarea si intretinerea conditiilor adecvate pentru animale trebuie sa respecte legislatia si sa reduca emisiile si mirosul.

Cladirile sunt de obicei curatate si dezinfectate dupa ce lotul de animale si balegarul au fost indepartate. Frecventa operatiei de curatire este deci egala cu numarul de cicluri de productie per an. De obicei la unitati de porcine, apa de spalare intra in sistemul de mixtura dejectii, dar la unitatile de pasari apa contaminata este deseori colectata separat in rezervoare (subterane), inainte de a fi aplicata pe camp sau tratata cumva. Sunt necesare practici de igiena si in alte arii cu cladiri unde produsul este manipulat si ambalat gata pentru desfacere.


Pentru curatire, deseori se utilizeaza spalatoare cu inalta presiune utilizand numai apa, dar uneori se adauga agenti activi de suprafata. Pentru dezinfectare, se utilizeaza formol sau alti agenti si se aplica cu un pulverizator sau injector. Aceasta este aplicata daca, de exemplu, Salmonella a fost gasita intr-un lot de pasari pentru carne [125, Finlanda, 2001].


Se poate executa deasemeni intretinerea regulata (renovarea si reparatiile) si curatirea vehiculelor, cum ar fi tractoare si masini de imprastiat balegar. Verificari reglementeaza se vor face in timpul perioadelor operationale cu intretinere adecvata cum a fost descris in instructiunile producatorilor. Aceste activitati implica de obicei utilizarea de uleiuri si agenti de curatire si poate necesita energie pentru folosirea echipamentelor.


Multe ferme au furnizori de piese de schimb pentru piesele ce se uzeaza rapid, pentru a efectua reparatiile si intretinerea. Intretinerea si curatirea obisnuita este efectuata de personal calificat din ferma, dar lucrarile de intretinere mai dificile sau speciale sunt efectuate cu asistenta de specialitate.


2.10 Utilizarea si evacuarea reziduurilor


Operarea unei unitati de porcine sau pasari produce diferite reziduuri, dintre care unele sunt identificate in urmatoarea lista:


* pesticide

* produse veterinare

* uleiuri si lubrifianti

* deseuri metalice

* cauciucuri

* ambalaje (plastic rigid, plastic in folie, carton, hartie, sticla, paleti etc.)

* reziduuri de nutrienti

* reziduuri de constructii (ciment, azbest si metal).


Procesarea balegarului, carcaselor si apei reziduale este subiectul unor prevederi speciale si este tratata in alte sectiuni din acest document.


Multe din reziduuri sunt materiale de ambalare din hartie si plastic. Cele mai obisnuite reziduuri periculoase sunt acele provenite din medicamente care au fost utilizate sau sunt expirate. Se pot gasi deasemeni intr-o ferma si mici cantitati de reziduuri din materiale de curatirea sau chimicale necesare pentru operarea proceselor speciale (ex. epurator de aer).


Modul in care sunt tratate reziduurile variaza foarte mult. Legislatia europeana si nationala existenta referitoare la protectia mediului si la administrarea reziduurilor reglementeaza depozitarea si evacuarea reziduurilor si promoveaza minimizarea cantitatii de gunoi si reziduuri si utilizarea de materiale reciclabile.


In general, la intreprinderi mari, reziduurile pot fi evacuata mai economic decat la micile ferme. Pentru colectare, reziduurile sunt depozitate in containere sau in mici recipiente, si colectate apoi de serviciile de colectare municipale sau speciale. Unde nu este organizata colectarea publica de reziduuri, fermele pot fi obligate sa organizeze ele colectarea si transportul si sunt responsabila pentru costuri asociate si tratare (Finlanda). Colectarea este dificil sa se organizeze sau nu exista in zone indepartate.

O analiza referitoare la tratarea reziduurilor la ferme efectuata recent in MAREA BRITANIE denota urmatoarea imagine despre tehnicile care sunt utilizate daca reziduurile nu sunt colectate si transportate in afara fermei [146, ADAS, 2000]:




* depozitare in gramezi

* ardere in aer liber

* ingropare

* re-utilizare.


In afara fermei evacuarea include cai de evacuare cum ar fi:


* ingropare

* depozitarea la lada de gunoi, inclusiv in colectarea menajera

* colectarea de furnizori

* transfer catre contractor.


Arderea materialelor de ambalare si a uleiurilor utilizate este inca destul de folosita in cateva State membre ale UE, in timp ce arderea de orice fel este strict interzisa in alte state. In cateva State membre ale UE, uleiurile sunt depozitate in recipiente /containere special destinati si sunt colectate pentru a fi tratate in afara fermei. Arderea este deasemeni cea mai avantajoasa metoda de evacuare a tuturor tipurilor de produse din plastic cum ar fi, ambalaje si containere.


Reziduurile veterinare sunt depozitate in cutii speciale si colectate uneori de serviciul veterinare, desi survine arderea si ingroparea deasemeni.

Reziduurile din nutreturi si recolte pot fie amestecate cu balegarul sau mixtura de dejectii si aplicate pe camp, sau sunt reutilizate in alte feluri.


Cauciucurile sunt tratate in diferite feluri, variind de la colectarea de catre furnizori, si pana la arderea in ferma si depozitare in gramezi.


2.11 Depozitarea si evacuarea carcaselor


Sunt comune serviciile de colectare de carcase si de procesare a acestora de catre contractori. In Italia, multe ferme au echipamente pentru transformarea carcaselor in nutrienti lichide in conditii speciale de presiune si temperatura [127, Italia, 2001]. Deasemeni, in alte State membre procesarea de carcase in nutrienti este sau a fost practicata, dar aceasta este acum in scadere sau complet interzisa.


Ingroparea de carcase si arderea in aer liber sunt metode inca larg utilizate. In cateva State membre ale UE, cum ar fi  Olanda, Germania, Danemarca si Franta ingroparea este strict interzisa, dar in MAREA BRITANIE, Italia si Spania este permisa ingroparea autorizata. Cateva ferme au o instalatie pentru incinerarea de carcase. Aceasta poate fi un arzator simple fara prevederea pentru gazele reziduale emise. In MAREA BRITANIE cam 3000 incineratoare mici (<50 kg/h) sunt operationale, indeosebi la ferme mari pentru pasari si porci, pentru incinerarea de carcase de animal. Cenusa poate fi ingropata sau evacuata in alt mod.


Altminteri carcasele sunt colectate si procesate in alta parte. Carcasele pot fi deasemeni transformate in compost.


2.12 Tratarea apei reziduale


Apa reziduala este apa utilizata provenita din consumul domestic, industrial, agricol sau alta utilizare, si care a suferit schimbari ale proprietatilor si de aceea este evacuata. Se adauga la aceasta apa din precipitatii, care este colectata si se scurge de pe constructii sau arii compactate (apa din precipitatii).


Apa de curatire de la facilitatile fermei de animale poate contine reziduuri de balegar si urina, gunoi si deseuri din nutrimente, ca si agenti de curatire si dezinfectant.

Apa reziduala, numita deasemeni si apa murdara, provine din apa de spalare, din facilitatile pentru personal, din deversarea incintei si in mod particular din deversarea din ariile betonate deschise care sunt contaminate de balegar. Cantitatile depind foarte mult de cantitatile de precipitatii. Apa murdara poate fi administrata in combinatie cu mixtura de dejectii, dar poate deasemeni sa fie tratata si manipulata separat, in care caz va fi necesar depozitarea separata.


La fermele de pasari, scopul este de a pastra gainatul uscat pentru a reduce emisiile de amoniac si a permite o manipulare mai usoara. Apa reziduala este depozitata in rezervoare speciale si este tratata separat.


La fermele de porci, apa reziduala este in mod curent adaugata la mixtura de dejectii si tratata in combinatie sau aplicata direct pe camp. Exista sisteme variate de tratare pentru mixtura de dejectii si acestea sunt descrise in Sectiunea 2.6. La cateva ferme din Finlanda utilizand sisteme cu balegar solid, apa reziduala este condusa printr-un tanc de sedimentare in sol sau din cladirile de productie intr-un canal.


Daca sunt tinute separat, apa reziduala (apa murdara) poate fie aplicata pe camp prin irigatoare de debit mic (MAREA BRITANIE) sau tratata in statii de tratare a apei reziduale comunale sau din ferma.


2.13 Instalatii pentru producerea de caldura si energie


Cateva ferme au instalate generatoare solare sau eoliene pentru a acoperi o parte din necesarul lor de energie. Furnizarea de energie solara depinde foarte mult de conditiile meteo si deci nu poate fi o sursa principala de energie, mai degraba o  sursa de energie aditionala sau un inlocuitor pentru furnizarea de energie cu scopul de a reduce costurile. Elicele eoliene atasate la un generator pot furniza energie, in particular in zonele cu vanturi relativ puternice. Aplicatia este si mai economica daca excesul de energie poate fie livrat la reteaua generala de electricitate. Ar trebui informatii mai detaliate pentru evaluarea aplicabilitatii acesteia si beneficiilor asupra mediului.


In cateva State membre ale UE este data multa atentie pentru utilizarea oricarui tip de biogaz care apare in timpul depozitarii si tratarii balegarului.


2.14 Monitorizarea si controlul consumului si emisiei


In Directiva IPPC (96/61/EC), articol 9.5 se acorda fermierilor un statut special in ceea ce priveste monitorizarea. Articolul prevede:


‘Autorizatia va contine cerinte corespunzatoare pentru exceptare de monitorizare , specificand metodologia de masurare si frecventa, procedura de evaluare si o obligatie pentru furnizarea de date catre autoritatea competenta cu data pentru verificarea conformitatii cu autorizatia. Pentru instalatiile din sub-paragraful 6.6 din Anexa 1, masurile din acest paragraf pot tine cont de costuri si beneficii.’


Acest text trebuie interpretat ca un semnal pentru evitarea obligatiile unei monitorizari excesive la ferme de porci si pasari.


Aceasta sectiune da cateva idei practice pentru monitorizarea. Cu toate acestea, nu au fost adunate suficiente informatii pentru a evalua care este nivelul potrivit de monitorizare la o ferma, luand in considerare costurile si beneficiile.


In cateva zone, fermierii trebuie sa tina un registru cu substantele lor pe baza de fosfati si azot. Aceasta se petrece de obicei acolo unde productia intensiva de animale este responsabila pentru mari presiuni asupra mediului. Balanta rezultanta da o mai clara indicatie asupra intrarilor si pierderilor de minerale la ferma. Informatiile pot fi utilizate pentru optimizarea hranirii cu minerale a animale si pentru aplicarea de balegar pe camp.

Cativa fermieri evalueaza starea nutrimentala a solurilor si aplica o cantitate adecvata de nutrienti organice si fertilizatori minerali conform cu cerintele si rotatiile culturii. Nivelul de precizie variaza de la acei care efectueaza analiza de sol si balegar si utilizeaza cateva forme recunoscute de management si planificare a nutrientelor, la acelei care estimeaza necesitatile utilizand informatii generale publicate sau acei care utilizeaza doar experienta sau nimereala. Legislatia care se aplica in cateva tari este descrisa in Sectiunea 2.7, care explica ca extinderea tinerii de inregistrari este variabila.


Fermierii vor avea inregistrari (chitante) de la articolele achizitionate, desi masura in care sunt tinute intr-o maniera organizata va varia. Asemenea inregistrari vor exista de obicei pentru articolele principale de nutrimente, combustibil (incluzand electricitatea) si apa (nu toate extragerile private) astfel incat cantitatile utilizate pot fi identificate. Din moment ce hrana si apa sunt intrarile primare pentru sistemele de animale, utilizarea lor poate fi monitorizata de fermieri indiferent daca chitantele sunt pastrate sau nu. Multe fermieri ce cresc pasari au achizitionat material pentru cuibarit, in timp ce producatorii de porci care utilizeaza paie le pot produce ei insusi sau au o intelegere cu fermieri invecinati schimband balegar pentru paie curate.


Inregistrarea si administrarea computerizata a costurilor, intrarilor si iesirilor este in crestere si este deja obisnuita la intreprinderi mari. Acolo unde este aplicata masurarea, sunt utilizate contoare de apa, contoare electrice si computere pentru controlul climatului interior.


Pot sa fie cerinte pentru a verifica regulat depozitul pentru mixtura de dejectii, pentru orice semne de coroziune sau scurgere si de a gasi orice defectiuni care trebuie inlaturate. Poate fi necesara asistenta profesionala. Verificarea are loc dupa golirea completa a depozitului.


Aparitia regulata de norme referitoare la apa survine sub legislatia specifica si in cadrul conditiilor stabilite (evacuare) si cerintelor de monitorizare (Portugalia, Italia).


In mod curent, fermierii nu monitorizeaza in mod normal si nu controleaza emisiile in aer, doar daca trebuie s-o faca in mod specific ca  rezultat al reclamatiilor din vecinatate. Aceste reclamatii sunt de obicei legate de zgomot si emisii de mirosuri.


In Irlanda, monitorizarea de emisii si punctele de prelevare probe pentru aer (miros), zgomot, apa de suprafata, apa freatica, sol si reziduuri sunt obligatorii conform reglementarilor Licentierii Integrate pentru Controlul Poluarii.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|