Clasa protisoluri

Clasa Protisoluri

Aceasta clasa, incadreaza soluri fara orizonturi diagnostice specifice, avand:

- roca compacta (Rn, Rp) incepand din primii 5-20 cm (daca apare in primii 4 cm se considera roca la zi) sau;

- material scheletic calcarifer cu peste 40 % CaCO₃ echivalent incepand din primii 5-20 cm; sau

- strat cu caracter scheletic (qq) incepand din primii 5-20 cm;

- orizont A urmat de material neconsolidat (orizont C).

Pot sa apara orizont vertic asociat orizontului C, sub 50 cm adancime proprietati gleice (Gr), proprietati stagnice (W) sau salsodice (orizonturi sc, ac sau sub 50 cm chiar sa, na). Din aceasta clasa fac parte urmatoarele tipuri de sol: litosol, aluviosol, entiantrosol, psamosol si regosol.

1. Entiantrosol

Este un sol dezvoltat pe material parental antropogen (materiale acumulate sau rezultate in urma unor activitati umane); au o grosime de minim 50 cm; fara orizonturi diagnostice sau cel mult fragmente pe adancimea amintita.

Aria de raspandire: Apar pe terenurile unde au fost depuse diverse materiale rezultate in urma unor activitati umane ca exemplu: reziduuri industriale de la fabricile de ciment, de ceramica, ingrasaminte; material steril de la exploatarile miniere, cariere, cenusa de la termocentrale, nivelari etc. Suprafata ocupata cu aceste soluri este de circa 30 000 ha.

Alcatuirea profilului si proprietati: Fiind alcatuit din diverse materiale depozitate pe o grosime mai mare de 50 cm, nu prezinta orizonturi diagnostice. Poate prezenta fragmente de orizont molic, vertic, cambic, argic etc., atunci cand materialul provine de la aceste soluri.

Proprietatile fizice si chimice difera foarte mult in functie de natura materialelor depuse, de grosimea si stadiul lor de transformare, etc.

Subtipuri: urbic, rudic, garbic, spolic, mixic, reductic, psamic, pelic, copertic, litic, litoplacic.

Fertilitate: Acest tip de sol are o fertilitate foarte diferita (de la nefertile pana la fertile) in functie de urmatorii factori: natura materialelor depuse, grosimea si compozitia chimica a acestora, stadiul de solificare, reactia, prezenta anumitor substante nocive, etc.

Pot fi puse in valoare prin diferite metode complexe si variate in functie de specificul acumularilor antropogene:

reasezarea selectiva a materialului pe haldele de steril;

aplicarea ingrasamintelor organice;

cultivare mai intai cu plante pionier, etc.

2. Litosol

Se defineste prin prezenta unui orizont R (Rn sau Rp) sau cu material scheletic cu peste 75 % fragmente grosiere sau cu material scheletic calcarifer cu peste 40 % CaCO₃ echivalent din primii 5-20 cm.

Raspandire: Apar in zone cu relief accidentat si roci consolidate, cu o frecventa mai mare in zonele montane insa, pot apare si in regiuni de deal, podis, piemont, in suprafata de 95 000 ha, reprezentand 0,4 % din fondul funciar al Romaniei.

Conditii si procese pedogenetice: Formarea acestor soluri este conditionata de prezenta la suprafata sau aproape de suprafata a rocilor consolidate (magmatice, metamorfice si sedimentare). Conditiile de clima, vegetatie si relief sunt specifice zonelor in care s-au format (munte, deal, podis, piemont).

Deoarece roca dura apare la suprafata sau aproape de suprafata, solificarea este foarte slaba,  se formeaza un profil scurt cu orizont R (Rn sau Rp) iar deasupra se formeaza un orizont A (Ao, Aom, Aou) sau O organic.

Alcatuirea profilului: Litosolurile prezinta un profil de tipul Ao, Aom sau Aou - R.

Orizontul de suprafata poate avea grosimi de 5-20 cm fiind alcatuit din resturi organice in curs de humificare, fragmente de roca, particule minerale de diferite dimensiuni in functie de natura rocii (acida sau bazica) vegetatie etc.

In anumite situatii la suprafata se poate forma un orizont organic de 2-3 cm sub care se formeaza orizontul A cu caractere intermediare intre Ao, Am si Au insa cu grosimi de cel mult 20 cm. Urmeaza un orizont R ce poate fi nefisurat, compact (Rn) sau fisurat (R_p) orizont ce apare de obicei in minim 50 cm de la suprafata.

Referat: Proiect - firma s.c. expert srl - obiectivele urmarite Referat: Planul financiar de afaceri - hrs srl - concurenta

Proprietati. Textura poate fi de la grosiera pana la fina, iar structura grauntoasa sau poliedrica insa slab dezvoltata. Insusirile fizice in general nefavorabile datorita rocii dure aproape de suprafata, texturi foarte diferite, structura slab dezvoltata. Continutul in humus si elemente nutritive destul  de scazut, sunt intens debazificate, au reactie puternic acida sau cu reactie neutra uneori alcalina in functie de natura rocii.

Subtipuri: distric, eutric, rendzinic, scheletic (prundic), histic (folic).

Fertilitate: In general litosolurile sunt ocupate cu pajisti si paduri de calitate slaba. Pentru a mari fertilitatea acestora se recomanda fertilizarea prin tarlire, indepartarea materialului scheletic, curatirea terenului de arborete, reinsamantare etc.

3. Aluviosol

Este un sol dezvoltat pe material parental fluvic, cu orizont A avand grosimi de circa 20 cm urmat de material parental de minim 50 cm constituit din depozite fluviatile, inclusiv pietrisuri cu orice textura.

Aria de raspandire: Se pot forma in Lunca si Delta Dunarii, in luncile raurilor din tara, in apropierea lacurilor sau pe terenurile inundate la intervale mari de timp, ocupand o suprafata de circa 2,2 mil ha.

Conditii si procese pedogenetice: In urma revarsarilor se instaleaza vegetatia ceea ce duce la acumularea materiei organice, respectiv humus prin descompunere cu formarea unui orizont mineral de tip A de obicei Ao. Conditiile de solificare continua pornind de la protosoluri aluviale apoi soluri aluviale si pe masura ce solificarea continua se pot forma cernoziomuri, soluri brune, gleisoluri etc, in functie de conditiile locale respective.

Alcatuirea profilului: Profilul este de tipul Ao-C

Orizontul Ao este bine conturat cu grosimi de peste 20 cm pana la 40-50 cm cu  asezare stratificata in functie de fostele revarsari (aluviuni). Urmeaza materialul parental C constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre, recente cu diferite grosimi, tipuri de structura etc.

Proprietati: Textura este contrastanta iar structura foarte diferita glomerulara, grauntoasa sau poliedrica slab dezvoltata. Insusirile fizice (PT, PA, CAU) difera in limite foarte largi in functie de textura si structura. Prezinta un surplus de umiditate, datorita conditiilor hidrologice si hidrogeologice in care s-au format. Continutul in humus este in jur de 2-3 %. In general, contin carbonat de calciu, sunt saturate cu baze, au reactie slab alcalina sau neutra, insa, unele pot fi debazificate, deci cu reactie acida.

Subtipuri: distric, eutric, calcaric, molic, umbric, entic, vertic, prundic, gleic, salinic, sodic, psamic, pelic, coluvic.

Fertilitate si folosinta: Aceasta creste odata cu luarea in cultura a acestor soluri (solificarea). In zona cernoziomurilor solificarea decurge in sens favorabil insa, in zona solurilor luvice, solificarea acestora decurge in sens nefavorabil. Acelasi fenomen nefavorabil apare si in cazul in care solificarea este orientata in directia salinizarii, alcalizarii sau gleizarii dar se poate interveni antropic.

4 Psamosol

Sunt soluri dezvoltate pe material nisipos si se definesc prin prezenta unui orizont A, urmat de material parental format din depozite nisipoase eoliene de cel putin 50 cm grosime, continut de argila sub 12 %, textura grosiera sau grosiera-mijlocie.

Aria de raspandire: Se intalnesc pe suprafete insemnate in sudul Olteniei, in Baragan, in Campia Tecuciului, in Campia de Vest, in Delta Dunarii, in Banat, in Dobrogea si in luncile principalelor rauri, insumand o suprafata de circa 485 000 ha.

Conditii si procese de formare: Principalul factor de formare al acestor soluri il constituie materialul parental reprezentat prin depozite nisipoase sau nisipo-lutoase cu compozitie mineralogica foarte diferita. In mod obisnuit aceste depozite se intalnesc in zone de campie, in lunci, in apropierea apelor curgatoare, a lacurilor, marii in general pe terenuri joase, dar cu aspect valurit, specific dunelor si interdunelor.

Sau format in zone foarte diferite cu Pma de 400-600 mm cu Tma 7-11⁰C si vanturi cu frecventa si intensitate mare ce favorizeaza mobilizarea, transportul si depunerea materialului nisipos.

Vegetatia naturala este caracteristica zonelor de stepa, silvostepa si de padure. In zona nisipurilor din Oltenia predomina padurile de stejar, insa, in general vegetatia pe nisipuri este rara reprezentata de specii ierboase si lemnoase foarte diferite in functie de clima, material parental, nivelul apei freatice, etc.

Materialul parental fiind nisipos este sarac in elemente nutritive cu capacitate redusa de retinere a apei, usor spulberat de vant ceea ce nu confera conditii prielnice de solificare. Ca urmare, se formeaza un orizont A slab conturat, dupa care urmeaza materialul parental.

Alcatuirea profilului si proprietati: Prezinta un profil slab diferentiat de forma Ao -C. Orizontul Ao are grosimi de 10-40 cm, culoare bruna, brun-cenusie dat fiind continutul redus de materie organica, respectiv humus, urmat de orizontul C reprezentat de materialul parental nisipos sau nisipo-lutos.

Psamosolurile au textura grosiera si/sau mijlocie, nestructurate sau cel mult cu structura grauntoasa slab dezvoltata, ceea ce confera proprietati fizico-mecanice si de aeratie mai putin favorabile.

Continutul in humus si elemente nutritive este scazut (aprox. 1 %); grad de saturatie cu baze de la 100 % pana la 60-70 % si o reactie de la moderat acida pana la bazica.

Subtipuri: distric, eutric, calcaric, molic, umbric, gleic, sodic, salinic.

Fertilitate: In general, au o fertilitate scazuta datorita insusirilor fizice si chimice nefavorabile, eroziunii eoliene care se modifica cu intensitati diferite, etc., pot fi insa ameliorate prin aplicarea unor masuri de reducere a deflatiei, de aprovizionare cu apa si substante nutritive etc. In acest scop se recomanda: perdele de protectie (salcam, pin negru, plop hibrid); acoperirea terenului cu resturi vegetale; colmatarea cu mal; folosirea paranisipurilor; incorporarea masiva a gunoiului de grajd, ingrasaminte verzi (mazare, lupin alb), irigare etc.

5. Regosol

Sunt soluri dezvoltate pe materiale parentale neconsolidate, mentinute aproape de suprafata prin eroziune geologica. (regosol - sol tanar, neevoluat)

Aria de raspandire: Suprafete insemnate apar in zone cu relief accidentat supus eroziunii geologice, versanti si culmi din regiuni de deal-podis-piemont, in suprafata de circa 100 000 ha.

Conditii de solificare: Principalul proces este reprezentat de eroziunea geologica, ce actioneaza lent si intr-un interval lung de timp, fara interventie antropica. Sunt soluri ce se formeaza in conditii foarte diferite de relief, roca, clima si vegetatie. Materialul parental este reprezentat de loess, depozite loessoide, luturi, nisipuri, argile, marne, depozite salifere, pietrisuri, gresii, calcare etc.

Conditiile de clima si vegetatie sunt foarte diferite fiind intalnite incepand cu zona de stepa pana in zona alpina. Prezinta un profil scurt cu orizonturi slab conturate, adesea procesele de solificare fiind intrerupte datorita eroziunii geologice care poate avansa mai rapid comparativ cu procesele de solificare.

Alcatuirea profilului si proprietati: Regosolul are un profil slab dezvoltat de tipul Ao-C. Orizontul Ao este putin conturat cu o grosime de 10-40 cm. Orizontul C este reprezentat de materialul parental constituit din roci neconsolidate (friabile).

Textura este foarte variata (de la nisipoasa pana la argiloasa) in functie de natura materialului parental fiind nediferentiata pe profil. Structura poate fi grauntoasa sau poliedrica slab dezvoltata. De asemenea sunt slab sau mijlociu aprovizionate cu humus si substante nutritive in functie de roca, clima si vegetatie.

Subtipuri: distric, eutric, calcaric, umbric, molic, stagnic, salinic, pelic, litic, scheletic.

Fertilitate: Deoarece continutul in humus si elemente nutritive este redus, regosolul are o fertilitate scazuta, insa se poate imbunatati prin masuri de prevenire si combatere a eroziunii, aplicarea ingrasamintelor organice si minerale care creeaza conditii de dezvoltare a sistemului radicular marind permeabilitatea solului, o infiltratie mai buna a apei si ca atare reducerea proceselor de eroziune.

Sunt ocupate cu vegetatie lemnoasa de productivitate scazuta. Valorifica bine terenurile prin plantatii de pomi si vita de vie (Stefanesti-Arges, Dragasani, Minis).