Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Clasa salsodisoluri



Clasa salsodisoluri


clasa salsodisoluri


Clasa ce grupeaza soluri cu orizont superior A (ocric sau molic) sau A si Bt la care se asociaza un orizont salic (sa) sau natric (na) in primii 50 cm; sau soluri cu orizont A sau A si E urmat de un orizont argic-natric (Btna) indiferent de adancime.

Sunt cunoscute ca soluri saline, alcalice sau saraturi. Geneza acestora este legata de prezenta sarurilor usor solubile (cloruri, sulfati, carbonati) care se acumuleaza in orizonturile superioare datorita conditiilor locale de mediu.

Din aceasta clasa fac parte doua tipuri de sol: solonceac si solonet.


1. Solonceacurile

Sunt salsodisoluri cu orizont salic in primii 50 cm grefat pe un orizont A (molic sau ocric).

Raspandire: Ocupa suprafete insemnate in zonele secetoase din tara, unde apa freatica se afla la mica adancime si mineralizata. Asadar, se intalnesc de-a lungul litoralului, in jurul lacurilor Razelm, Babadag, Techirghiol in Lunca si Delta Dunarii, in jurul lacurilor sarate Ianca, Fundata, Amara, Balta Alba, in luncile raurilor Ialomita, Calmatui, Buzau, Siret, pe interfluviile Bega-Mures, Mures-Crisul Alb, pe cursurile inferioare ale raurilor Barlad, Bahlui, Prut, Jijia etc.

Conditii si procese de formare: Solonceacurile s-au format in zonele de stepa si silvostepa unde evapotranspiratia este activa, favorizand ascensiunea apelor freatice incarcate cu saruri solubile. Precipitatiile sunt reduse, intre 350-560 mm si temperaturi medii anuale de 10-12oC, evapotranspiratia oscileaza intre 650-750 mm, iar indicele de ariditate are valori de 17-22.

Se pot forma si in zona de padure cu umiditate mai ridicata si temperaturi reduse, unde roca parentala este ajunsa la zi. Rocile sau materialele parentale pot fi: sedimente salifere, loessuri, depozite loessoide, luturi, argile, marne, aluviuni, etc.

Vegetatia naturala caracteristica este alcatuita din specii halofile adaptate la astfel de conditii: Salsola soda, Sueda maritima, Salicornia herbaceea, Arthemisia salina, Camphorosma ovata etc. rara, cu multe goluri, uneori lipsita de vegetatie, motiv pentru care se acumuleaza putin humus cu formarea orizontului A ocric pe care se grefeaza orizontul salic (sa).




Formarea acestor soluri se datoreaza in special apelor freatice mineralizate aflate la adancime mica (1-1,5 m) care se ridica prin capilaritate pana la suprafata solului, apa se evapora iar sarurile se depun sub forma de pete, eflorescente sau crusta.

De asemenea, salinizarea poate fi determinata si de apele marii, a lacurilor sarate, ape de infiltratie, ape de revarsare etc., sau printr-o exploatare nerationala a unor soluri (irigatii cu ape mineralizate) salinizare secundara.

La baza profilului, datorita stagnarii apelor freatice, se creeaza conditii de anaerobioza, are loc reducerea oxizilor de fier prin procese de gleizare cu formarea orizonturilor specifice de glei (de reducere si de oxidare).

Descrierea profilului: In general, profilul solonceacurilor tipice are urmatoarea succesiune de orizonturi: Aosa AC C; Aosa AGo sau Aosc AGo Gr.

Orizontul Aosa poate avea grosimi de 15-20 cm, deschis la culoare (cenusiu-deschis) cu continut de saruri minim 1% cloruri si peste 1,5 % sulfati cu structura grauntoasa slab formata, uneori prafuit.

Orizontul de tranzitie AC sau AGo are grosimi de 10-20 cm, nestructurat, dur in stare uscata, urmat de material parental C sau daca se afla sub influenta apelor freatice Go sau chiar Gr.

Proprietati: In functie de natura materialului parental, textura poate fi variabila (nisipoasa, lutoasa sau argiloasa) sau contrastanta (mijlocie-grosiera, mijlocie-fina etc.). Prezenta sarurilor solubile in orizonturile superioare determina un grad de saturatie in baze de 100 % si o reactie slab alcalina cu valori pH de 8,3-8,5.

Deoarece se formeaza in zone cu vegetatie redusa, se acumuleaza humus putin (1-2%) si sunt sarace in elemente nutritive.

Subtipuri: tipic (cloruro-sulfatic), carbonatosodic, molic, calcaric, sodic, vertic, gleic, psamic, pelic.


Fertilitate, folosinta: Avand un continut ridicat in saruri usor solubile, un regim aerohidric nefavorabil, continut redus in humus si elemente nutritive, solonceacurile sunt considerate soluri cu fertilitate slaba fiind ocupate cu pasuni si fanete de slaba calitate si cantitate.

Pentru a putea fi introduse in circuitul agricol, se impune ameliorarea acestora printr-o serie de masuri foarte costisitoare: lucrari de imbunatatiri funciare prin executarea de canale de desecare-drenaj; irigare cu norme mari de apa; afanarea solului; amendarea acestora cu gips sau fosfogips; cultivarea de specii tolerante la salinitate.


2. Soloneturile

Sunt salsodisoluri avand orizont na sau Btna (cu peste 15 % Na in complexul coloidal incepand din primii 50 cm.

Raspandire: Au o raspandire mai mare comparativ cu solonceacurile, numai in partea de vest a tarii in jur de 180 000 ha., in luncile raurilor din Campia Romana (Ialomita, Calmatui, Siret), pe interfluviile Timis-Bega, Mures-Crisul Alb, Crisul Alb-Crisul Negru, in Lunca si Delta Dunarii, in luncile raurilor din Podisul Moldovei (Jijia, Bahlui, Barlad, Prut, etc.).

Conditii si procese de formare: S-au format in conditiile unui climat de stepa si silvostepa cu temperaturi medii anuale de 9,5-11oC si precipitatii medii anuale de 350-400 mm evapotranspiratia in jur de 700 mm iar indicele de ariditate de 17-27.

Vegetatia naturala caracteristica este slab dezvoltata unde predomina speciile halofile: Arthemisia salina, Statice gmelini, Basia hirsuta, Aster tripolium, Camphorosma annua, Puccinella distans etc.

O mare parte a acestora s-au format in zone cu forme de relief slab drenate din campii joase, lunci, vai, depresiuni pe materiale aluvionare cu textura mijlocie sau fina, altele pe marne sau argile salifere.



In privinta genezei acestor soluri se pot deosebi trei procese:

desalinizarea solonceacurilor sau alcalizarea si desalinizarea altor soluri;

imbogatirea complexului coloidal cu ioni de Na+ prin reactii de schimb;

formarea si depunerea carbonatului de sodiu prin reactii de schimb sau biologic prin reducerea de catre microorganisme a sulfatului de sodiu.

In comparatie cu solonceacurile, la soloneturi lipsesc sarurile din orizontul superior, favorizand migrarea argilei cu formarea orizontului natric-argic (Btna).

Descrierea profilului de sol Ao El Btna Cgo sau Ao Btna Cgo

Orizontul Ao cu grosimi de 3-20 cm, culoare brun inchis la umed si brun in stare uscata, structura granulara sau poliedrica subangulara, relativ afanat.

Orizontul El, are grosimea de 2-20 cm, culoare brun-cenusie, structura lamelara.

Orizontul Btna, cu grosimi de 20-60 cm, textura fina, culoare bruna, structura columnara sau prismatica, plastic, foarte adeziv in stare umeda, extrem compact in stare uscata.

Orizontul C, apare la adancimi de 40-80 cm, prezinta acumulari de CaCO3 si saruri solubile, orizont in care procesele de gleizare se intensifica treptat.

Pe profil apar neoformatii de natura chimica (concretiuni ferimanganice, bobovine)pelicule de argila etc.

Proprietati. Textura este diferentiata pe profil, cu o concentrare a argilei la nivelul orizontului Btna. Densitatea aparenta are valori cuprinse intre 1,4-1,6 g/cm3, rezultand o compactare moderata ce se reflecta asupra valorilor porozitatii totale. Conductivitatea hidraulica este extrem de mica (Canarache, 1990).

Reactia solului este slab acida sau neutra in orizonturile superioare si devine puternic alcalina (pH >9) in orizontul Btna, unde complexul adsorbtiv este saturat cu Na in proportie de peste 15 %.

Subtipuri: molic, luvic, albic, salinic, calcaric, stagnic, solodic, psamic, pelic, entic etc.

Fertilitate si folosinta: Proprietatile fizico-chimice deficitare determina o fertilitate foarte scazuta si implicit o pretabilitate restransa. Necesita masuri de ameliorare care constau in amendare cu fosfogips, sulf, praf de lignit etc., lucrari de afanare adanca, aplicarea ingrasamintelor chimice si organice etc.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|