Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Clasa spodisoluri



Clasa spodisoluri


Clasa spodisoluri


Aceasta clasa grupeaza soluri caracterizate prin prezenta orizontului B spodic (Bs, Bhs), clasa ce incadreaza trei tipuri de sol: prepodzol, podzol si criptopodzol.

Sunt dominante in zona montana (etajul mijlociu si superior) asociate frecvent cu cambisoluri. Pot fi intalnite insular si la altitudini mai joase (pe roci acide si cu expozitii umbrite).

S-au format in zone cu clima rece si umeda, pe materiale parentale variate, sarace in baze, adesea grosiere, scheletice, provenite din dezagregarea si alterarea unor roci magmatice si metamorfice acide, gresii, conglomerate, sisturi etc.

Aceste soluri au culoare inchisa la suprafata si bruna pe restul profilului, acesta fiind clar diferentiat de tipul: Au Bs R sau Au Ea Bhs R cu humus acid, adesea cu orizont O cu humus brut, insusiri fizice bune, dar chimice si biochimice nefavorabile.

Sunt ocupate cu paduri de productivitate mijlocie si pajisti cu compozitie floristica de valoare nutritiva redusa.


1. Prepodzolurile (brun feriiluvial)

Spodosoluri fara orizont eluvial E, denumite anterior brune feriiluviale sau brune podzolice. Se intalnesc in Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali in etajul montan superior, la peste 1500 m.

Conditii si procese de formare: Clima este rece si umeda cu precipitatii medii anuale de peste 1000 mm si temperaturi medii anuale de 4-5oC iar indicele de ariditate de peste 55 cu un regim hidric repetat percolativ.

Vegetatia este specifica etajului alpin superior (etajul molidului si jneapanului).

Relieful este reprezentat de versanti, platforme, culmi unde predomina rocile magmatice si metamorfice acide sau intermediare (granite, sienite, gnaisuri, cuartite, sisturi etc.) sedimentare (conglomerate, gresii, pietrisuri, nisipuri, luturi etc.).

In astfel de conditii, bioacumularea se produce intr-un ritm lent, se formeaza humus putin, acid, de culoare inchisa, insa, se acumuleaza o cantitate mare de materie organica aflata in diferite stadii de descompunere (humus brut).




Procesele de alterare sunt foarte intense, silicatii primari se transforma in componente de baza: silice si sescvioxizi de fier si aluminiu etc. O parte din acestia sunt supusi proceselor de levigare formandu-se orizontul B spodic dar fara a se forma orizont eluvial E.

Descrierea profilului: Preluvosolul tipic are urmatoarea succesiune de orizonturi: Au sau Aou Bs R sau C.

Orizontul superior (Au sau Aou) prezinta culori inchise, cu structura grauntoasa sau poliedrica, grosime minim 25 cm sau minim 20 cm daca orizontul R apare in primii 50 cm, humus acid, saturatie in baze sub 55 %.

Orizontul Bs prezinta grosimi de la cativa cm pana la 70-80 cm, cu nuante roscate (date de sescvioxizii de fier).

Sub acestea, urmeaza fie un orizont C (material parental) fie un orizont R (roca dura). In partea superioara a profilului apar neoformatii biologice (coprolite, cornevine, cervotocine, culcusuri sau lacasuri de larve etc), iar la nivelul orizontului Bs aglomerari de oxizi si hidroxizi de fier care uneori pot cimenta orizontul respectiv.

Proprietati: Au o textura mijlocie-grosiera, nediferentiata pe profil, cu structura grauntoasa in orizontul superior si nestructurat sau cel mult cu structura poliedrica in orizontul Bs. Continutul in humus este redus, insa, se acumuleaza o mare cantitate de materie organica (aprox. 20 %), cu saturatie in baze sub 53 % dar poate sa scada pana la 10 % iar reactia solului are valori pH de 4-5 uneori sub 4, slaba aprovizionare cu elemente nutritive.

Subtipuri: tipic, umbric, histic, litic, scheletic

Fertilitate, folosinta: In general au fertilitate redusa, fiind ocupate cu paduri sau/si pajisti naturale. Pot fi ameliorate prin fertilizare complexa, in special tarlire, aplicare de amendamente etc.



2. Podzolurile

Sunt spodisoluri care se definesc prin prezenta orizonturilor sescvioxidic (Bs) sau humosescvioxidic (Bhs) si orizont eluvial albic (Ea) continuu sau discontinuu de minim 2 cm.

Raspandire: Pot fi intalnite in Muntii Fagaras, Bucegi, Parang, Rodnei, Retezat-Godeanu la altitudini de peste 1800 m.

Conditii si procese de solificare: S-au format in aceleasi conditii ca si prepodzolul, pe aceleasi categorii de roci, ocupand versanti, coame, platforme, depresiuni, etc.

Climatul este ceva mai umed si mai rece cu temperaturi medii anuale de 2-5oC si precipitatii medii anuale de 900-1400 mm, cu valori ale indicelui de ariditate de 50-100 sau mai mult si regim hidric percolativ repetat.

Vegetatia sub care s-au format este reprezentata prin specii lemnoase de molidisuri si jnepenisuri la care se adauga vegetatia ierboasa de pajisti alpine (Nardus stricta, Festuca supina etc.).

In conditiile prezentate, activitatea microbiologica este slaba, se acumuleaza o mare cantitate de materie organica, cu acumulare de humus brut la suprafata solului. Are loc alterarea silicatilor primari prin hidroliza celor secundari, rezultand complexe organo-metalice solubile care sunt levigate si depuse in profunzime (orizonturi mai slab acide).

Asadar, se diferentiaza un orizont eluvial imbogatit rezidual in silice si particule de cuart sub care se formeaza un orizont iluvial unde se acumuleaza humusul si sescvioxizii migrati din partea superioara a profilului.

Descrierea profilului: Podzolul tipic are un profil de tipul: Au Ea Bhs R sau C.



Uneori poate prezenta la suprafata un orizont organic de 3-5 cm format din litiera si humus de tip moder.

Orizontul Au poate avea grosimi de 5-15 cm, cu textura nisipo-lutoasa, cenusiu sau brun-inchis pana la negru, nestructurat.

Orizontul Es cu grosimi asemanatoare (5-20 cm), aceeasi textura, insa, usor mai grosiera, culoare cenusie, nestructurat.

Orizontul Bhs are grosimi de 2-10 cm, format prin acumulare de material amorf si substanta organica avand culori in nuante de 7,5 YR si mai rosii, nestructurat.

Orizontul Bs poate avea grosimi de 5-30 cm format sub orizont Bhs sau orizont Ea, cu nuante galbui-ruginii, nestructurat cu fragmente de roca.

Orizontul R apare la 40-80 cm sau poate fi inlocuit de orizontul C (la soluri formate pe depozite friabile).

Proprietati: Sunt soluri puternic acide cu valori pH de 3,5-4,5 fara elemente bazice (oligobazice) cu grad de saturatie de 6-20 %. Continutul in humus este variabil pe profil, circa 10 % in Au; 2 % in Ea; 7-15 % in Bhs si 1 % in Bs.

Subtipuri: tipic, umbric, feriiluvic, criostagnic, histic, litic, scheletic.

Fertilitate, folosinta: Au fertilitate scazuta datorita in special proprietatilor chimice nefavorabile. Sunt ocupate cu paduri de molid si jnepenis, pajisti alpine slab calitative. Pot fi ameliorate prin aplicare de ingrasaminte organice, in special tarlire, amendamente, etc.


Criptopodzolurile

Sunt spodisoluri ce se definesc prin orizont organic O si orizont A acid, foarte humifer urmat de orizont B criptospodic (Bcp) humifer. Orizontul Bcp este un orizont spodic cu acumulare iluviala de material amorf activ, predominant humic si aluminic, cu continut ridicat de materie organica (peste 10 %).

Sunt soluri nou introduse in Sistemul de Taxonomie a Solurilor, 2003 ce corespund solurilor brune criptopodzolice foarte humifere din etajul montan superior cunoscute sub denumirea de soluri brune de pajisti alpine si subalpine.

Au un areal restrans, fiind formate pe depozite de panta cu procent ridicat de schelet provenit din alterarea si dezagregarea unor roci acide sau intermediare.

Vegetatia este reprezentata de raristi de molid formate din aceleasi asociatii de Festuca ovina, F. rubra, Agrostis rupestris, A. tenuis, Nardus stricta etc. Au evoluat sub padure ca podzoluri, insa dupa defrisare si aparitia vegetatiei ierboase cu acumulare de humus in conditii de clima umeda si rece insusirile de podzol au fost mascate.

Criptopodzolurile prezinta la suprafata un orizont At de cativa cm urmat de orizont A foarte humifer inchis la culoare (cenusiu-inchis), cu frecvente particule de cuart si mica, structura glomerulara spre subangulara, poros, dupa care urmeaza orizontul C.

Subtipuri: tipic, histic, litic, scheletic.

Sunt ocupate cu pajisti, unde se practica pasunatul si totodata fertilizarea acestora prin tarlire, imbunatatind considerabil valoarea furajera a pajistilor.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Agricultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Referate pe aceeasi tema


Politica regionala a uniunii europene. oportunitati pentru Romania
Semanatoarea wintersteiger plotomatic 1r
CARTOFUL-solanum tuberosum
Fertilizarea culturii cartofului pentru consum
Semanatoarea hege 91
Combaterea buruienilor
Clasa luvisoluri
Insecticide ecologice
Agricultura si cultura cerealelor pe glob
Metode de semanat



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.