Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Clasa luvisoluri



Clasa luvisoluri


clasa luvisoluri


Sunt soluri cu profil bine dezvoltat, orizonturi bine diferentiate, caracterizat prin prezenta unui orizont B argic (Bt) exceptand solurile incadrate la clasa cernisoluri sau stagnosoluri. Sunt soluri relativ vechi dezvoltate pe diferite roci sedimentare sau pe produse rezultate din alterarea anumitor roci magmatice si metamorfice.

Clima este temperat umeda ceea ce determina spalarea din sol a sarurilor (inclusiv carbonati) pana la debazificarea materialului parental, activitate biologica favorabila, humificare rapida a resturilor organice.

Sunt utilizate pentru toate folosintele agricole indeosebi pentru cereale si plante tehnice sau furajere, pasuni si fanete, livezi vita de vie si in silvicultura. Tipurile de sol incadrate in aceasta clasa sunt: preluvosol, luvosol, planosol si alosol.


1. Preluvosolurile

Sunt luvisoluri avand urmatoarea succesiune de orizonturi: A – Bt – C lipsesc orizonturile eluviale (El, Ea) iar orizontul A poate fi ocric sau molic. Include fostele tipuri de sol brun roscat si brun argiloiluvial.

Raspandire: S-au format in zona dealurilor subcarpatice, podisurile si piemonturile din exteriorul Carpatilor, in Podisul Transilvaniei, unele depresiuni intramontane, in Campia de Vest.

Conditii fizico-geografice: Clima este relativ umeda cu Tma de 7,6-11,5oC si Pma de 550-1000 mm, iar evapotranspiratia 615-730. Vegetatia este reprezentata prin paduri de cvercinee, gorun, tei, carpen, fag, arboret (corn, paducel, sanger, etc.) la care se asociaza vegetatia ierboasa ce apartine florei de mull.

Materialul parental este variat, loess, lut, depozite loessoide, nisipuri, argile sau produse rezultate prin alterarea unor roci metamorfice. Relieful este de dealuri, campii inalte cu diferite forme (culmi, versanti, terase etc.).

Procese pedogenetice: Datorita conditiilor mai sus amintite se formeaza un orizont argic (Bt) cu acumulare de argila fara orozont E, unde se constata o slaba debazificare cu formarea orizontului A humifer (ocric sau molic).




Profil si proprietati: Orizontul superior are o grosime de 25-40 cm, culoare deschisa, cu nuanta roscata in cazul subtipurilor roscate ce se datoreaza oxizilor si hidroxizilor de fier mai mult sau mai putin hidratati.

Orizontul Bt poate avea grosimi de 80-130 cm cu nuante mai roscate fata de orizontul superior, cu structura prismatica bine formata si textura mijlocie-fina.

La peste 140 cm apare un orizont C de acumulare a carbonatilor reziduali de culoare brun-galbuie sau direct materialul parental C.

Textura este diferentiata pe profil cu continut de argila de peste 30% un continut in humus de 2-4 %, gradul de saturatie in baze cu valori de 55-85 % si un pH slab acid-neutru (6-7).

Subtipuri: tipic, molic, roscat, rodic, psamic, pelic, vertic, stagnic, gleic, calcic, litic, scheletic, sodic.

Se preteaza pentru o gama larga de culturi: grau, porumb, orz, plante furajere, soia, in, etc. De asemenea, se recomanda culturi pomicole (mar, par, prun, cires, visin), vita de vie cu rezultate foarte bune.


2. Luvosolurile

Sunt reprezentate de luvisoluri cu orizont Bt bine exprimat si orizont eluvial (El sau Ea) fara schimbare texturala brusca pe cel mult 7,5 cm intre E si Bt. Din clasificarea anterioara include urmatoarele tipuri de sol: brun luvic, brun roscat luvic si luvisol albic.

Raspandire: Ocupa suprafete intinse in Subcarpati, dealurile Vestice, Podisul Sucevei, Podisul Tarnavelor, Podisul Somesan, depr. Oas, Fagaras, Brasov, Hateg, etc.


Conditii fizico-geografice: Sunt caracterizate prin Tma de 7-10OC si Pma de 650-1000 mm depasind valoarea evapotranspiratiei. Vegetatia naturala este alcatuita din paduri de fag, stejar, gorun sau amestec de fag si rasinoase.

Materialele parentale sunt variate, sarace in minerale calcice si fero-magneziene. De regula, apar pe suprafete slab inclinate: terase, versanti lini, culmi intinse, depresiuni etc.

In astfel de conditii este favorizata levigarea sarurilor cu formare de compusi minerali de alterare (argile, sescvioxizi) dar se reduce activitatea microbiologica de descompunere a materiei organice. Rezulta substante humice predominant acide, favorizand migrarea spre adancime a compusilor minerali de alterare. Astfel, orizonturile superioare devin sarace in argila si sescvioxizi dar bogate in silice, devenind albicioase, cu formarea orizontului B argic.

Profil si proprietati: Profilul acestor soluri are urmatoarea succesiune de orizonturi: Ao – El – Bt – C ≈ R sau Ao –Ea – Bt – C ≈ R

Aceste soluri au un orizont Ao mai slab dezvoltat cu grosimi de 10-20 cm datorita continutului in humus mai redus si culori mai deschise datorita migrarii intense a hidroxizilor de fier. In continuarea acestuia se formeaza un orizont El sau Ea saracit in argila, hidroxizi si materie organica si imbogatit in particule de cuart avand culori mai deschise fata de Ao. Urmeaza un orizont Bt cu nuante mai roscate fata de orizontul supraiacent (El sau Ea) datorita acumularii argilei si hidroxizilor de fier si cu grosimi de 80-100 cm.

Au o activitate microbiologica redusa, humusul predominant din acizi fulvici cu valori de peste 4% in Ao si sus 1% in orizontul eluvial. Saturatia in baze are valori de 55-75 % in Ao dar poate sa scada sub 20-30 % in El sau Ea iar reactia solului are valori pH de 4-5.

Subtipuri: tipic, umbric, roscat, rodic, psamic, pelic, vertic, stagnic, gleic, calcic, litic, scheletic, sodic.



Luvisolurile tipice si albice din tara reprezinta stadiul cel mai avansat de evolutie genetica in climat temperat. Au o repartitie discontinua fiind situate de regula pe formele de relief plat din regiunile umede, neafectate de eroziune.


3. Planosolurile

Sunt luvisoluri cu orizont eluvial si au schimbare texturala brusca pe cel mult 7,5 cm intre E si Bt.

Ocupa suprafete reduse in Podisul Getic si in partea nordica a Campiei Romane, in unele depresiuni intramontane (Hateg) sau subcarpatice (Tg. Jiu). S-au format in aceleasi conditii ca si luvisolurile insa pe relief plat si pe materiale parentale argiloase cu drenaj defectuos.

Profilul este de tipul: Aow – Elw – Btw – C cu trecere brusca intre E si Bt.

Orizontul Ao cu grosimea de 5-15 cm lut-nisipos, de culoare brun-cenusiu inchis, cu structura grauntoasa colturoasa.

Orizontul Elw sau Eaw de 10-20 cm nisipo-lutos, cenusiu cu pete galbui sau roscate, albicios la uscare, cu structura poliedrica sau lamelara, foarte friabil, cu pete feruginoase, trecere brusca.

Orizontul Btw de 100-150 cm argilo-lutos sau argilos, marmorat, cenusiu oliv, cu structura prismatica masiva, cu pelicule de argila vizibile.

Orizontul C apare la peste 170-180 cm, argilos, neafectat de procese pedogenetice.

Conditiile climatice si de pedogeneza sunt asemanatoare cu cele descrise la luvisoluri deoarece se gasesc in aceleasi areale cu acestea, insa, avand un drenaj defectuos, schimbare texturala brusca, permeabilitate redusa, au insusiri fizico-chimice mai putin favorabile. Plantele sufera cand din lipsa de apa cand din cauza excesului datorat proceselor de stagnogleizare.

Subtipuri:  tipic, albic, vertic, stagnic, solodic.

O mare parte este acoperita de paduri, pajisti mai putin culturi de cereale si plante tehnice. Fertilitatea este redusa, insa, se poate imbunatati prin lucrari de drenaj, afanare adanca, administrare de ingrasaminte si amendamente.


4. Alosolurile

Au fost introduse ca entitate distincta, la nivel de tip de sol prin taxonomia solurilor din 2003. Anterior, erau incluse ca subunitati holoacide de tipul sol brun luvic sau luvisol albic.

Sunt echivalente alisolurilor din baza mondiala de referinta (WRB-SR) caracterizate printr-un orizont Bt cu argila avand capacitate mare de schimb cationic (> 24 me/100 g sol si cantitate mare de Al schimbabil).

Se definesc prin prezenta unui orizont A (ocric sau umbric) urmat direct sau dupa un orizont E de un orizont B argic cu proprietati alice pe cel putin 50 cm (intre 25 si 125 cm).

Sunt raspandite in aria luvisolurilor pe suprafete reduse, in zona mai umeda a acestora si sunt specifice suprafetelor mai vechi (pleistocene). Se deosebesc mai multe subtipuri: tipic, umbric, preluvic, albic, stagnic.

Au fertilitate redusa, datorita reactiei foarte acide si Al mobil ce pot fi insa corectate prin amendare cu calcar. In mod natural, sunt folosite pentru pajisti si paduri.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|