Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Umbrirea - protejarea culturilor impotriva efec¬telor daunatoare ale radiatiilor solare



Umbrirea - protejarea culturilor impotriva efec¬telor daunatoare ale radiatiilor solare


In conditiile climatice din tara noastra, exista specii autohtone cu tem­perament de umbra, cum ar fi tisa, bradul, fagul si multe specii exotice delicate, ai caror puieti nu pot suporta intensitatea luminii din zilele senine de vara. De aceea, in pepiniere, se recurge la umbrirea obligatorie a cultu­rilor apartinand acestor specii. Dupa cum se stie, pentru producerea puietilor de brad se creeaza chiar pepiniere speciale, la adapostul unor masive de fag. De asemenea, umbrirea este necesara, cel putin in primul an de viata sau cateva saptamani dupa rasarire, la numeroase specii, mai ales de semiumbra, cand se dovedesc sensibile, in aceasta faza de crestere, la lu­mina puternica, insotita obisnuit de caldura ridicata.


Umbrirea are ca scop principal protejarea culturilor impotriva efec­telor daunatoare ale radiatiilor solare puternice dar ea exercita, in acelasi timp, o serie de alte influente deosebit de favorabile si utile. La adapostul umbrarelor se inlatura transpiratia exagerata a culturilor si evaporarea intensa a apei din sol. Stratul de la suprafata solului se infierbanta mai putin si se evita, astfel, arsura la colet. Umbrarele dispuse orizontal, pro­tejeaza totodata culturile de actiunea negativa a ploilor torentiale si a grin­dininei.

Efectul complex al umbririi depinde in mare masura de natura um­brarelor si de modul de asezare. Un sistem simplu si ieftin de umbrire, pentru perioade scurte de timp, poate fi realizat din cetina sau frunzare. Acestea se fixeaza in pozitie verticala pe marginea sudica a stratului sau a randurilor de puieti, servind ca umbrare. Efectul lor este limitat si inegal resimtit pe suprafata protejata. La fel se intampla si atunci cand se creeaza umbrare vii, prin cultura unor plante agricole repede crescatoare (canepa), dispuse aliniat intr-un singur rand in partea sudica a suprafetelor de pro­tejat. Rezultate mai bune se obtin daca cetina sau frunzarele se aseaza orizontal la inaltimea de 30-40 cm deasupra solului, pe cadre-suporti din lemn.




Cele mai eficiente, durabile si usor de manipulat sunt umbralele con­fectionate sub forma de panouri-gratare din sipci, trestie, nuiele sau ver­gele de material plastic. Elementele materialului folosit se fixeaza paralel, la anumite distante, pe cadre de lemn sau se impletesc cu sarma lisa, pentru a fi usor de rulat. Panourile-umbrare din sipci, fixate pe cadre rigide, pot fi folosite, peste iarna, ca parazapezi, in campul de cultura al pepinierei. In acest caz, latimea lor este mai mare decat a stra­turilor, ajungand pana la 1,5 m. Pentru umbrire, asemenea panouri se aseaza in pozitie verticala sau oblica. Au dezavantajul ca umbresc intens stratul in vecinatatea lor si mai putin sau deloc in partea opusa.

Asigurarea efectului complex al umbririi si mai ales reglarea intensi­tatii luminii la nivelul culturilor este posibila prin marirea sau micsorarea spatiilor (rosturilor) dintre elementele folosite la confectionarea umbrare­lor. Asa, de exemplu, pentru reducerea intensitatii luminii la jumatate, se lasa spatii libere, de latime egala cu a sipcilor sau vergelelor. De ase­menea, pentru o umbrire uniforma, umbrarele se aseaza, de regula, orizon­tal si cu rosturile orientate pe directia nord-sud.


Desimea la instalare a culturilor se stabileste in functie de conditiile stationale, de metoda de impadurire, de categoria lucrarilor de impadurire, de caracteristicile materialului de impadurire (seminte, puieti, butasi) si de particularitatile silvobiologice ale speciilor care se cultiva etc., fara sa se piarda din vedere o serie de consideratii de ordin economic, care uneori capata caracter prioritar. Variatia desimii culturilor in raport cu unele particularitati de ordin cultural este sugestiv pusa in evidenta prin exemplele prezentate pe specii in tabelul alaturat.

Dispozitive si desimi de plantare

Specia



Natura impaduririlor



Nr. total de puieti ta ha:

Distanta de plantare intre puieti (m)'



total

din care: specii principale de baza si de amestec

Molid




in culturi pe terenuri goale si in taierile rase de molid




2,0x1,25 2,0x1,0

in completarea regenerarilor naturale in FSa, FM3 si FM2



2,0x1,0

in completarea regenerarilor naturale in: FM^ FD4, FD3 si FD2



2,0x1,25

Larice



in plantatiile de molid