SCRAPIE

(Boala tremuratoare a oilor; Boala pruriginoasa)

Def.- EST (encefalopatie spongiforma transmisibila) ; boala cu evolutie sporadica sau endemica a oilor, caprelor si muflonilor.

Caracatere epidemiologice

Cai de transmitere – cea mai frecventa de la mama la miel. Datorita perioadei de incubatie lungi o mama poate transmite boala la mai multe generatii de miei inainte de a prezenta primele simptome de scrapie. Mecanismul acestei transmiteri nu este cunoscut, dar se pare ca nu are loc o infectie “in utero”. Agentul scrapie nu a putut fi izolat din saliva si fecalele animalelor bolnave, iar datele privind prezenta sa in urina raman contradictorii. Este dovedita insa transmiterea orizontala a bolii in urma coabitarii in perioada de stabulatie sau pe pasune, in special prin consumul invelitorilor fetale contaminate. Probabilitatea transmiterii orizontale a bolii prin contaminarea cu berbeci infectati este foarte redusa. Se admite si posibilitatea transmiterii infectiei prin intermediul apei, furajului, uneltelor contaminate, prin pasarile necrofage sau de catre tunzatorii de lana.

Evolutie in turmele infectate boala poate evolua sporadic sau endemic. Boala se intalneste la animale cu varsta cuprinsa intre 10 luni si 10 ani cel mai adesea in jurul varstei de 4 ani.

Aceasta boala apartine listei B a OIE.

Patogeneza

infectia se realizeaza cel mai frecvent pe cale digestiva, desi nu poate fi exclusa nici contaminarea plagilor.

replicarea extraneurala a prionilor precede cu mult invazia SNC si aparitia tabloului clinic

cel putin una din caile de invazie a SNC probabil si cea mai importanta o constituie nervii splahnici

s-a demonstat experimental ca viteza de propagare intraaxonala a prionilor este de cca 1 mm/zi

odata patrunsi in SNC prionii se propaga in restul maduvei si in creier prin intermediul bulbului. Are loc de asemenea si o diseminare centrifuga, tot pe cale  neurala, ceea ce explica infectivitatea altor organe

in cazul infectiei parenterale, replicarea primara are loc in primul rand in splina

este admisa posibilitatea ca la oile apartinand genotipurilor cu rezistenta crescuta la scrapie, agentul acesteia sa se replice doar extraneural, in primul rand doar in tesuturile limfoide, fara manifestari clinice

evolutia scrapiei la oaie este in mare masura dependenta de polimorfismul genei prn-p

Tablou clinic

boala debuteaza cu modificari de comportament

animalele devin indiferente sau exagerat de atente la stimulii din jur, au un facies timorat, uneori sunt agresive, se separa de turma

sunt usor excitabile, reactionand prin tremuraturi si convulsii

apoi apar manifestari de parestezie pruriginoasa. Fara a exista modificari cutanate apare pruritul manifestat prin tendinta de a se freca de obiecte fixe si de a-si ciuguli lana si membrele

Proiect: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

tulburari de locomotie

clatinarea intermitenta a capului, tremuraturi ale musculaturii gatului sau ale membrelor

forma predominant paralitica –rara (mers ebrios, pareze si paralizii ale membrelor, frisoane, trismus si nistagmus)

la capre stau in picioare cu membrele adunate, urechile indreptate inainte, coada mult rasucita pe spate si au in permanenta un facies anxios.

Diagnostic:

ex confirmare – ex histologic (modificari in bulb, punte, talamus si cortex cerebelos); ex imunohistochimic pe probe biopsice recoltate de la animale in viata din amigdale si membrana nictatina.

Profilaxie, Combatere:

este interzis importul de animale din tarile in care este declarata scrapie sau situatia epidemiologica este necunoscuta

turmele in care au aparut cazuri de scrapie si pasunile folosite de acestea se supun carantinei de gradul III. Se limiteaza circulatia animalelor si se interzice livrarea lor catre alte unitati iar pasunile nu vor fi folosite de alte turme

animalele bolnave se sacrifica (chiar toata turma), iar cadavrele se distrug prin arderere. Repopularea se face la 3 ani de la depopulare si dupa ce au fost facute dezinfectii riguroase

desi pana acum nu exista nici o dovada a transmiterii scrapiei la om, CE a inclus in lista materialelor de risc specific splina oilor si caprelor de orice varsta iar pentru cele peste 12 luni – capul, incluzand creierul, globii oculari, amigdalele si maduva rahidiana. Aceste materiale sunt excluse din alimentatia publica si din furajarea animalelor, fiind distruse.

ENCEFALOPATIA SPONGIFORMA BOVINA (ESB)

Etiologie:

Surse de infectie faina de carne-oase care intra in compozitia furajului combinat destinat unor grupe de bovine.

Diferenta dintre agentul ESB si scrapie este ca primul infecteaza si felinele si omul.

Caractere epidemiologice

pana in 1985 boala evolua sporadic

nu exista date care sa ateste transmiterea orizontala a bolii

transmiterea in conditii naturale la alte specii (feline, om) se realizeaza pe cale digestiva

ESB este inclusa de catre OIE in lista B a bolilor declarabile

Patogeneza

nu s-a putut demonstra infectivitatea lnn, splinei, amigdalelor, nervilor periferici, sangelui si laptelui

infectia se realizeaza pe cale digestiva iar situsul de replicare si acumulare precoce a PrP^SC il constituie formatiunile limfoide ale ileonului. Prezenta PrP^SC la nivelul acestora fiind detectabila dupa 6-18 luni de la infectia experimentala.

infectivitatea encefalului si a maduvei spinarii este decelabila cu cel putin un an inaintea aparitiei semnelor clinice

Tablou clinic:

incubatie – 2.5- 8 ani sau chiar mai mult

debuteaza cu tulburari de comportament si hiperchinezii

animalul devine nelinistit, evita sa treaca prin porti, are facies timorat, misca continuu urechile, are bruxism si loveste cu piciorul la muls

apoi apar simptome de hiperestezie si tremuraturi musculare; animalul tresare violent la atingerea unor zone cutanate- laturile gatului si toracelui, crupa, extremitatile membrelor. Aceeasi reactie se produce la un zgomot brusc sau la aprinderea luminii intr-o incapere intunecata si este insotita de tremuraturi musculare si salivatie abundenta

animalul cade frecvent si se ridica cu greutate pentru ca in final sa ramana in decubit.

durata evolutiei clinice poate fi de 2 sapatamani pana la 1 an, dar durata medie este de 1-2 luni

Diagnostic:

confirmare prin ex histologic. In 99% din cazurile confirmate, leziunile sunt prezente la nivelul bulbului, in nucleii tractusului solitar, tractusului trigemenului si in nucleul dorsal al nrvului vag. Absenta leziunilor la acest nivel obliga examinarea histologica a altor localizari de electie din bulb, punte, mezencefal sau maduva

monitorizare prin – test imunoblotting, test ELISA, test imunoenzimatic sandwich pentru PrP^SC

Profilaxie, combatere si aspectul privind sanatatea publica

pentru toate speciile de animale folosite in alimentatia de uz uman se interzice furajarea cu fainuri de carne si oase, a fosfatului de oase, a produselor obtinute din sange, ongloane, coarne, pene si viscere de pasare, a gelatinei, fainii de peste si a continutului tractului digestiv.

prin derogare de la prevederile de mai sus se pot folosi in furajarea animaleloe, cu exceptia rumegatoarelor, faina de peste, gelatina care nu provine de la rumegatoare, fosfatul dicalcic si proteinele hidrolizate, laptele si produsele lactate.