Ancheta jurnalistica - actualitatea, oralitatea si ritmul anchetei

In teoria genurilor exista unele semne de intrebare in ceea ce priveste locul pe care-l ocupa ancheta. Unii afirma ca ar fi o derivatie a reportajului, deci face parte din reportaj, fiind identificat ca „ reportaj de investigatie”. Cei mai multi insa, au unele indoieli si incearca sa separeu cele doua genuri. Justificarea o gasim in complexitatea acestui gen jurnalistic prin faptul ca exista multe puncte de interferenta intre reportaj si ancheta. Astfel, in ancheta gasim unele elemente de reportaj, dar scopul ramane diferit. Michel Voirol afirma ca reportajul „ arata ” iar ancheta „ demonstreaza „ . Astfel spus, in reportaj „ se spune „ ce se intampla, iar in ancheta „ se cerceteaza „ de ce s-a intamplat ceva.

In reportaj, reporterul exploreaza cotidianul iar in cazul anchetei, reporterul isi propune sa cerceteze un fapt, sa afle adevarul in legatura cu acel fapt, de obicei o neregula. Ele este cel care investigheaza, apeleaza la diferite surse, le verifica si propune de multe ori si solutii. Exista o diferenta intre o ancheta judiciara ti una jurnalistica. In ancheta jurnalistica, reporterul este cel care semnaleaza disfunctia respectiva, vine cu argumente prin care sustine cele descoperite de el si atrage atentia publicului ascultator. Ancheta ramane un semnal de alarma tras de jurnalisti, la o ilegalitatea sau neregula existenta intr-un domeniu.

Radioul a folosit acest gen jurnalistic mai mult dupa 1989, cand a fost posibil, de fapt, ca un jurnalist sa investigheze anumite fenomene negative. Reporterul de investigatie trebuie sa manifeste atractie fata de profesia de jurnalism, ceea ce presupune nevoia permanenta de informatie. Rabdarea, calmul, autocontrolul devin esentiale in munca de investigatie, care necesita timp si efort fizic.

Pentru radio, spatiul de emisie pus la dispozitia unui reporter de investigatie nu se poate intinde foarte mult. Subiectele abordate se incadreaza de obicei in actualitatea unei saptamani. La o ancheta se lucreaza cel mai adesea in echipa, fiecaruia revenindu-i cate o zona din domeniul cercetat. O trasatura comuna majoritatii investigatorilor buni este credinta ca cineva, cumva, lucreaza impotriva interesului public, iar ei trebuie sa porneasca de la convingerea ca actul ilicit, conspiratia, nu pot fi ascunse pentru totdeauna.

Problemele legate de metodele folosite pentru obtinerea informatiilor nu sunt singurele de ordin etic, cu care se confrunta reporterul de investigatie. Exista si problema limbajului folosit in materialul realizat. Nu trebuie sa exagereze, sa inventeze, ci sa opteze pentru o acuratete absoluta ceea ce presupune ca declaratiile sa fie reproduse intocmai, asa cum au fost emise de sursa.

Un alt principiu peste care reporterul nu trebuie sa treaca este acceptarea mitei. Indiferent de forma sau ocazie, va refuza, aceasta fiind cea mai comuna si mai periculoasa forma de coruptie.

Ancheta radiofonica poate fi prezentata in programele unui post de radio local, teritorial sau public. Important este ca subiectul abordat sa fie de interes pentru publicul tinta.

Pentru a stabili particularitatile anchetei este suficient sa reamintim cateva trasaturi specifice scriiturii in radio si este clar ca se va aplica regula fundamentala, de a scrie „ pentru ureche „. Fraza va fi configurata simplu, cu propozitii clare si fara exprimari pretentioase, cu un limbaj accesibil. Ancheta pentru radio pe langa scriitura radiofonica mai are si alte particularitati.

Actualitatea este specifica majoritatii genurilor, dar in cazul anchetei se poate spune ca deseori un subiect ramane in actualitate o zi din saptamana sau mai multe, timp suficient ca un reporter sa faca investigatia. Subiectul unei anchete poate fi atemporal, nefiind legat de activitatea de moment.

Oralitatea specifica radioului are si in cazul anchetei o mare importanta. Fiind vorba de investigatie , se poate crede ca tonul folosit de reporter poate fi mai ridicat sau mai autoritar, dar tocmai pentru ca avem de obtinut informatii de la unii chiar implicati intr-un fapt, trebuie adoptat o atitudine neutra.

Concizia este specifica radioului,  dar in cazul acesta devine obligatorie pentru ca intr-o ancheta regasim mai multi intervievati : martori, oficialitati si sondaje realizate pe strada. Apoi, avem in vedere ca apare si scriptul reporterului, care are o alta consistenta, ocupand mult timp. Cel mai adesea asupra reporterului este exercitata o anumita presiune pentru a reduce durata unei anchete. Unele anchete se pot impinge si pe un interval de timp de pana la 15 minute, dar in general este acceptata varianta optima de 4- 5 minute. In aceste conditii concizia ramane hotaratoare.

Ritmul anchetei este dat de cursivitatea si logica introducerii interviurilor si vox-urilor inregistrate in teren, dar si de conceperea unui script clar si coerent. Reporterul are sarcina sa selecteze prin montajul final cele mai importante si semnificative pasaje pentru a da cursivitatea si atractivitate materialului sau. Numai astfel ascultatorul devine curios si ramane pe receptie pana la finalul anchetei.

Lucrare: Generatia asteptata - IIFF Anonimul - film Document online: Istoria cinematografului - pe ani

Spontaneitatea reporterului este elementul cheie in ancheta pentru radio. Intrebarile adresate intervievatilor, reactiile prompte la unele replici sunt factori hotaratori, care dovedesc publicului, ca reporterul este incisiv, bine pregatit si gata oricand sa-si „ incuie ” interlocutorul, care incearca anumite eschive. In radio, vocea reporterului este prezenta, reactia lui in fata interlocutorului fiind sesizata usor de ascultator.

Ancheta in radio nu poate avea un ritm cotidian ca cel al reportajului. Ancheta presupune un alt volum de munca, mult mai complexa, in care, reporterul trebuie sa treaca prin mai multe etape, cum ar fi colectarea informatiilor, verificarea, inregistrarile in teren, montajul si elaborarea scriptului.

Ancheta in radio este evident mai putin detaliata decat ceas din presa scrisa, timpul alocat intr-o emisiune fiind limitat de economia emisiunii, de desfasurator, dar in functie de importanta subiectului investigat se pot face si unele exceptii.

Drumul parcurs de la concepere pana la realizare este anevoios. Reporterul intampina obstacole nebanuite in demersul lui investigativ. Singura solutie pentru anchetatorul jurnalist ramane organizarea riguroasa a muncii de investigare, care presupune o etapizare cat mai precisa.

Alegerea subiectului este o prima incercare la care reporterul este supus. Cu cat subiectul este mai interesant, cu atat calitatea materialului jurnalistic este mai mare. Este bine ca subiectul sa fie ales in functie de semnificatiile si implicatiile avute in plan local, in zona de interes a publicului.

Alegerea subiectului nu este pentru reporter o sarcina usoara, deoarece el are multe intrebari la care-si raspunde cand se fixeaza asupra unui subiect.

Planificarea este o etapa complexa. In momentul in care este luata decizia de a merge mai departe in realizarea anchetei, apare necesitatea determinarii scopurilor, care pot fi stabilite in functie de experienta reporterului. Planificarea implica intelegerea si invatarea normelor din domeniul aflat in studiu. Acest proces reprezinta de fapt construirea bazei.

Planul anchetei poate avea urmatoarea dispunere:

Problema – ipoteze – verificari –concluzie

In situatia unui subiect conflictual sunt urmarite :

argumentele partilor implicate – faptele – opiniile specialistilor- cine are dreptate

Documentarea este etapa in care reporterul trebuie sa inteleaga

domeniul anchetat. El apeleaza la biblioteci, statistici si alte materiale. O alta sursa de documentare este literatura de specialitate si discutiile cu expertii pe domeniul vizat. In documentare principala operatiune este valoarea surselor. Sursele se impart in doua mari categorii – surse scriptice si orale.

Sursele scriptice pot fi cele standard: documente, bibliografii, colectiile de legi, ziare. Pentru a avea acces la aceste documente, la anumite dosare, ziaristul trebuie sa-si alcatuiasca un sistem propriu de relatii, care incepe cu portarii institutiilor si se sfarseste, sau nu, cu secretarele. Desigur ca este importanta relatia cu un director, un procuror sau un primar, dar in aceste cazuri devine obligatorie abilitatea reporterului de a intra in gratiile acestora.

Sursele orale sunt reprezentate de persoanele care dau interviuri, declaratii sau intra in dialog cu reporterul. Acestea pot fi : permanente si ocazionale.

Reporterii experimentati castiga incredere comportandu-se adecvat cu sursele. Tratamentul politicos primit din partea reporterului le stimuleaza pofta de a da informatii.

Munca de culegere a informatiilor in etapa de documentare devine extrem de importanta si utila pentru ca reporterul trebuie sa inregistreze toate declaratiile chiar daca nu este hotarat sa mearga pana la capatul investigatiei. Aceste inregistrari vor fi utile la montajul materialului final.

Alegerea unghiului de abordare este un element esential in abordarea subiectului. In functie de unghiul ales, acelasi subiect poate influenta atat munca jurnalistului cat si concluzia la care ajunge. De exemplu:

unghi larg                     unghi restrans

- prostitutia pe Internet - prostitutia in Romania

Inregistrarea materialelor este un proces continuu, pentru ca orice declaratie este bine sa ramana pe banda de magnetofon, iar interviurile cu persoanele „ cheie „ cele implicate in subiectul investigat, devin documente sonore. Modalitatea principala de lucru in realizarea unei anchete este intervievarea persoanelor si a martorilor implicati. Interviul reprezinta principalul instrument de care se foloseste reporterul. Pot fi folosite interviurile prin intalnire directa, in teren si prin telefon.

Montajul este operatia care cere reporterului multa atentie si rabdare. Din punct de vedere tehnic este preferat montajul digital, pentru ca ofera posibilitatea separarii interventiilor, atat auditiv cat si vizual, pe monitorul computerului, fiind posibila vizualizarea pauzelor dintre interventii, unde va fi inserat scriptul.

Redactarea scriptului reprezinta conceperea unui text de catre reporter, care are rolul de a completa o informatie din interventia unui interlocutor sau poate aduce o informatie noua. Scriptul are si rolul de lega informatia si de a o face inteligibila. In acelasi timp face trecerea de la un intervievat la altul.

Difuzarea anchetei se face prin integrarea sa in sumarul unei emisiuni informative sau intr-o emisiune specializata. Ancheta are, insa, un pronuntat caracter informativ, astfel incat de cele mai multe ori isi gaseste locul in emisiuni difuzate la ore de audienta maxima.