Pregatirea topografica a proiectelor de constructii

PREGATIREA TOPOGRAFICA A PROIECTELOR DE CONSTRUCTII

CONTINUTUL LUCRARII: Pentru a face posibila aplicarea pe teren a proiectului de executie, este necesara pregatirea topografica a acestuia.

In aceasta faza, caracterul lucrarilor topografice se schimba din ridicari in trasari.

Prin trasarea unei constructii se intelege ansamblul operatiilor de materializare pe teren a axelor principale si secundare ale constructiei, cat si pozitionarea conform proiectului a fiecarui element al constructiei.

Tema lucrarii

1. Pregatirea topografica a proiectelor de executie pentru constructii industriale

In vederea executiei unui complex industrial, de celuloza si hartie, in zona industriala a orasului R, s-au parcurs studiile preliminare si definitive ale proiectarii si s-a intocmit proiectul de executie al lucrarii.

In cadrul activitatii de pregatire, lansare si urmarire a productiei, un rol important revine pregatirii topografice a proiectului de executie.

Se vor parcurge in continuare, printr-un exemplu practic, etapele acestei activitati.

Precizam, ca nu poate fi prezentata aici, toata documentatia ce intervine in pregatirea topografica, deoarece s-ar depasi volumul si cadrul lucrarii.

Din materialul documentar necesar trasarii se prezinta urmatoarele :

1)   Planul general de situatie cu curbe de nivel (plansa nr. 3.1).

2)   Inventarul de coordonate al retelei de sprijin (tabelul nr.3.1)

3)   Planuri de situatie, pe obiect, pentru cladirea © la scara 1:250 (plansa nr. 3.2).

4)   Se considera ca reteaua de constructii (formata din punctele 00-43) coincide cu coroiajul planului.

5)   Toate coordonatele retelei de sprijin, retelei de constructie, cladirilor se dau in sistemul local, materializat pe plansa nr.1 prin coroiaj.

Din multitudinea problemelor legate de pregatirea topografica se vor rezolve aici urmatoarele :

1)     calculul elementelor de trasare a retelei de constructie din punctele retelei de sprijin (punctul 12 din 501 si 502)

2) prelucrarea topografica a planului general de situatie , obtinand planul general de trasare (plansa nr. 3.1)

3) prelucrarea topografica a planului de situatie pentru obiectul ©, obtinand schema de trasare.                                                                           

Tabelul 3.1

Dat fiind precizia deosebita cu care trebuie trasata pe teren reteaua de constructie, aceasta operatie cuprinde urmatoarele faze :

a)     trasarea provizorie,

b)     compensarea retelei,

c)      trasarea definitiva.

Vom prezenta aici, doar primul punct, deoarece celelalte probleme sunt rezolvate in practica de catre specialistii topografi-geodezi.

Am ales ca metoda de trasare, intersectia mixta unghiulara si liniara.

Pentru a trasa punctul prin intersectia unghiulara, este necesara calcularea unghiurilor ω₁ si ω₂.

Se observa ca:

                                                            (3.1)

       (3.2)

    (3.3)

           (3.2`)

         (3.3`)

Aplicand (3.1):

                                (3.1`)

Inlocuind:

                                            (3.1)₁

                       (3.4)₁

                       (3.2)₁

(Precizam ca, de obicei, atunci cand ΔY > ΔX se lucreaza cu ctg).

Aplicand (12.1)₁:

             (3.1`)₁

Elementele intersectiei liniare sunt D_501.12, D_502.12.

Acestea se obtin cu relatia generala:

                                                                (3.5)

Astfel:

          (3.5`)

                        (3.5`)₁

Se observa ca perechile (ω₁, D_501.12), (ω₂, D_502.12) formeaza coordonatele polare ale punctului 12 in raport cu punctele 501 respectiv 502.

2. Prin prelucrarea topografica a planului general de situatie, se intelege completarea acestuia cu o serie de date topografice, cum ar fi:

directia Nord

caroiajul coordonatelor topografice locale,

reteaua de sprijin si inventarul de coordonate al acestora,

reteaua de constructie si inventarul de coordonate al acesteia,

coordonatele punctelor caracteristice ale constructiilor si al cailor de comunicatie, al axelor principale si secundare ale constructiilor.

valoarea cotei  ±0.00 a cladirilor in raport cu reperul fundamental,

lungimea si latimea drumurilor, al constructiilor.

In plansa nr. 3.1 se prezinta rezultatul prelucrarii topografice a planului general de situatie.

3. Schemele de trasare se extrag din planul general de trasare, din planurile de situatie pe obiecte si din alte planse de detaliu ce fac parte din proiectul de executie.

Pe fiecare schema, realizata la o scara mai mare ca in situatia precedenta (in acest caz 1:500) se prezinta elementele necesare trasarii pe teren a constructiei.

Se vor prezenta, in mod obligatoriu, si datele necesare pentru controlul si verificarea trasarii in plan si inaltime.

Plansa nr3.3. reprezinta schema de trasare a constructiei ©.

Elementele de verificare sunt  distantele de inchidere pe reperii retelei de constructie (de exemplu plecand din 12 spre 13 si masurand pe aliniament elementele de trasare a constructiei va trebui ca intre punctul ce marcheaza peretele exterior al cladirii si punctul 13 sa avem 2,80m).

Materializarea punctelor ce marcheaza elementele cladirii se face pe imprejmuiri continue, aflate in afara zonei de sapatura a cladirii.

1.2 Pregatirea topografica a proiectelor de constructii civile

In majoritatea cazurilor, constructiile civile se traseaza prin metoda aliniamentelor.

Aceasta metoda consta in alegerea unui aliniament paralel cu constructia trasata  (eventual trotuarul de acces la cladire) fata de care se amplaseaza prin distante calculate si unghiuri drepte, punctele caracteristice ale cladirii.

In plansa nr.3.4 am prezentat planul de trasare prin aceasta metoda a doua blocuri de locuinte in raport cu aliniamentul 121. 122 cunoscut.

De notat, ca in majoritatea cazurilor, proiectantul precizeaza, printr-un plan de situatie si trasarea (similar cu plansa nr.3.3 ), atat metoda de trasare cat si elementele necesare (aliniamentul si pozitia cladirii fata de acesta).

OBSERVATII ASUPRA LUCRARII: Exista multiple procedee de trasare a unei constructii si numeroase criterii ce stau la baza alegerii metodei de trasare, dintre care mentionez precizia necesara de trasare a fiecarui obiectiv, precizia retelei de trasare, instrumentele avute la dispozitie, volumul lucrarilor, posibilitatile de materializare a punctelor trasate, etc.

Fig. 3.1

Fig. 3.1

Fig. 3.2

Fig. 3.3

Fig. 3.4