Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Constructii


Qdidactic » bani & cariera » constructii
Caiet de sarcini - fundatie din balast



Caiet de sarcini - fundatie din balast




CAIET DE SARCINI  - FUNDATIE DIN BALAST


CUPRINS


A.GENERALITATI

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

2. PREVEDERI GENERALE

B. MATERIALE

3. AGRGATE NATURALE

4. APA

5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI

C. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

D. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

8. MASURI PRELIMINARE



9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

E. CONDITII TEHNICE , REGULI SI METODE DE VERIFICARE

12. ELEMENTE GEOMETRICE

13. CONDITII DE COMPACTARE

14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE

F. RECEPTIA LUCRARILOR

15. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

16. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARII

17. RECEPTIA FINALA


A.GENERALITATI


1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE


Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditii tehnice care trebuie indeplinite de materialele de constructii folosite, prevazute in SR 662 si stratul de fundatie realizat conform STAS 6400.


2. PREVEDERI GENERALE


2.1. Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 intre 15 - 30 cm.

2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul va sigura prin laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Beneficiarului eventuale verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.5. In cazul in care se vor constata abaateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.


B. MATERIALE


3. AGRGATE NATURALE


3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast,cu granula maxima de 63 mm.

3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer,apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant,carbune , lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate.

3.3. In conformitate cu prevederile SR 662, pct.2.3.4.2. balastul, pentru a fi folosit in stratul de fundatie , trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

Tabelul 1

Caracteristici

Conditii de admisibilitate

Metoda de verificare cf. STAS

Amestec optim

Fundatii rutiere

Completarea sistemului rutier la inghet-dezghet - strat de forma

Sort





Continut de fractiuni %





Sub 0,02mm

Max.3

Max.3

Max.3


Sub 0,2mm





0-1mm




0-4mm




0-8mm




0-16mm




0-25mm




0-50mm




0-63mm




Granulozitate

Conform SR 662

Coeficient de neuniformiate Un min.






Echivalent de nisip EN min.




Uzura cu masina tip Los Angeles LA % max





3.4. Agregatul se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini.

3.5. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel :

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor

- intr-un registru ( registru; pentru incercari agregate ) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

3.6. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.

3.7. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestuia se va face astfel incat se se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

3.8. In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat , granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se corecteaza cu sorturi granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.


4. APA


Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.


5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE


Controlul calitatii se face de Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 2.

Nr.crt

Actiunea,procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica

Frecventa minima

Metoda de determinare cf. STAS

La aprovizionare

La locul de punere in opera


Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau garantie

La fiecare lot




Determinare granulometrica

Echivalentul de nisip

Neomogenitatea balastului

O proba la fiecare lot de 500 to,pt. fiecare sursa(pt. fiecare sort)





Umiditatea


O proba pe schimb(sort) inainte de inceperea lucrarilor si la schimbarea cond.meteo



Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

O proba la fiecare lot de 500 to,pt. fiecare sursa(pt. fiecare sort)





C. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE


6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE


Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata , conform STAS 1913/13 se stabileste :

ρdu max.P.M.=greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm³

Wopt.P.M.=umiditatea optima de compactare, exprimata in %


7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE


7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume :

ρdu ef.=greutate volumica in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm³

Wef.=umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %

In vederea stabilirii gradului de compactare gc :

ρdu ef.

gc = ----- ----- -------------- x 100

ρdu max.P.M


7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la punctul 13.



D. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI


8. MASURI PRELIMINARE


8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului.

8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrari pentru drenarea apelor in fundatii : drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

8.4. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast,se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier.


9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL


9.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de min.30 m si o latime de cel putin 3,40 m ( dublul latimii utilajului de compactare ).

Experimantarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curnta pe santier, a componentei atelierului de compactare , modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.

9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Beneficiarului , efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau inlocuirea utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume :

- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera

- conditiile de compactare ( verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului ) intensitatea de compactare = Q / S unde :

Q=volumul de balast pus in opera,in unitatea de timp (ora,zi,schimb) exprimat in mc

S=suprafata calculata la compactarea in intervalul de timp dat, exprimat in mp

In cazul folosirii utilajelor de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.

9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.

Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul santier, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.


10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI


10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul in grosimea prevazuta in proiect corelata cu grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se realizeaza la sablon, cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.

10.3. Compactarea fundatiei se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental , respectandu-se componenta atelerului, viteza utilajelor de compactare , tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

10.4. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai  mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

10.5. Se interzice executia fundatiei din balast inghetat.

10.6. este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de ghata.


11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI


11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 3.


Tabelul 3

Nr.crt

Determinarea,procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica

Frecvente minime la locul de punere in opera

Metode de verific. cf. STAS


Incercare Proctor modificat




Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii

Zilnic,cel putin 1 test la 250m de banda de circulatie



Determinarea grosimii stratului compact

Minim 3 probe la 2000 mp de strat



Verificarea intensitatii de compactare Q/S

zilnic



Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata

Zilnic in min.3 pct.pt supraf.<2000mp si min.5 pct pt.>2000mp de strat




Determinarea capacitatii portante la nivelul sup. al stratului de fundare

In 2 pct.situate in profiluri transversale la distante de 10m unul fata de altul pt. fiecare banda cu latimea 7,5 m

Normativ CD 31


In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, acesta se determina prin masuratori cu deflectomerul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.

11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat :

- compozitia granulometrica a balastului utilizat

- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata)

- caracteristicile efective ale stratului executat ( umiditate,densitate, capacitate portanta )


E. CONDITII TEHNICE , REGULI SI METODE DE VERIFICARE


12. ELEMENTE GEOMETRICE


12.1. Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.

Abatera limita la grosime poate fi de max.± 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se stapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat.

Grosimea startului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.

12.2. Latimea stratului de fundatie din balast este cea prevazuta in proiect

Abaterile limita pot fi max. ± 5 cm.

Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

12.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect. Abaterile limita la panta este de ±4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25m.

12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de ±10mm.


13. CONDITII DE COMPACTARE


13.1. Stratul de fundatie din balast trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare minim din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 : 98% in cel putin 93% din punctele de masurare.

13.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4 (conform CD 31-2002)


Tabelul 4

Grosimea stratului de fundatie din balast, cm.

Valorile deflexiunii admisibile

Stratul superior al terasamentelor alcatuit din

Strat de forma

Pamanturi de tip (cf.STAS 1243-88)

Cf.STAS 12253

Nisip prafos

Nisip argilos

(P3)

Praf nisipos

Praf argilos

Praf (P4)

Argila

Argila nisipoasa

Argila prafoasa

(P5)

















Nota : valorile deflexiunilor admisibile sunt determinate pentru balasturi de tip 2,3,4 avand Edef=600-700 daN/cm², conform tabelului 5.

Pentru balasturi de tip 1,5,6 avand Edef=450-550 daN/cm² , valorile deflexiunilor admisibile, indicate in tabelul 4 se sporesc cu 10%.


Tabelul 5

Tip balast

Compozitie granulometrica ( cf.SR 662 )

Modulul de deformatie de calcul daN/cm²

< 0,2 mm %

0-4 mm %

25-63 mm %
































14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE


Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:

in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul iecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ±9 mm.

In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de ±9 mm.

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini , se va face corectarea suprafetei fundatiei.








F. RECEPTIA LUCRARILOR


15. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE


15.1. In cadrul receptiei in faze determinante efectuata conform regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG 273/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996 , se verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.

15.2. In urma verificarilor se incheie un proces verbal de faza determinanta , in care se confirma trecerea executiei la faza urmatoare.

15.3. Receptia pe faze se executa prin grija Antreprenorului si se insuseste de Beneficiar.

15.4. La terminarea lucrarilor se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor , verificandu-se concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie

termenele de remediere.


16. RECEPTIA PRELIMINARA


Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si consemnarile inregistrate pe parcurs. In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie preliminara.


17. RECEPTIA FINALA


La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari , in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.



18. PLANURI CARE GUVERNEAZA LUCRAREA


Plan de amplasare in zona  D 00

Planuri de situatie - Plan pozitionare picheti            D01 1:500

Profile longitudinale  drum D02 1:100/1000

Profile transversale caracteristice drum       D03 - D 13 1:50




Intocmit


Ing. Stefan Mihai




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright