Imbricarea

IMBRICAREA

Termen consacrat de GALR II, imbricare este folosit in constructia caselor:

In DSL termenul sus-mentionat nu apare, fiind utilizat cel mai cunoscut: impletire a subordonatei cu regenta si definit astfel "fenomen caracterizat prin includerea aceluiasi constituent (sau grup de constituenti) atat in structura regentei, cat si a subordonatei, cele doua organizari sintactice amalgamandu-se." In mod asemanator apare definit si in gramatica recenta.

O consecinta imediata a impletiri celor doua structuri este dificultatea stabilirii limitelor constructiilor implicate. Cauza este reprezentata de apartenenta dubla /multipla a unui component / grup de componente la fiecare din structurile care se suprapun. Componentul se angajeaza, in acelasi timp, in relatii sintactice cu alte componente apartinand celor doua planuri si ocupa, in aceste situatii, pozitii sintactice distincte.

Tipuri de imbricare:

1. reorganizarea sintactica presupusa de imbricare este efectul dorintei de economie. Aceasta se realizeaza ca:

• Expansiune a unui centru nominal; subordonata relativa preia functia sintactica a antecedentului suprimat pe care il inlocuieste cu un conectiv relativ:

- pronume relativ sau nehotarat relativ

Vine cine vrea  . .Vine omul care vrea

Prieten este oricine te ajuta . Prieten este cine te ajuta . Prieten este omul care te ajuta

- adverb relativ

Imi pace cum te imbraci . Imi place felul in care te imbraci.

Imi amintesc de unde a pornit . Imi amintesc de locul din care a pornit.

Conectorul relativ reuseste sa imbine regenta si subordonata pentru ca se integreaza in ambele structuri, ca substitut al numelui in regenta si ca element de relatie care introduce subordonata. In cazul structurilor imbricate, pronominalul relativ/nehotarat stabileste relatii duble de dependenta atat in regenta, cat si in subordonata.

Functii sintactice indeplinite de conectorul relativ sau nehotarat:

1. CD / CD

Stiu ceea ce nimeni nu stie . Stiu ceva ce nimeni nu stie.

2. CD /Sb

Intreb pe cine vine . il intreb pe acela care vine.

3. Cprep./Sb.

Totul depinde de ce se hotaraste maine . totul depinde de lucrul care se hotaraste maine

4. C prep./ CD

Totul depinde de ce hotaraste seful .

Regentii care hotarasc comportamentul morfosintactic al relativului sau nehotaratului sunt, in regenta centri de grup (verbal, adjectival sau adverbial) din care provine substitutul, iar in subordonata centri unui grup:

- verbal cu regim de D,

Da cui te-a trimis. Isi varsa amarul oricui venea

- verbal cu regim de prep. Ac,

Isi aduce aminte de orice doresti sa afli.

- verbal cu regim de prep. G,

m-am oprit asupra a ceea ce ai hotarat.

- verbal cu regim (pe) Ac

A chemat pe cine a vrut.

- adjective cu regim de dativ

Referat: Analiza rezultatului brut al exercitiului Eseu: Caracteristici ale procesului de negociere a contractului de Import - export

Este favorabil (potrivnic, oponent) cui doreste

- adjectiv cu regim prepozitional

Acest amanunt amintitor de cate am patimit, m-a rascolit (L. Rebreanu, Rascoala)

- adverb cu regim prepozitional

Locuieste mai departe (aproape) de oricine ar putea s-o ia dimineata

Pozitiile sintactice ocupate de pronominalul relativ sau nehotarat sunt cele de subiect in dativ, subiect in acuzativ prepozitional, subiect in genitiv, complement direct construit prepozitional (Nu s-a multumit cu ce a avut).

• La nivelul unui enunt multipropozitional, imbricarea presupune impletirea mai multor propozitii dependente. Imbricarea multipla cunoaste doua situatii:

- subordonata se impleteste cu doua propozitii regente, aflate in relatie de coordonare

Ma declar de acord sa respect si sa aplic orice cuprinde acest proiect de lege

- propozitia regenta se impleteste cu doua subordonate

Dezvaluie ceea ce esti si ceea ce vrei!

2. imbricarea este rezultatul deplasarii unuia sau mai multor componente din propozitia subordonata in propozitia regenta. Ridicarea componentului din subordonata are ca efect reorganizarea discursului.

- cel mai adesea deplasarea spre stanga a unui grup sintactic se realizeaza prin trecerea peste un regent verbal reprezentat de un modalizator cu predicatie de tipul:

verb impersonal activ sau reflexiv: Cetatenii romani trebuie sa intre in Uniunea Europeana fara complexe, a subliniat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu; legea se pare ca functioneaza (se nimereste, se presupune, se dovedeste, se cuvine

expresii impersonale: este bine (necesar, util, important, greu): Elevul este bine sa invete

adverbe si locutiuni adverbiale predicative: fireste, negresit, bineinteles, pesemne, probabil, posibil, fara indoiala, nici vorba: Gabi fireste ca vine.

Componentele enuntului deplasate in regenta din subordonata ocupa diferite pozitii sintactice:

subiect (v. supra)

complement direct: cartea e necesar sa o citim, fenomenul e bine sa il intelegem

complement indirect: lor trebuie sa ne adresam, pe prieteni trebuie sa-i tii aproape

complement prepozitional: de prieteni nu trebuie sa te temi, de dusmani se cuvine sa stai departe

complement de agent: de europeni se cuvine sa fim intelesi

circumstantial: din cauza vantului e obligatoriu sa se amane plecarea

O consecinta a implicarii elementului deplasat din subordonata in regenta este stabilirea acordului intre subiectul ridicat si predicatul regentei: toate acestea trebuiau sa poarte un nume; Zborurile groazei' trebuiau sa loveasca maine.

- imbricarea determina functionarea sintactica duala a componentului deplasat, topica obligatorie si prezenta unor conectori prepozitionali. Dubla pozitie sintactica se remarca in urmatoarele situatii:

1. in cazul deplasarii unui pronume interogativ sau al unui adverb interogativ: cine este bine sa scrie asta?, unde trebuie sa mergem?
2. in cazul deplasarii unui grup adjectival sau adverbial de tipul: Ce bine trebuie sa fi fost!, cat de mult mi se pare ca a trecut! Ce femeie frumoasa trebuie sa fi fost!, ce cuminte trebuie sa fii! Marcile exclamative (ce, cat de) sunt complemente cantitative in grupurile adjectival sau adverbial, sau nominal.
3. deplasarea unui pronume relativ. Tiparul are in vedere un enunt multipropozitional in care regenta care se impleteste cu subordonata se afla si ea in raport de dependenta cu alta propozitie. "Propozitia subordonata cu care este amalgamata subordonata este o relativa cu antecedent: Nu stiam femeia care pesemne ca ne cunostea. (sb. Deplasat)Artistul care fusese sortit sa fie se nastea greu (np deplasat), drumul ce trebuia sa tinem se incovoia ca un sarpe (cd), deformatiile fizice erau o realitate cu care trebuia sa se obisnuiasca (c prep.), am revazut locul unde trebuia sa fie scoala (circumstantial) (GALR II)"
4. deplasarea unui pronume relativ caruia ii lipseste antecedentul. Imbricarea se realizeaza la nivelul a trei propozitii, subordonate in lant. Relativul (adverb sau pronume) indeplineste o tripla functie sintactica (functie sintactica in prima regenta si in ultima subordonata, iar pe cea de-a doua propozitie o introduce). Functiile sintactice indeplinite de relativ in prima si a treia propozitie sunt:

- de acelasi fel: Nu este mentionat cine trebuie sa intre primul (sb.)

Un poet de o asa puternica gandire abia incepe sa devina ceea ce e menit sa fie (np)

Ti-am adus ceea ce banuiam ca ai uitat (cd)

Aduc laude oricui se cuvine sa aduc laude(ci)

Plec unde sper ca-mi voi gasi linistea (circ)

- diferite: Nu vad ce trebuie sa se schimbe (cd, sb)

El nu se indoieste de ceea ce trebuie sa devina (c prep, np)

Se intampla ceea ce banuiesc ca prevazuse multa lume (sb, cd)

Daruia totul oricui se intampla sa treaca pe acolo. (ci, sb)

Acela va sti cum am trebuit sa fiu .