Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Contabilitate


Qdidactic » bani & cariera » contabilitate
Contabilitate de gestiune an 3 - test grila



Contabilitate de gestiune an 3 - test grila


CONTABILITATE DE GESTIUNE AN 3 - TEST GRILA




1. Ce este contabilitatea de gestiune?       

a.

Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie cantitativa patrimoniul entitatii juridice .

b.

Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie valorica patrimoniul entitatii juridice

c.

Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie valorica patrimoniul .

d.



Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie valorica , cronologic si sistemetic procedee si tehnici specifice , fluxurile intrapatrimoniale ale entitatii juridice .

R: D



Ce este contabilitatea de gestiune?

a.

Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie cantitativa patrimoniul entitatii juridice .

b.

Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza activul entitatii juridice .

c.

Contabilitatea de gestiune este acea ramura a contabilitatii care inregistreaza in conturi operatiile privind costurile .

d.

Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie valorica gestiunea firmelor .

R: C



Ce sunt purtatorii de costuri?

a. Purtatorii de costuri intregul volum de lucrari sau o parte a acestora..

b. Purtatorii de costuri reprezinta acea productie fizica sau o parte a ei .

c. Purtatorii de costuri in calitate de elemente esentiale , de referire ale calculatiei sunt rezultatele concrete ale proceselor economice , respectiv acea productie fizica sau o parte a ei , intregul volum de lucrari sau o parte a acestora.

d. Purtatorii de costuri sunt rezultatele activitatii financiar economice.

R: C



4.Cine poate fi purtator de costuri?

a. Purtator de costuri poate fi o unitate a entitatii patrimoniale.

b. Purtator de costuri poate fi numai unitatea de rezultat intermediar.

c. Purtator de costuri poate fi : o unitate de rezultat final al activitatii entitatii petrimoniale ; o unitatea de rezultat intermediar sau o parte omogena a activitatii entitatii patrimoniale ( o comanda , o serie ) .

d. Purtator de costuri poate fi entitatea patrimoniala .

R: C



5.Ce sunt locurile de costuri?

a. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entitatilor patrimoniale la nivelul carora se colecteaza costurile si veniturile. De obicei organizate ca centre de cost, profit, venit sau responsabilitate.

b. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entitatilor patrimoniale la nivelul carora se colecteaza costurile. De obicei organizate ca centre de cost, profit, venit sau responsabilitate.

c. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entitatilor patrimoniale la nivelul carora se colecteaza cheltuielile extraordinare. De obicei organizate ca centre de cost, profit, venit sau responsabilitate.

R: B



6. Ce este centrul de cost?

a. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul careia se pot aloca consumuri de materiale;

b. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul careia se pot aloca consumuri de stocuri;

c. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul careia se pot aloca consumuri de resurse;

R: C



7 .Unul din obiectivele esentiale ale contabilitatii de gestiune este:


a.

determinarea profitului net al intreprinderii;

b.

elaborarea bugetelor pe feluri de activitate, urmarirea si controlul acestora;

c.

analiza indicatorilor macroeconomici;

d.

calculul marjei de autofinantare bruta;

R: B


8. Costurile reprezinta cheluieli?


a.

Da

b.

Intre costuri si cheltuieli exista puncte comune, dar si deosebiri.

c.

Nu


R: B




9 .Care sunt criteriile de clasificare ale costurilor?

1. din punct de vedere al continutului economic, omogenitatii, importantei, al modului de includere in costul total al obiectelor calculatiei

2. al comportamentului fata de volumul de activitate, al contributiei la realizarea cifrei de afaceri, al naturii, al destinatiei, fiscal, al fluxurilor monetare

3. stabilitatii unitatii de timp, al modului de suportare

4.locului unde se desfasoara

a.


b.


c.



R: B



10 .Care e cadrul normativ actual al contabilitatii de gestiune?

a.

Cadrul normativ actual al contabilitatii de gestiune are la baza OMFP 1826/2001. Continutul acestei reglementari trebuie abordata cu rezerve cel putin privind terminologia si sistemul notiunilor cheie

b.

Cadrul normativ actual al contabilitatii de gestiune are la baza OMFP 1826/2003. Continutul acestei reglementari trebuie abordata cu rezerve cel putin privind terminologia si sistemul notiunilor cheie.

c.

Cadrul normativ actual al contabilitatii de gestiune are la baza OMFP 1826/2002. Continutul acestei reglementari trebuie abordata cu rezerve cel putin privind terminologia si sistemul notiunilor cheie


R:   B


11 .Ce sunt costurile?

a.

Costurile sunt un criteriu important in calculul cheltuielilor nedeductibile.

b.

Costurile sunt un criteriu important in luarea multor decizii pentru firma moderna: solutii de finantare, marire capital social etc

c.

Cheltuieli deductibile.



R: B



12. Ce particularitati prezinta contabilitatea de gestiune?

a.

Contabilitatea de gestiune are drept particularitati operarea asupra unui set determinat de documente justificative, obiectiv, metode si principii proprii.

b.

Contabilitatea de gestiune are drept particularitati confidentialitatea datelor.

c.

Contabilitatea de gestiune are drept particularitati informatizarea sistemelor de operare.


R: A

13 .Care sunt principalele caracteristici ale contabiltatii de gestiune?

a.

intre caracteristicile contabilitatii de gestiune se afla confidentialitatea datelor, caracterul obligatoriu din punct de vedere al formei de organizare.

b.

intre caracteristicile contabilitatii de gestiune se afla confidentialitatea datelor, caracterul obligatoriu din punct de vedere al formei de organizare,independenta de dimensiunea entitatii, problemelor concurentei, resursele alocate, nevoie de informare.

c.

intre caracteristicile contabilitatii de gestiune se afla confidentialitatea datelor, caracterul optional din punct de vedere al formei de organizare, dependenta, dimensiunea entitatii, concurenta, resursele alocate, nevoia de informare.


R: C



14. Ce reprezinta mondializarea standardelor de contabilitate?

a.

inseamna un administrator sau un investitor va obtine acelasi tip de informatii din tara, primeste acelasi tip de rapoartele contabile, disconfortul provocat de retratari a nationale la standarde internationale tinde sa fie redus sau chiar elimina datelor pentru calculatiile costurilor prin intermediul contabilitatii fiind astfel usurata.

b.

inseamna un administrator sau un investitor va derula tranzactiilecomerciale cu viteza.

c.

inseamna un administrator sau un investitor va beneficia de caracterul trRparent al tranzactiilor.


R: A



15 .Ce informatii furnizeaza clasificarea purtatorilor de costuri?

a.

furnizeaza informatii privind veniturile obtinute;

b.

furnizeaza informatii privind gradul de indatorare;

c.

furnizeaza informatii privind profunzimea posibila a cunoasterii costurilor.



R: C




16 .Care sunt factorii care actioneaza asupra organizarii contabilitatii de gestiune?

a.

concurenta de piata, domeniul de activitate, patronatul;

b.

structura organizatorica, domeniul de activitate, patronatul;

c.

marimea firmei, concurenta de piata, domeniul de activitate, nevoile reale de cunoastere, structura organizatorica.


R: C


Care sunt criteriile de clasificare a bugetelor de costuri?

a.

Bugetele de costuri se clasifica din punct de vedere al importantei, flexibilitatii, nivelului de elaborare, gradului de cuprindere, metodei de stabilire, unitatii de raportare, termenului.

b.

Bugetele de costuri se clasifica din punct de vedere al importantei, flexibilitatii, nivelului de elaborare, gradului de cuprindere.

c.

Bugetele de costuri se clasifica din punct de vedere al importantei, flexibilitatii, nivelului de elaborare, gradului de cuprindere, metodei de stabilire

R: A






18 . Care sunt etapele activitatii de elaborare a bugetului de costuri?

1. elaborarea de studii si programe speciale,

2. intocmirea programului activitatii principale,

3. aprobarea structurii de personal,

4. elaborarea propriu-zisa a bugetului,

5. urmarirea executarii,

6. analiza abaterilor,

7. stabilirea cauzelor abaterilor.

8. luarea deciziilor care se impun


a.


b.


c.



R: C




19 .Care sunt compartimentele de unde bugetul de costuri foloseste date?

a.

logistica, financiar-contabilitate, proiectare tehnologica;

b.

financiar-contabilitate, mecano-energetic, comercial, logistica, resurse umane, proiectare tehnologica;

c.

resurse umane, proiectare tehnologica, logistica,mecano-energetic, comercial;


R: B



20 . Care sunt principiile elaborarii bugetelor de costuri?

1.principiul concordantei dintre sistemul de bugete si sistemul de autoritate,

principiul totalitatii, principiul supletei,

2.principiul corelarii bugetelor de costuri cu politica si strategia generala,

3. principiul cooperarii dintre toate subdiviziunile intreprinderii,

4. principiul identitatii dintre sistemul de codificare general si cel al bugetelor de costuri,

5.principiul intangibilitatii.


a.


b.


c.




R: C


21 .Ce metode de caculatie a costurilor se folosesc la elaborarea componentelor bugetelor de costuri?


a.

metoda analitica (suma elementelor fiecarei componente a bugetului de costuri);

b.

la elaborarea componentelor bugetelor de costuri se foloseste metoda globala (pe baza datelor din perioada anterioara) si metoda analitica (suma elementelor fiecarei componente a bugetului de costuri);

c.

metoda globala (pe baza datelor din perioada anterioara);



R: B



22 .Care sunt documentele interne cu care se coreleaza bugetul de costuri?

1.programul de productie la intreprinderea industriala sau programul (targetul) de vanzari la intreprinderea comerciala, fluxul de numerar, planul de afaceri, contractul colectiv de munca, sistemul contractelor comerciale, manualul calitatii,

2. Regulamentul Intern, Hotararile patronului;

3. sentintele definitive ale instantelor de judecata, actul constitutive actualizat, cartile tehnice ale masinilor din dotare, tehnologii de fabricatie, organigrama;

4. Deciziile Comitetului de Politici Contabile, institutiile pentru sistemul de prelucrare a datelor, standardele profesionale, corespondenta precontractuala, studiile de evaluare, ofertele catre public;

5.Bilantul contabil.

a.


b.


c.



R: C




23 .Ce procedee se pot folosi pentru separarea cheltuielilor in fixe si variabile?

a.

procedeul punctelor de extrem,procedeul reiterarii;

b.

procedeul punctelor de extrem,procedeul algebric;

c.

procedeul dispersiei grafice, procedeul cantitativ;

d.

procedeul punctelor de extrem, procedeul celor mai mici patrate, procedeul dispersiei grafice;


R: D



24. Ce procedee se folosesc pt calculatia costurilor privind productia interdependenta?

a.

procedeul punctelor de extrem, procedeul algebric;

b.

procedeul dispersiei grafice, procedeul algebric;

c.

procedeul reiterarii, procedeul algebric;

d.

procedeul reiterarii, procedeul algebric,procedeul dispersiei grafice.



R: C

25 .Procedeul randamentelor se utilizeaza pentru calculul costului unitar in cazul:

a.

produselor reziduale utilizabile;

b.

productiei cuplate;

c.

subproduselor cu valoare de produse finite;

d.

productiei sorto-dimensionale;


R: C



Ce scop au cheltuielile centrelor de analiza in contextul bugetarii cheltuielilor indirecte?

a.

determinarea profitului contabil;

b.

sunt un instrument de control al cheltuielilor unui centru prin compararea previziunilor cu realizarile;

c.

elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli;

d.

determinarea costului activitatii normale.

R: B


27. Pentru calculul costului unitar in proceseul tehnologic ce procedee specifice se folosesc?

a.

procedeul suplimentarii;

b.

procedeul valorii ramase;

c.

procedeul cifrelor de echivalenta;

d.

procedeul diviziunii simple;


R: A



Cheltuielile incorporabile care alcatuiesc structura costului de productie se bazeaza pe separarea cheltuielilor in:

a.

directe si variabile;

b.

fixe si variabile;

c.

supletive;

d.

directe si indirecte.


R: D



29. Intre fazele de fabricatie si fazele de calculatie poate exista urmatoarea relatie:

a.

intotdeauna fazele de fabricatie se suprapun fazelor de calculatie;

b.

mai multe faze de calculatie se regasesc intr-o singura faza de fabricatie;

c.

nu exista nici o relatie intre cele doua tipuri de faze;

d.

mai multe faze de fabricatie se reunesc intr-o singura faza de calculatie.


R: D



30 . Procedeul reiterarii se utilizeaza pentru :

a.

decontarea prestatiilor reciproce;

b.

determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori;

c.

determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie;

d.

repartizarea cheltuielilor generale de administratie.


R: A



31. Dintre bugetele de cheltuieli au rol informativ :

a.

toate bugetele;

b.

bugetele sectiilor auxiliare;

c.

bugetele flexibile;

d.

bugetele fixe;



R: B



32 . In cost sunt cuprinse si unele cheltuieli aditionale si anume :

a.

valoarea energiei electrice sau a gazelor naturale;

b.

taxele de parcare;

c.

taxele de telefon, fax;

d.

dobinzile bancare;



R: D


33 . Pentru a deveni element de cost, consumurile de valori trebuie sa fie exprimate obligatoriu:

a.

prin intermediul unui bon de consum;

b.


in forma baneasca;

c.

in forma cantitativa;

d.

cantitativ-valoric;


R: B


34 . Ce cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara devin costuri prin intermediul contabilitatii de gestiune?

a.

cheltuieli directe;

b.

cheltuieli incorporabile;

c.

cheltuieli indirecte;

d.

cheltuieli variabile.


R: B


35 . Care sunt etapele in aplicarea procedeului indicilor de echivalenta?

a.

alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza;

b.

calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta;

c.

decontarea costului produselor obtinute;

d.

echivalarea calculatorie a productiei fabricate;


R: C


36 . Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a.

Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;

b.

Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor;

c.

Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;

d.

Nu se includ in costul produselor obtinute;


R: C



37 . Analiza si controlul costurilor prestabilite are drept scop:

a.

sa compare nivelul real al cheltuielilor cu nivelul prestabilit al acestora;

b.

sa stabileasca nivelul real al cheltuielilor;

c.

sa stabileasca abaterile pentru depistarea cauzelor si luarea masurilor corective;

d.

sa coreleze nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei realizate;


R: C



38 . Ce este costul de productie?

a.

costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluatei in contabilitatea financiara;

b.

costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, expresia valorica a consumului de resurse;

c.

costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia;

d.

costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, expresia valorica a consumului celor trei factori de productie;


R: C

39 . Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:

a.

procedeul cifrelor de echivalenta;

b.

procedeul calculului algebric;

c.

procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;

d.

procedeul indicilor de echivalenta;


R: B


40. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a. Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii;

b. Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica;

c. Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii;

d. Nu se includ in costul produselor obtinute;

R: C



41 . Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care:

a.

Se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;

b.

Raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate;

c.

Isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate;

d.

Sunt fixe in raport cu timpul de lucru;


R: B


42 . Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care:

a.

Isi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate;

b.

Raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;

c.

Nu se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;

d.

Nu se includ in costurile de productie;


R: A



43 . Rationamentul 'productia fiecarei sectii evaluata in functie de costul sau unitar este egala cu cheltuielile initiale ale sectiei producatoare, la care se adauga prestatiile primite de la celelalte sectii evaluate in functie de costul lor unitar', serveste in Contabilitatea de gestiune, procedeului:

a.

Procedeul restului (procedeul valorii ramase);

b.

Procedeul algebric;

c.

Indicilor de echivalenta in raport direct;

d.

Suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);


R: B



44 . Obiectivul dominant al contabilitatii de gestiune este reprezentat de:

a.

determinarea indicatorilor de eficienta a gestiunii;

b.

elaborarea bugetelor pe feluri de activitati, urmarirea si controlul acestora;

c.

calculatia costurilor;

d.

punerea la dispozitia conducerii a informatiilor necesare luarii deciziilor;



R: C

45 . Volumul productiei determinate variaza la finele perioadei in cazul:

a.

productiei individuale;

b.

productiei de masa;

c.

productiei pe faze, varianta cu semifabricate;

d.

productiei de serie marc;


R: A




46 . Capacitatea normala de productie este:

a.

numarul total de ore daca intreprinderea ar lucra in ,,foc continuu';

b.

capacitatea teoretica (nominala) diminuata cu timpii aferenti intreruperilor inevitabile;

c.

nivelul activitatii programat de intreprindere din diferite motive de ordin conjunctural;

d.

nivelul de productie impus de atelierul sau sectia eu cea mai scazuta capacitate de productie;


R: B



47 . Procedeul punctelor extreme este :

a.

estre utilizat la calculul costului in conditiile productiei sorto-tip si sorto-dimensionale;

b.

un procedeu de separare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;

c.

este utilizat in determinarea costului unitar al productiei cuplate;

d.

este utilizat in decontarea serviciilor reciproce dintre sectiile auxiliare;


R: B




48 . Ce rol au conturile de gestiune?

a.

transferarea productiei obtinute din contabilitatea financiara in contabilitatea de gestiune;

b.

inregistrarea, urmarirea si controlul productiei fabricate in cursul perioadei de gestiune evaluata la pretul de inregistrare;

c.

preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor incorporabile pe articole de calculatie;

d.

inregistrarea , urmarirea si controlul productiei vindute;

R: B



49 . Prin intermediu carui document se pot prelucra cheltuielile incorporabile din contabilitatea financiarea in contabilitate de gestiune?

a.

situatiei de colectare si repartizare a cheltuielilor;

b.

notei contabile;

c.

tabloului de jonctiune;

d.

bugetului de cheltuieli;



R: C




50 . Bugetele sectiilor auxiliare au un rol informativ deoarece:

a.

bugetele flexibile estimeaza cheltuielile in functie de noul nivel de activitate, fara a se proceda la o recalcularea acestuia;

b.

cheltuielile sectiilor auxiliare se regasesc in mod indirect in cadrul bugetelor sectiilor de productie si al celui de regie;

c.

metoda analitica de bugetare presupune stabilirea de cheltuieli pe centre si feluri de cheltuieli, avind in vedere dependenta acestora cu volumul productiei;

d.

se refera la un singur nivel de activitate previzionala in conditii normale;

R: B



51 .Metoda de calculatie a costurilor pe faze se caracterizeaza prin:

a.

implica determinarea si evaluarea productiei neterminate datorita variatiei pe care o are de la o perioada la alta;

b.

produsul finit se realizeaza in urma unor prelucrari succesive a materiilor prime in cantitati mari si nomenclatura stabila;

c.

produsul finit este rezultatul imbinarii unor subRamble fabricate anterior ca parti independente;

d.

este specifica proceselor complexe de fabricatie;



R: B



52 . Evaluarea productiei in curs de executie se poate realiza prin mai multe procedee. Care din afirmatiile de mai jos este eronata?

a.

evaluarea forfetara pe fiecare componenta a costurilor;

b.

evaluarea globala in raport de gradul de formare tehnica;

c.

evaluarea la cost standard, conform legii contabilitatii;

d.

evaluarea pe piese si operatii;


R: C



53 .Costul variabil mediu se modifica o data cu modificarea volumului de activitate, astfel:

a.

creste proportional cu reducerea volumului de activitate;

b.

are un caracter relativ constant;

c.

scade o data cu reducerea volumului de activitate;

d.

scade proportional cu cresterea volumului de activitate;


R: B




54 .Etapele de trasformare a productiei secundare in produs principal sunt prevazute mai jos. Care afirmatie este eronata?

a.

se determina costul unitar aferent produsului secundar;

b.

se determina costul unitar aferent produsului principal;

c.

se recalculeaza costul unitar pentru produsele care prezinta pierderi tehnologice;

d.

se calculeaza cheltuielile aferente productiei secundare;



R: C



55 . In ce conditii de calcul al costului se utilizeaza procedeul cantitativ?

a.

in calculul costurilor aferente productiei finite;

b.

in calculul costului de achizitie;

c.

in calculul costului productiei cuplate;

d.

in calculul costurilor aferente productiei neterminate;


R: C



56 .Principiile generale potrivit carora se determina costul in cazul metodei pe faze sunt:

a.

determinarea costului efectiv al productiei in curs de executie;

b.

colectarea cheltuielilor indirecte pe faze si a celor directe pe sectiuni omogene;

c.

determinarea costului unitar ai semifabricatelor si produselor;

d.

repartizarea cheltuielilor indirecte asupra sectiunilor omogene;

R: C



57 . Care din cheltuielile enumerate mai jos se pot considera cheltuieli supletive:

a.

cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitate;

b.

remuneratia capitalurilor proprii necesare finantarii activitatii de exploatare curenta;

c.

cheltuielile cu amortizarea aferenta exploatarii;

d.

cheltuielile cu materialele consumabile;

R: B



58. Pe fazele de calculatie in unele cazuri se pot identifica si unele cheltuieli indirecte precum:

a.

Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii;

b.

Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica;

c.

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor;

d.

Nu se includ in costul produselor obtinute;


R: C



59 .Metoda globala de bugetare nu este reprezentativa deoarece:

a.

nu permite depistarea cauzelor care conduc la eventuale depasiri pe feluri de cheltuieli;

b.

nu permite stabilirea de responsabilitati pe feluri de cheltuieli;

c.

cheltuielile se coreleaza cu nivelul standard al productiei;

d.

costul unitatii de lucru se calculeaza prin intermediul bugetelor de cheltuieli;

R: B


Carui fapt se datoreaza aparitia costului subactivitatii?

a.

coeficientul de imputare rationala este produsul dintre activitatea reala si activitatea normala;

b.

unitatea este obligata sa suporte costul echipamentelor prevazute pentru un nivel de activitate care este insuficient in raport cu gradul de dotare a capacitatii de productie;

c.

costul fix mediu are un caracter relativ constant;

d.

pragul de rentabilitate este indicator specific metodelor de calculatie globale;


R: B



61. Supraevaluarea productiei neterminate are drept consecinta:

a.

diminuarea dividendelor;

b.

scaderea costurilor aferente productiei finite;

c.

cresterea costurilor aferente productiei finite;

d.

diminuarea profitului;


R: B



62 .In ce situatie se utilizeaza procedeul randamentelor?

a.

cand se coreleaza nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei realizate;

b.

cand se calculeaza costul unitar aferent produselor reziduale utilizabile;

c.

cand se stabileste nivelul real al cheltuielilor;

d.

cand se coreleaza nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei planificate;


R: B


Pentru ce tip de productie vom folosii evaluarea forfetara?

a.

produselor secundare care pentru a fi valorificate trebuie imbunatatite;

b.

productiei in curs de executie.

c.

calculul costului in conditiile obtinerii de subproduse cu valoare finita;

d.

determinare cantitativa a productiei in curs de executie;


R: B




64. Care sunt etapele parcurse in cazul procedeului ciferelor de echivalenta?

a.

determinarea abaterii patratice a productiei de la volumul mediu al activitatii;

b.

decontarea cheltuielilor aferente sectiilor de baza;

c.

calculul costului pe unitatea fizica de produs ca raport intre cheltuielile diferentiate pe produse si cantitatea fizica obtinuta la nivelul produsului respectiv;

d.

decontarea cheltuielilor aferente sectiilor auxiliare;

R: C


65.Conform normelor contabile romanesti, contul 924 'Cheltuieli generale de administratie' poate functiona astfel:

a.


b.


c.


d.



R: B



66 . Conform normelor contabile romanesti, contul 902 'Decontari interne privind productia obtinuta' poate functiona astfel:

a.


b.


c.


d.




R: B

67 . In debitul contului 921 'Cheltuielile activitatii de baza' se inregistreaza:

a.

Cheltuielile standard ale productiei de baza obtinute;

b.

Diferentele de pret aferente activitatii de baza;

c.

Cheltuielile cu materiile prime si materialele;

d.

Cheltuielile subactivitatii de baza;


R: C



68 . Conform normelor contabile romanesti, Contul 901 'Decontari interne privind cheltuielile' poate functiona astfel:

a.


b.


c.


d.



R: C



69 . In debitul contului 922 'Cheltuielile activitatilor auxiliare' se inregistreaza:

a.

Cheltuielile cu salariile muncitorilor indirect productivi din sectiile de baza;

b.

Cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza;

c.

Cheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologice;

d.

Cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie;


R: C


70 . Contul 903 'Decontari interne privind diferentele de pret ':

a.

se crediteaza in corespondenta cu 902 pentru diferentele favorabile;

b.

este un cont de pasiv;

c.

se debiteaza cu diferentele de pret nefavorabile stabilite, in corespondenta cu creditul contului 902;

d.

functioneaza numai la inceputul lunii;


R: C



71.Cu ce cont se poate credita contul 923?

R: 923 = 901



72 . Conform normelor contabile romanesti, contul 925 " cheltuieli de desfacere" , poate functiona astfel

a.


b.


c.


d.




R: B


73 . Care este inregistrarea din contabilitatea de gestiune echivalente inregistraii 331=711?

a.


b.


c.


d.



R: A



74 . Care este inregistrarea din contabilitate de gestiune echivalente inregistraii 601=301:

a.


b.


c.


d.



R: B



75 . Care este inregistrarea din contabilitate de gestiune echivalente inregistraii 348= 711

a.


b.


c.


d.



R: B



76 . Care este inregistrarea din contabilitate de gestiune echivalente inregistraii 711=331:

a.


b.


c.


d.



R: B



77 . Conform normelor contabile romanesti, contul 923 'Cheltuieli indirecte de productie' poate functiona astfel:

a.


b.


c.


d.



R: C



Conform normelor contabile romanesti, contul 903 'Decontari interne privind diferentele de pret' poate functiona astfel:

a.


b.


c.


d.



R: C



79. Pentru a fabrica produsul A, o intreprinderea efectuat in anul N anumite cheltuieli : cheltuieli directe 1000 lei, cheltuieli indirecte de productie 600 lei, din care variabile 400 lei. Capacitatea de productie a fost utilizata pentru 70% din nivelul de activitate normala. Obtinerea produselor finite la cost de productie efectiv, se inregistreaza in contabilitatea financiara si cea de gestiune, astfel:

R: 346 = 711 1600 lei

921 = 901 1600 lei



80 . Ce forumula contabila este folosita in contabilitatea de gestiune pentu integistrarea obtinerii produselor finite la cost de productie standard?

a.


b.


c.


d.



R: C


81 . La o societate comerciala costul variabil mediu este de 180.000 lei bucata, pretul de vanzare de 200.000 lei, cheltuielile fixe totale de 2.000.000 lei. Sa se determine pragul minim de rentabilitate.

a.

120 buc;

b.

10 buc;

c.

100 buc;

d.

150 buc;

e.

160 buc.

R: C



82. Sa se determine pragul de rentabilitate sub forma cifrei de afaceri critica, cunoscand costul complet de 50.600.000 lei, costul variabil total de 35.400.000 lei, cifra de afaceri de 59.200.000 lei.



83 . O intreprindere produce un sortiment de produs finit in 4 tipo- dimensiuni, conform tabelului de mai jos:

Denumire

Produsele (sortimentate)

A

B

C

D

Cantitate

350

420

360

575

Consum normat

Materii prime

1.100

1.000

700

840

Sa se calculeze costul unitar al fiecarui sortiment, stiind ca nivelul cheltuielilor totale este de 7.521.360 lei, iar produsul etalon este produsul B.

( Rezultatul se va prezenta fara zecimale, prin rotunjire)


A B C D


a.

4.884 5.372 4.103 3.419;

b.

5.372 4.884 3.419 4.103;

c.

4.103 5.372 4.884 3.419;

d.

5.372 3.419 4.103 4.884;

e.

5.380 4.890 3.420 4.105.



R: B



84 . Activitatea normala este 1.500 buc, respectiv 6.500 ore, iar activitatea reala este 1.200 buc, realizate in 4.160 ore. Sa se determine costul subactivitatii, costurile fixe fiind de 60.000 lei.

a.

-12.000 lei;

b.

-21.600 lei;

c.

-11.500 lei.

d.

+12.000 lei;

e.

+21.600 lei;


R: E


85 . La un combinat chimic acetilena reactioneaza ca acidul clorhidric rezultand 500 t clorura de vinil, precum si 50 t acetilena si 60 t acid clorhidric exces de consum care nu au intrat in reactie. Pirderile tehnologice sunt 4,5 % la acetilena si 8,2% la acid clorhidric. Procesul de productie prezentat mai sus a generat cheltuieli totale de 50.325.000 lei. Sa se determine costul unitar pentru produsele care prezinta pierderi tehnologice in momentul captarii.

Costul unitar la produsele ce prezinta pierderi tehnologice


Acetilena Acid clorhidric

a.

86.387,43 lei/t 89.869,28 lei/t

b.

90.000,00 lei/t               86.387 lei/t

c.

82.500,00 lei/t               90.000 lei/t

d.

86.387,43 lei/t               82.500 lei/t

e.

82.500,00 lei/t               82.500 lei/t

R: A



86 . O unitate metalurgica produce 3.000 tone cocs ( produs principal) si 600.000 m3 gaz de cocs ( produs secundar), iar cheltuielile totale generate de obtinerea productiei sunt de 72.600.000 lei. Se cere sa se determine costul unitar al produsului principal si al celui secundar.


cocs gaz de cocs

a.

110 lei/t 22.000 lei/m3

b.

22.000 lei/t 110lei/m3

c.

22.000 lei/t                        11 lei/m3

d.

120 lei/t 120 lei/m3

e.

11 lei/t 22.000 lei/m3


R: C




87 . O societate comerciala fabrica trei produse in urmatoarele cantitati: A = 5.600 kg, B = 6.800 kg, C = 7.500 kg, D= 8.000kg. Cheltuielile pentru obtinerea productiei sunt de 97.996.100 lei, din care 52.005.600 lei - cheltuieli cu materiile prime si 45.990.500 lei - cheltuieli de prelucrare. Cheltuielile de prelucrare se afla in raport invers proportional cu lungimea produselor, iar consumul de materii prime pe produs este direct proportional cu cantitatea de produse fabricate.

Sa se determine costul pe unitatea de produs utilizand procedeul indicilor de echivalenta calculate ca raport invers. Situatia parametrului lungime este prezentat in tabelul de mai jos:


Produs

Lungime

A


B


C


D



a.

Cu/A = 4.982 lei, Cu/B = 2.799,4 lei, Cu/C = 2.643,5 lei, Cu/D = 3.423 lei;

b.

Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.643,5 lei, Cu/C = 2.799,4 lei, Cu/D = 4.982 lei.

c.

Cu/A = 2.643,5 lei, Cu/B = 3.423 lei,     Cu/C = 2.799,4 lei, Cu/D = 4.982 lei;

d.

Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.643,5 lei, Cu/C = 4.982 lei, Cu/D = 2.799,4 lei;

e.

Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.799,4 lei, Cu/C = 2.643 lei, Cu/D = 4.982 lei;


R: B




88 . O intreprindere cu productie sorto-tip dimensionala executa cinci produse A,B,C,D,E inregistrand costuri totale de 50.370.000 lei. Se cere sa se determine costul pe unitatea de produs utilizand procedeul indicilor de echivalenta calculate ca raport direct, in functie de consumul de materii prime. ( Produsul reprezentativ este B).

Produsul

Cantitatea

(buc)

Consum materii prime

A



B



C



D



E




a.

Pu/A = 56.940 lei, Pu/B = 43.800 lei, Pu/C = 52.560 lei, Pu/D = 48.180 lei, Pu/E = 65.700 lei;

b.

Pu/A = 52.560 lei, Pu/B = 43.800 lei, Pu/C = 56.940 lei, Pu/D = 65.700 lei, Pu/E = 48.180 lei;

c.

Pu/A = 43.800 lei, Pu/B = 56.940 lei, Pu/C = 48.180 lei, Pu/D = 52.560 lei, Pu/E = 65.700 lei;

d.

Pu/A = 57.000 lei, Pu/B = 42.800 lei, Pu/C = 53.000 lei, Pu/D = 48.800 lei, Pu/E = 6.500 lei;

e.

Pu/A = 65.700lei, Pu/B = 43.800 lei, Pu/C = 52.560 lei, Pu/D = 48.180 lei, Pu/E = 56.940 lei;



R: A



89 . Intr-o fabrica de marochinarie s-au obtinut trei sortimente de produse : A= 30 buc , B= 40 buc, C= 20 buc. Costurile totale au fost 1.428.000 lei. Stiind ca preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 14.000 lei/buc, B= 24.000 lei/buc , C= 15.000 lei/buc, sa se determine costul unitar efectiv de productie.


a.

A= 20.400 lei/buc, B= 11.900 lei/buc, C= 12.750 lei/buc;

b.

A= 11.900 lei/buc, B= 20.400 lei/buc, C= 12.750 lei/buc;

c.

A= 11.900 lei/buc, B= 12.750 lei/buc, C= 20.400 lei/buc;

d.

A= 12.750 lei/buc, B= 20.400 lei/buc, C= 11.900 lei/buc;

e.

A= 12.000 lei/buc, B= 20.500 lei/buc, C= 13.750 lei/buc.


R: B


90. In procesul de productie cuplata rezulta doua produse principale: 100 tone de benzina si 50 tone motorina. Cheltuielile totale de productie au fost 1.900.000 lei. Puterea calorica pentru benzina este 14.000 kcal/t, iar pentru motorina 10.000 kcal/t. Se cere costul de productie unitar pentru cele doua produse.


91 . O intreprindere de productie de masa realizeaza produsele x si y prin faze succesive de productie. In faza I de fabricatie consumul de combustibil, energie si apa in suma de 7.000.000 lei se repartizeaza in functie de cantitatea de semifabricate obtinute ( 800 buc - semifabricatul x si 200 buc- semifabricatul y).

Alegeti raspunsul corect privind repartizarea cheltuielilor:


a.

923/I = 921/x 5.600.000 lei 923/I = 921/y 1.400.000lei;

b.

921/x = 923/I 1.400.000 lei 921/y = 923/I 5.600.000 lei;

c.

923/I = 921/x 1.400.000 lei         923/I = 921/y 5.600.000 lei;

d.

921/x = 923/I 5.600.000 lei 921/y = 923/I 1.400.000 lei;

e.

925/ I = 921/x 1.400.000 lei 925/I = 921/y 5.600.000 lei.


R: D



92 .Stiind ca pana la sfarsitul perioadei de calcul s-au colectat cheltuieli in suma de 25.750 lei, iar cheltuielile aferente productiei predate la magazine sunt de 13.525 lei, sa se determine productia in curs de executie si sa se inregistreze ( metoda contabila).

a.

26.800 lei 933=921 26.800 lei;

b.

711=331 13.525 lei 933=921 13.525 lei;

c.

345=711 13.525 lei 933=921 13.525 lei;

d.

12.225 lei 933=921 12.225 lei;

e.

25.750 lei 933=921 25.750 lei;


R: D

93 .Un intreprinzator poseda o masina pe care poate s-o vanda cu 30.000 lei. Daca o pastreaza pe perioada unui an, obtine un profit de 21.000 lei, iar masina o poate vinde la pretul de 12.000 lei. Se cere sa se determine costul de oportunitate al variantei I( care vinde imediat masina) in raport cu varianta a II-a ( cand pastreaza masina vanzand-o peste un an).

a.

30.000 lei;

b.

3.000 lei.

c.

180.000 lei;

d.

21.000 lei;

e.

zero, deoarece intreprinzatorul a luat cea mai buna decizie;


R: B



94 .In timpul lunii dec. exercitiu N, pe baza notelor de predare s-au obtinut si predat la depozit urmatoarele produse la cost antecalculat:

- Produs X = 680 buc la cost planificat unitar de 16 lei;

- Produs Y = 850 buc la cost planificat unitar 9 lei;

- Produs Z = 1.420 buc la cost planificat de 6.2 lei.

Alegeti raspunsul corect privind inregistrarea obtinerii produselor finite in contabilitatea de gestiune la cost planificat.

a.

902=902 27.844 lei;

b.

345=711 27.844 lei;

c.

902=921 27.844 lei;

d.

931=902 27.844 lei;

e.

348=711 27.844 lei;

R: D



95 .Sa se determine si sa se inregistreze diferentele de pret, stiind ca:

Produse

Cantitate

Cost unitar

planificat

Cost unitar

efectiv

X




Y





a.

592.000 lei;

b.

901 = 903 592.000 lei;

c.

903 = 902 592.000 lei.

d.

921 = 903 592.000 lei;

e.

903 = 921 592.000 lei;


R: C



96 .Societatea X prezinta urmatoarele date privind activitatea sa de productie:

Nivel activitate

Volum productie (Q)

Costuri totale (Ct)

0

2.000 buc

7.000 lei

1

3.000 buc

10.000 lei

Stiind ca nivelul normal de activitate este de 3.000 buc, se cere sa se separe costurile fixe de costurile variabile la cele doua nivele de activitate cu ajutorul costului rezidual


Costurile aferente activitatii

de 2000 buc

Costurile aferente activitatii

de 3000 buc

fixe

variabile

fixe

variabile


a.

4.666,9 2.333,1 7.666,9

b.

1.000 6.000 1.000 9.000

c.

3.500 3.500 5.000 5.000

d.

2.472 4.528 3.208 6.792

e.

6.666,6 333,4 9.666.6


R: B



97 .Sa se determine cu ajutorul procedeului celor mai mici patrate costul variabil mediu in baza datelor aferente trimestrului I exercitiului N, prezentate in tabelul de mai jos:

Situatia prod. fabricate si chelt. totale pe trimestrul I ex. N

Nr.

crt.

Luna

Productia fabricata

Cheltuieli totale


Ian.




Feb.




Mar.




Total




a.

3.440 lei;

b.

6.175 lei;

c.

11.900 lei;

d.

200 lei;

e.

584 lei;


R: E



98 .Miscarile cu privire la materia prima X in luna decembrie a exercitiului N sunt:

2 dec: stoc initial 20 kg in valoare de 300.000lei;

7 dec: iesire pentru atelierul A: 5 kg;

9 dec: receptie de 40 kg la pretul de achizitie unitar de 18.600 lei;

13 dec: iesire pentru atelierul B: 42 kg;

20 dec: iesire pentru atelierul A: 2 kg;

25 dec: receptie de 30 kg la pretul de achizitie unitar de 16.000 lei;

28 dec: iesire pentru atelierul B: 25 kg

Se cere costul mediu ponderat aferent iesirilor din 28 dec. exercitiul N(C.M.P. se calculeaza dupa fiecare intrare).

a.

15.000 lei;

b.

18.200 lei;

c.

16.434 lei;

d.

18.350 lei;

e.

16.000 lei;


R: C




99 .Tabelul de mai jos reda situatia productiei fabricate si a cheltuielilor totale pe trimestrul I exercitiu financiar N la o societate comerciala cu profil industrial. Se cere sa se determine cu ajutorul procedeului celor mai mici patrate urmatorii indicatori:

- cheltuielile fixe (CF) si variabile aferente productiei de 19.000 buc.;

- cheltuielile standard (Chs) aferente unei productii de 26.000 buc.

Nota: se va lucra cu doua zecinale, prin rotunjire.


Exercitiul N, trimestrul I:

Nr.

crt.

Luna

Productia

Cheltuieli

totale


Ian.




Feb.




Mar.




Total




CV CF Chs

a.

2.294.290 4.173.475

b.

1.148.070 4.264.260

c.

1.285.035 4.236.700

d.

171.815 4.173.475

e.

2.155.000 4.290.000



R: D




100 .In datele prezentate in tabelul de mai jos:


Explicatie

Produse fabricate si vandute

X

Y

Z

Cantitate




Pret vanzare




Costuri variabile




Cifra de afaceri critica




Alegeti raspunsul corect, privind intervalul de siguranta pentru cele trei produse:



X            Y Z

a.

0,2 mil   1,5 mil 0,2 mil

b.

5 mil 8 mil 6 mil

c.

3,8 mil   5,5 mil 4,8 mil

d.

0,5 mil   1,8 mil 0,4 mil

e.

1,2 mil   2,5 mil 1,2 mil


R: E


101. Care dintre procedeele enutate mai jos este specific repartizarii cheltuielilor

indirecte?

a) procedeul diviziunii simple;

b) procedeul suplimentarii;

c) procedeul cifrelor de echivalenta;

d) procedeul valorii ramase

R: b


102. Dispuneti de urmatoarele date : din procesul de productie se obtin 10.000 kg

produs finit la cost standard de 0,16 lei/kg , cost efectiv 1.300 lei. Precizati formula contabila de inregistrare a diferentelor de pret.

a) 903 = 901 300 lei

b) 902 = 903 300 lei

c) 903 = 902 300 lei

d) 903 = 902 400 lei

R: B




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright