Clasificarea contractelor civile dupa modul lor de formare

Clasificarea contractelor civile dupa modul lor de formare

- Consensuale, civile si solemne.

In imensa varietate a contractelor se pot desprinde unele categorii mai importante, a caror clasificare se poate face dupa mai multe criterii (asemanatoare cu cele privitoare la actele juridice), precum: continutul, modul de formare, scopul urmarit de catre parti, modul de executare. Contractele reprezinta cea mai importanta si mai des folosita specie a actelor juridice.

Definitie: Contractele reprezina conventia dintre 2 sau mai multe persoane �n scopul de a produce efecte juridice.

Contractul este un acord �ntre 2 sau mai multe persoane �n scopul nasterii unui raport juridic.

�ncheierea contractelor este guvernata de principiul libertatii contractuale, deoarece orice contract este creatia unei vointe umane.

O parte este obligata prin contract numai pentru ca si-a exprimat dorinta �n acest sens si numai �n limitele �n care a convenit. Principiul libertatii contractuale se exprima si prin aceea ca o persoana poate �ncheia orice fel de contract, poate sa determine prin vointa sa clauzele contractuale si efectele pe care contractul urmeaza sa le produca.De asemenea partile pot sa schimbe, sa modifice sau sa stinga obligatiile exprimate �n contract.

Sub aspectul formei �ncheierii contractului, libertatea contractuala se exprima prin ceea ce se numeste consensualism; contractul se �ncheie prin simplul acord de vointa al partilor. Contractul reprezinta principalul izvor de obligatii. Daca o conventie este legal facuta, ea are 'putere de lege' �ntre parti.

�nsemnatatea contractului, ca mijloc de stabilire a celor mai variate relatii �ntre persoanele fizice si juridice se �nvedereaza (este evidenta) �n toate domeniile, de la cele mai firesti si mai simple activitati ale oamenilor (ca de pilda, cumpararea celor necesare traiului), p�na la conducerea economiei nationale si la stabilirea relatiilor internationale.

Contractul are un puternic rol educativ �n viata societatii noastre; el introduce �n relatiile dintre oameni simtul raspunderii pentru �ndatoririle ce le revin si promoveaza relatii de colaborare, educa oamenii �n sensul disciplinei contractuale.

         Necesitatea unor clasificari generale ale contractelor . Categoria juridica pe care o cuprindem sub denumirea de contract are o sfera foarte bogata . Ea inglobeaza o varietate deosebita de specii de contracte.

         Abstragandu-se din aceeasi specii cele mai generale caractere , lasandu-se la o parte particularitatile si toate celelalte laturi specifice , in teoria si practica dreptului a fost determinata categoria juridica a contractului , ca izvor de obligatii civile.

         Clasificarea ne da putinta sa intelegem ca, in fond , toate nenumaratele contracte speciale se incadreaza in diferite tipuri , ale caror caracteristici pot fi exprimate succinct , dar cuprinzator, in insesi denumirile date acestor tipuri.

         Fiecare dintre clasificarile rezultate prezinta insemnatate pentru stabilirea regimului juridic aplicabil speciilor de contracte ce se subsumeaza fiecarui tip. Cand spunem , de exemplu, despre un contract, ca este bilateral sau sinalagmatic, vom sti, fara sa fie necesar sa adaugam alte precizari , ca acelui contract i se va aplica un anumit regim juridic , care este valabil pentru toate contractile sinalagmatice , fara deosebire.

         Toate clasificarile generale la care ne vom referi in continuare sunt necesare tocmai pentru ca reduce la un limbaj sintetic o varietate nesfarsita de forme juridice.

         Criteriile de clasificare a contractelor. In literatura juridica au fost concretizate urmatoarele criterii de clasificare a contractelor :

    a) dupa manifestarea de vointa a persoanelor;

b) in functie de modul de formare a contractelor ;

c) dupa modul in care se echivaleaza prestatia unei parti ;

   d) dupa modul de executare ;

e) in functie de reglementarea legala ;

   f) in functie de caracterul contractelor;

   g) in functie de clauzele contractului;

a)  Dupa manifestarea de vointa a persoanelor distingem:

      Contracte        1. Unilaterale 

Eseu: Protocolul in afaceri Proiect: Primii pasi in afaceri

                    2. Sinalagmatice

      1.  Contractele unilaterale - sunt acele contracte in care numai una dintre parti isi asuma obligatii . Sunt doua sau mai multe parti contractante dar numai una isi asuma obligatii , spre deosebire de actul juridic unilateral care este incheiat de o singura parte ;- Ex.: imprumutul, comodatul, depozitul,  donatia  fara sarcina, mandatul gratuit.

Este diferit de actul unilateral, care este efectul unei singure vointe.(testamentul)
Utilitatea practica a distinctiei: numai in cadrul contractului sinalagmatic se pot pune probleme privind riscul contractual, exceptia de neexecutare. Pentru cele 2 forme sint diferite probele prin inscrisuri.

Cel mai des intalnit este contractul de donatie. Alte exemple de contracte unilaterale : imprumutul (una din parti se obliga sa dea ceva altei parti, bani, bunuri..); depozitul ( casuta de valori).

Contractul juridic sinalagmatic - da  nastere la obligatie reciproce intre parti  deoarece ambele parti au in acelasi timp si drepturi si obligatii,      fiecare parte este totodata si creditor si debitor; Ex.: vinzarea-cumpararea, schimbul, locatiunea, contractul de asigurare.

(contractul de vanzare -  cumparare in care  vanzatorul este creditor al pretului si debitor al obligatiilor de a preda lucrul iar cumparatorul este debitor al pretului si creditor al obligatiei de a i se preda obiectul).

b) In functie de modul de formare a contractelor  deosebim:

1.  consensuale

     Contracte          2.  reale

             3.  solemne

      1. Contractele consensuale - sunt acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor , simpla lor manifestare de vointa , neansotita de nici un fel de forma , fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului .

Actele consensuale sunt acele acte care iau nastere in mod valabil prin simpla manifestare de vointa a partilor, fara a fi necesar indeplinirea vreunei formalitati. In dreptul nostru civil functioneaza regula consensualitatii actelor juridice civile, in sensul ca ele sunt valabile prin simpla manifestare de vointa. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt consensuale.
         Sunt solemne sau formale actele pentru validitatea carora legea cere expres incheierea lor intr-o anumita forma.

Intra in aceasta categorie, testamentul, donatia,contractul de ipoteca etc.
Actele reale sunt acele acte in care manifestarea de vointa, este insotita de remiterea (predarea) bunului.

Intra in aceasta categorie contractul de imprumut, de depozit, gajul etc.
Utilitatea distinctiei dintre actele consensuale solemne si reale se manifesta in aceea ca nerespectarea formei la actele solemne (formale) este sanctionata cu nulitatea absoluta, in vreme ce actele consensuale sunt valabile indiferent de forma in care au fost incheiate.

Incheierea actelor juridice solemne prin mandatar presupune ca si procura sa fie facuta in forma solemna, ceea ce nu se cere in cazul actelor consensuale.
De asemenea, regimul probator este diferit pentru toate cele trei categorii de acte.

2.  Contractele reale - se bazeaza pe consimtamantul partilor , dar pe langa acordul de vointa este necesara si remiterea bunului ( a obiectului contractului ) . Exemplu : contractul de gaj sau de amanet.

       3. Contractul solemn - e acela care necesita pe langa acordul de vointa al partilor si indeplinirea unor forme solemne , prevazute de lege.

   Exemplu : contractul de ipoteca , sau de donatie ( incheiate in forma autentica ).

Acest contract necesita forma solemna ca o conditie sine qua non .

c)  Dupa modul in care se echivaleaza prestatia unei parti deosebim intre :

  contractele          1. cu titlu oneros

                   2. cu titlu gratuit

    Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj; iar contractul cu titlu gratuit sau de binefacere este acela in care una din parti voieste a procura , fara echivalent , un avantaj celeilalte.

     1. Contractele oneroase  pot fi impartite in :     1.1. contracte comutative

                                1.2. contracte aleatorii

    1.1. Contractele comutative  - sunt acelea unde prestatia partilor este de la bun inceput cunoscuta .

    1.2. Contractele aleatorii - la aceste contracte este implicat riscul, intinderea partilor ne fiind cunoscuta de la bun inceput, deoarece depinde de un eveniment viitor incert ( ex. contractul de asigurare ).

    2. Contractele cu titlu gratuit pot fi impartite in :      contracte dezinteresate

                               liberalitatile

   d) Dupa modul de executare  distingem:       contracte cu executare imediata

                           contracte cu executare succesiva

Spre deosebire de contractile cu executare imediata , a caror executare se produce intr-un singur moment, contractele cu executare succesiva se executa treptat, in timp (in mai multe etape, fie sub forma unei prestatii periodice, ex. contractul de inchiriere, fie sub forma unei succesiuni de prestatii ,ex. contractul de furnizare.

e) In functie de reglementarea legala  deosebim:            1. contr. numite

                             2. contr. nenumite

      1.  Sunt numite acele contracte ce corespund unei operatiuni juridice determinate si care sunt nominalizate in legislatia civila .

      2.  Sunt nenumite acele contracte care sunt nominalizate , ca figuri juridice distincte , in legislatie .

   f) In functie de caracterul contractelor  deosebim :            1. contr. principale

                                2. contr. accesorii

      1. Se numesc principale acele contracte care au o existenta  de-sine-statatoare si a caror soarta nu este legata de aceea a altor contracte incheiate de parti.

      2. Contractele accesorii insotesc unele contracte principale, de a caror soarta depind. 

    g) In functie de clauzele contractului  poate fi  contractul de adeziune - in care una dintre parti sa aiba doar posibilitatea de a adera la clauzele contractuale ale celeilalte parti . Exemplu : contractul de transport in comun .