Analiza politicii concurentei in sectoarele sensibile

1.

Sectorul energetic

1.1.

Petrol

- Comportament asemanator pe piata: in conditiile in care piata de distributie a carburantilor este semnificativ concentrata, preturile impuse de companiile petroliere la benzinariile din Romania risca sa fie rezultatul unor intelegeri anticoncurentiale.

- Probleme legate de dominanta: o problema repetata legata de fuziunile dintre companiile petroliere este puterea pe care o obtine noua entitate pe anumite piete - cand aceasta putere de piata conduce la o  pozitie dominanta care poate avea ca efect restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei, autorizarea fuziunii propuse poate fi interzisa[1].

- Vanzarea legata: cand statiile de alimentare sunt conduse de companii independente, companiile petroliere pot fi motivate sa lege furnizarea carburantului de furnizarea altor produse sau servicii.

1.2.

Gazele naturale

- Accesul tertilor: conform directivelor europene cu privire la liberalizarea Pietei Europene a gazelor naturale, furnizorilor trebuie sa le fie asigurat accesul la conductele de transport si la terminalele de gaz lichefiat in conditii echitabile si nediscriminatorii.

- Furnizarea catre consumatorii eligibili: directivele europene identifica anumiti „consumatori eligibili” care ar trebui sa fie liberi sa isi procure necesarul de gaze naturale din diferite surse[2]; ele stipuleaza liberalizarea acestei piete pentru consumatorii industriali pana in iulie 2004 si pentru toti consumatorii pana in iulie 2007.

- Politica de preturi excesive sau discriminatorii: in cazul tarifelor percepute de proprietarii conductelor de transport si ai terminalelor.

- Subvetionarea incrucisata: compania beneficiara trebuie impiedicata sa-si subventioneze activitatile din sectoarele liberalizate cu supraprofiturile obtinute de pe piata transportului, exploatarii terminalelor si depozitarii gazelor.

- Separare juridica: directivele europene impun companiilor integrate vertical sa realizeze o separare legala si a inregistrarilor contabile intre activitatile care tin de infrastructura si cele care tin de exploatare in vederea evitarii discriminarii, a subventionarilor incrucisate si a denaturarii concurentei. Inregistrarile contabile interne trebuie sa includa cate un bilant si un cont de profit si pierdere pentru fiecare activitate (de exemplu transport, depozitare si distributie).

- Probleme legate de dominanta: privatizarea companiilor de gaze naturale ar trebui sa atraga noi participanti pe piata si sa conduca la reducerea preturilor. Furnizorilor externi trebuie sa le fie acordat accesul nediscriminat la conductele de transport[3]. Fuziunile trebuie supravegheate atent pentru a preveni crearea pozitiilor dominante in transportul, depozitarea, distributia gazelor naturale sau in introducerea de noi tehnologii[4].

1.3.

Electricitate

- Deschiderea pietei de producere a electricitatii: directivele europene acorda dreptul oricarui producator sa construiasca o noua centrala electrica si sa genereze electricitate oriunde in UE, fie pe baza unui system de autorizare, fie printr-o procedura de licitatie.

- Accesul celei de a treia parti: potrivit directivelor europene privind liberalizarea pietei de electricitate din UE, furnizorii de electricitate trebuie sa aiba acces la reteaua electrica in conditii nediscriminatorii si corecte. Accesul la cablurile de transport pot fi refuzate doar in cazul in care nu este capacitate suficienta pentru transportul energiei sau cand transportul ar face imposibila satisfacerea obligatiilor pentru serviciul public.

- Distribuirea catre clientii eligibili: directivele europene identifica anumiti “clienti eligibli” care trebuie sa aiba libertatea de a-si procura electricitatea de la diferite surse[5]. Pana  in ianuarie 2007 s-a prevazut liberalizarea completa a pietei de electricitate pentru consumatorii industriali, iar pentru toti clientii pana in iulie 2007.

- Politica de preturi: tarifele practicate de operatorul responsabil de distributie catre “clientii ne-eligibili” trebuie monitorizate pentru a se evita preturi excesive sau preturi discriminatorii.

- Separarea ti transparenta contabilitatii: directivele europene solicita companiilor integrate pe verticala sa tina contabilitate separata intre activitatile de generare/furnizare si cele de infrastructura, in vederea evitarii discriminarii, subventionarii incrucisate si distorsionarii concurentei. Mecanisme adecvate sunt elaborate pentru a preveni furnizarea de informatii confidentiale prin intermediul sistemului de transmisie catre alte parti ale companiei.

- Aspecte ale pozitiei dominante: furnizorii straini trebuie sa aiba acces liber la clientii eligibili[6]. In plus, privatizarea companiilor de elecricitate trebuie sa atraga noi intrari pe piata si sa conduca la preturi mai mici.

1.4.

Hidroelectricitatea

- Achizitii publice: repararea centralelor hidroelectrice finantate de Guvern sau alte administratii publice risca sa nu fie atribuita companiilor prin licitatii publice corecte. Cerintele de participare la aceste licitatii trebuie antocmite conform principiului de ne-discriminare.

- Licitatii trucate: participantii la o licitatie privind servicii de reparare se pot inttelege cu privire la termenii de licitatie sau pot determina ex ante care companie va castiga licitatia. Astfel, Consiliul Concurentei trebuie sa monitorizeze rezultatul procedurii de licitatie, astfel incat sa se detecteze si sanctioneze eventualele practici trucate intre participantii la licitatie.

- Aspecte ale pozitiei dominante: privatizarea centralelor hidroelectrice presupune atragerea de noi intrari pe piata si o stabilitate de pret intr-o prima faza, iar ulterior, ar trebui sa conduca la reducerea preturilor.

1.5.

Electricitatea nucleara

- Achizitii publice: construirea centralelor nucleare finantata de Guvern sau de alte administratii publice trebuie sa fie atribuita companiilor prin licitatii publice. Cerintele de participare la aceste licitatii trebuie intocmite conform principiilor de nediscriminare.

- Licitatii trucate: participanttii la o liciattie privind construirea unei centrale nucleare se pot intelege cu privire la termenii de licitatie sau pot determina ex ante care companie va castiga licitatia. Astfel, Consiliul Concurentei trebuie sa monitorizeze rezultatul procedurii de licitatie, astfel incat sa detecteze si sanctioneze eventualele practici trucate intre participantii la licitatie.

2.

Transport

2.1.

Transport feroviar

- Accesul la retea: directivele europene prevad dreptul de acces pentru serviciile internationale de transport feroviar de calatori si marfa la reteaua nationala de cai ferate care are o lungime de 50.000 Km. Accesul la retea include obligatia operatorului respectiv sa acorde libera trecere. Incepand cu 15 martie 2008, intreaga retea trebuie deschisa la concurenta atat in ceea ce priveste transportul de calatori, cat si cel de marfa.

- Separare legala si contabilitate transparenta: directivele europene cer companiilor integrate pe verticala sa instituie separarea conturilor pe servicii si activitati de infrastructura, avand in vedere discriminarea, subventionarea incrucisata si distorsionarea concurentei.

- Acordarea de licente pentru furnizarea de servicii, tariful pentru acces si alocarea de capacitati: se stabileste in conditii nediscriminatorii, conform directivelor europene.

- Riscul conflictelor de interese in serviciile auxiliare: serviciile auxiliare precum triaj, reincarcare, intretinere, acces la terminale, depozitare sunt furnizate de operatorul de servicii, dar trebuie puse la dispozitie de catre administratorul de infrastructura.

- Servicii de tractiune: acestea pot fi considerate facilitati esentiale doar daca nu sunt disponibile alte alternative pe piata.

2.2.

Transportul maritim

- Cartel format cu ocazia conferintelor pe probleme maritime: membrii conferintei pot actiona ca un cartel. Practica CE a identificat urmatoarele practici anticoncurentiale incheiate la conferinte:

Intelegeri de cooperare cu autoritatile maritime in afara UE, potrivit carora toate marfurile vor fi transportate pe o anumita linie de membrii conferintei;

“Navele de razboi” asigurand ca membrii conferintei vor submina concurentii (sublicita, preturi mici) si vor imparti pierderile intre ei;

Acordarea de reduceri, sub care membrii vor trebui sa cedeze toata incarcatura Conferintei pentru a se califica in obtinerea de rabaturi; fixarea de preturi pentru transportul in ape adanci; schimb de informatii care contribuie la scaderea numarului de contracte individuale incheiate intre membrii Conferintei; fixarea de preturi pentru transportul in ape interioare; cresterea preturilor datorita diminuarii temporare a capacitatii flotei comerciale.

- Navigatia de coasta: regulamentele europene prevad liberalizarea totala a serviciilor maritime intre Statele Membre si alte tari, precum si navigatia de coasta – de exemplu, dreptul unui operator de a furniza servicii in alta tara decat cea de care apartine incepand cu 1 ianuarie 1999.

- Accesul in porturi acordat in conditii nediscriminatorii: considerata facilitate esentiala pentru furnizarea serviciilor maritime.

- Accesul la servicii portuare: directivele europene stabilesc ca accesul la serviciile portuare la porturile cu un anumit trafic mediu anual, trebuie acordate in conditii nediscriminatorii (ancorare, remorcare, pilotaj, incarcare/descarcare, transbordari si alte transporturi intre terminale, imbarcare si debarcare).

- Administrarea proprie a serviciilor portuare: conform directivelor europene trebuie permisa administrarea proprie de catre utilizatorii portuari (de exemplu, feriboturile isi asigura operatiunile de incarcare).

- Conturi separate: ale autoritatilor portuare care furnizeaza servicii portuare separat pe fiecare serviciu.

- Achizitii publice nediscriminatorii: accesul la serviciile portuare pot face obiectul unei proceduri de licitatie.

2.3.

Traficul fluvial

- Eliminarea navlosirii prin rotatie: directivele europene au prevazut liberalizarea totala a apelor interioare de la 1 ianuarie 2000 prin eliminarea navlosirii prin rotatie[7]. In Romania preturile se stabilesc liber pe piata. De la 1 ianuarie 2007, Romania aplica fara dificultati prevederile care stabilesc masurile ce trebuie luate in cazul unei crize pe piata. Regulamentul referitor la politica privind capacitatea flotei comunitare pentru promovarea transporturilor pe cai navigabile interioare nu sunt aplicabile navelor care navigheaza exclusiv pe Dunare pana la Kelheim. In plus, nu exista capacitate excedentara a flotei fluviale romanesti care sa necesite masuri de limitare.

2.4.

Transportul aerian

- Intelegerile code-sharing pot ascunde actiuni ale unor carteluri – vizeaza acele intelegeri prin care o companie aeriana poate permite unei alte companii sa opereze pe aceeasi ruta si sa-si extinda programul de zbor pe cursele regulate catre clientii altor companii aeriene[8].

- “Cer deschis”: societatile de transport aerian ale UE

vor fi autorizate sa opereze pe rute aeriene care leaga statele membre, altele decat cele care le-au emis licentele si teritoriul unui stat care nu este membru.

- Cabotaj: regulamentul european prevede accesul liber al operatorilor aerieni pe rutele intra-comunitare incepand din 1992.

- Acordarea licentelor pentru a opera servicii de transport aerian trebuie sa fie acordate sau retrase pe baza unor conditii nediscriminatorii.

- Taxele de transport aerian: sunt liberalizate din 1992. Romania a pus deja in aplicare acest regulament european.

- Alocarea rutelor in conditii nediscriminatorii: vizeaza deciziile Guvernului cu privire la repartizarea rutelor (de pe fiecare aeroport) intre operatori[9]

- Servicii la sol: directivele europene au liberalizat serviciile la sol in toate aeroporturile importante ale Uniunii Europene, acestea putand fi asigurate pentru minimum 1-3 milioane de pasageri /an sau pentru cel putin 25-75. 000 tone marfuri. In general, autoritatile aeriene trebuie sa acorde liniilor aeriene sau tertilor dreptul de a asigura pasagerilor si avioanelor in timpul stationarii la sol intregul complex de servicii (bagaje, operatiunile legate de pista de aterizare, realimintare, serviciile de marfuri si posta, intretinere, asigurarea serviciului de catering)[10]

- Taxe de aterizare: Guvernele pot aplica taxe de aterizare discriminatorii, in favoarea operatorilor nationali[11].

3.

Turism

- Dominanta colectiva: pachetele de vacanta oferite de catre operatorii turistici (tour operator) integrati pot impiedica accesul operatorilor de turism independenti la statiunile populare si pot reduce posibilitatea de alegere a consumatorului de turism. In acest sens, Comisia a analizat cu atentie concentrarile economice realizate de catre operatorii de turism integrati pe verticala pe pietele relevante caracterizate de un grad ridicat al concentrarii.

4.

Industria constructiilor

- Comportament paralel pe piata: preturile la materiale neprelucrate pot creste artificial datorita structurii de oligopol a pietei. De exemplu, structura pietei de ciment din Romania este de tip oligopol, cu numai 3 producatori nationali (Lafarge, Holcim si Heidelberg). Consiliul Concurentei trebuie sa monitorizeze cu atentie comportamentul analog in ceea ce priveste preturile si veniturile participantilor pe pietele de tip oligopol deoarece acestea pot fi rezultatul unui cartel anticoncurential.

- Bariere la intrarea pe piata materialelor neprelucrate trebuie urmarite si mentinute la un nivel redus. De exemplu, pe piata cimentului, exista o singura companie care ofera servicii de incarcare- descarcare pentru transporturile care sosesc in portul Constanta. Accesul la facilitatile esentiale trebuie acordat in conditii corecte si nediscriminatorii.

- Comertul paralel si mentinerea pretului de revanzare: producatorii de echipamente de productie pot avea incheiate acorduri de distributie pentru a impiedica comertul paralel cu produsele oferite si pentru a impune preturile minime de revanzare[12].

- Licitatii publice: Consiliul Concurentei trebuie sa se asigure ca marile lucrari de constructii finantate de Guvern sau alte organe ale administratiei publice sunt incredintate unor companii in urma licitatiilor publice si nu prin acorduri private. Conditiile de participare la aceste licitatii trebuie sa fie hotarate in asa fel incat sa nu fie discriminatorii sau neloiale.

- Licitatii trucate: participantii la o licitatie in domeniul constructiilor se pot intelege asupra indeplinirii termenilor licitatiei sau pot hotari dinainte care companie trebuie sa castige licitatia. Riscul ofertelor corelate dintre participantii la licitatie este semnificativ.

5.

Tehnologia Informatiei si Comunicatii

5.1.

Telefonia fixa

- Accesul la bucla locala: providerii de Internet sau de alte servicii de telecomunicatii, cum ar fi convorbiri internationale de lunga distanta sau servicii de telecomunicatii in banda larga, au acces la infrastructura de telecomunicatii (linii telefonice; switch-uri; rutere) in baza principiilor nediscriminatorii. Riscul anticoncurential apare la nivelul tarifelor de acces, care trebuie sa fie stabilite pe baza costurilor efective ale operatorului in cauza[13]. Problemele de acces sunt reglementate conform in Romania. Un furnizor de servicii intra in contact cu o problema de acces, cum ar fi refuzul nejustificat al unui operator ce detine o pozitie dominanta pe piata comunicatiilor electronice de a furniza sau furnizarea in termeni nerezonabili a unei linii inchiriate de care solicitantul are nevoie pentru a oferi un anumit serviciu consumatorilor sai si, prin urmare, trebuie sa ia in considerare un numar de posibilitati in vederea gasirii unei solutii. In general, atunci cand se confrunta cu o problema de acces, partile lezate au doua posibilitati: procedurile specifice de actiune in fata Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii, stabilite acum in concordanta cu dreptul comunitar; o actiune in fata autoritatii de concurenta sau a instantei judecatoresti. Legislatia specifica din domeniul comunicatiilor electronice impune operatorilor de comunicatii electronice care au o putere semnificativa de piata obligatii de transparenta si de nediscriminare. Aceasta legislatie stabileste obligatii referitoare la transparenta, obligatii de furnizare si obligatii legate de modalitatea de stabilire a tarifelor, care sunt impuse de catre ANRC. Acordurile de acces care contin clauze anticoncurentiale intra sub incidenta Legii concurentei (art.5 din lege). De asemenea, acordurile care implica agenti economici ce detin o pozitie dominanta sau de monopol pot intra sub incidenta art.6 din acelasi act normativ.

- Preturi excesive: apar adeseori ca problemele de tarifare legate de accesul furnizorilor de servicii la infrastructura unui operator care detine o pozitie dominanta. In absenta unei alternative viabile la infrastructura la care prestatorii de servicii incearca sa dobandeasca acces, operatorul ce detine o pozitie dominanta sau de monopol poate fi tentat sa practice preturi excesive. Pentru a determina daca un pret este sau nu excesiv, trebuie sa se ia in considerare legislatia specifica domeniului, care stabileste principiile ce trebuie respectate in materie de stabilire a preturilor din acel sector. In plus, poate servi ca indicator al pretului excesiv comparatia cu alte zone geografice: daca este posibil, se poate realiza o comparatie intre preturile practicate de catre o societate comerciala aflata in pozitie dominanta si acelea practicate pe piete care sunt deschise concurentei. O asemenea comparatie poate permite sa se determine daca preturile practicate de catre compania aflata in pozitie dominanta au fost sau nu corecte. In anumite circumstante, atunci cand nu exista date comparative, ANRC ar putea ea insasi sa incerce sa determine care ar fi fost pretul pe o piata deschisa concurentei. In anumite cazuri, o astfel de analiza poate fi avuta in vedere si de catre Consiliul Concurentei pentru a determina daca un pret este excesiv sau nu.

- Preturi de ruinare: ar putea sa apara, de exemplu, in contextul concurentei dintre diferite retele de comunicatii electronice, in cazul in care un operator cu pozitie dominanta poate avea tendinta sa practice preturi foarte mici in scopul de a elimina concurenta din partea altor furnizori de acces la retea (intrati de curand pe piata).

- Discriminare: un furnizor de acces aflat in pozitie dominanta nu poate face discriminari intre partile cu care a incheiat acorduri de acces diferite, atunci cand asemenea discriminari ar restrictiona concurenta. Orice diferentiere fondata mai degraba pe utilizarea prevazuta a fi data accesului, decat pe diferentele intre tranzactiile ce ar putea exista pentru furnizorul de acces este contrara art.6 din Legea concurentei, atunci cand discriminarea risca sa restranga sau sa denatureze concurenta actuala sau potentiala. Referitor la discriminarea prin pret, art.6 lit.c) din lege interzice discriminarea practicata de catre un agent economic ce detine o pozitie dominanta fata de clientii sai, inclusiv discriminarea intre clienti pe baza faptului ca acestia accepta sau nu sa trateze in mod exclusiv cu acea companie in pozitie dominanta. De asemenea, art.6 din lege interzice companiilor in pozitie dominanta sa practice discriminari pentru tranzactii similare, atunci cand o asemenea discriminare va avea efect asupra concurentei.

- Subventionarea incrucisata: operatorul in cauza trebuie impiedicat sa practice o subventionare incrucisata in activitattile sale din sectoarele liberalizate prin extraprofiturile generate de operatiile de infrastructura. ANRC poate impune unui operator in pozitie dominanta integrat pe verticala obligatii privind evidenta contabila separata, in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pentru anumite activitati care au legatura cu interconectarea retelelor de comunicatii electronice ori cu accesul la aceste retele sau la infrastructura asociata. In plus, ii poate impune sa urmareasca distinct tarifele la vanzarea de gros si tarifele de transfer intern pentru a asigura, intre altele, indeplinirea obligatiei de nediscriminare. Cu toate acestea, existenta contabilitatilor separate nu exclude existenta unui posibil abuz de pozitie dominanta. Consiliul Concurentei va putea interveni si va examina faptele pe baza unei analize de la caz la caz.

- Contabilitatea separata: a activitatilor operatorului de telecomunicatii pe piata telefoniei fixe astfel incat sa se identifice in costurile de operare in retea si sa detecteze o eventuala subventionare incrucisata sau alte politici incorecte de fixare a pretturilor. Contabilitatea separata este ceruta doar in cazurile in care operatorul are o putere semnificativa pe piata (SMP). La nivel comunitar, pragul SMP a fost initial stabilit la 25% din piata. Recent, ca urmare a intaririi concurentei pe piata europeana de telecomunicattii, pragul SMP a fost crescut prin compararea acestuia cu notiunea de pozitie dominanta. ANRC poate impune unui operator in pozitie dominanta integrat pe verticala obligatii privind evidenta contabila separata, in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pentru anumite activitati care au legatura cu interconectarea retelelor de comunicatii electronice ori cu accesul la aceste retele sau la infrastructura asociata.

- Achizitii publice: furnizarea de servicii de telecomunicatii se acorda in general prin licenta, care pot fi obtinute prin procedura de licitatie. Cerintele de participare la aceste licitatii trebuie elaborate luand in considerare principiul nediscriminarii.

- Licitatii trucate: Consiliul Concurentei trebuie sa monitorizeze rezultatul procedurii de licitatie, astfel incat sa detecteze si sanctioneze practicile trucate intre participantii la licitatie.

5.2.

Telefonia mobila

- Inttelegeri cu privire la tariful serviciului de roaming international: in general, operatorii de telefonie mobila se inteleg cu privire la tarifele serviciului de roaming care se aplica abonatilor ce apeleaza la convorbiri internationale folosind reteaua unei alte companii de telefonie mobila. Riscul principal consta in aplicareaa de catre aceste companiile a unor tarife excesive sau discriminatorii.

- Achizitii publice: furnizarea de servicii de telecomunicatii mobile se acorda in general prin licenta, care pot fi obtinute prin procedura de licitatie, luand in considerare principiul nediscriminarii.

- Licitatii trucate: pot sa apara practicile trucate intre participantii la licitatie.

Televiziunea prin cablu

- Definirea pietei: deseori este neclara modalitatea de definire a pietei furnizorilor de servicii de televiziune prin cablu, luand in considerare faptul ca furnizorii de CATV concureaza cu operatorii de telecomunicatii, providerii de servicii de Internet, emitatorii de TV prin unde radio, emitatorii de TV prin satelit si providerii de servicii digitale.

- Accesul la reteaua de cablu: accesul la serviciile furnizate de operatorii CATV poate fi necesar pentru a fi furnizate diferite servicii digitale cum ar fi: televiziune, video la cerere, servicii interactive etc. Autoritatile de concurenta pot solicita operatorilor de CATV sa acorde accesul la serviciile lor pe baza principiului nediscriminarii, atunci cand operatorii digitali nu au alta alternativa in furnizarea acestor servicii si exista capacitate suficienta pentru a se transmite datele prin intermediul retelei de cablu.

5.3.

Piata serviciilor de acces la Internet

(dial-up)

- Pachete de servicii: in general, operatorul de servicii de telecomunicatii furnizeaza abonatilor sai si servicii de Internet. Astfel, in Romania, Romtelecom ofera servicii de Internet prin filiala sa ARTelecom, care a inceput sa opereze din anul 2001. Operatorul de telefonie poate avea interesul sa ofere pachete de servicii de telecomunicatii impreuna cu servicii de Internet la preturi reduse. Pachetele au in general efectul eliminarii concurentei reprezentate de providerii de Internet; astfel incat acestea trebuie monitorizate de catre Consiliul Concurentei.

- Preturi de ruinare: operatorul de telecomunicatii aflat in pozitie dominanta poate fi interesat sa ofere servicii de Internet la preturi sub nivelul costurilor, astfel incat sa fie descurajata intrarea pe piata. Aceasta practica poate constitui un abuz de pozitie dominanta.

6.

Servicii bancare

- Carteluri: intelegerile dintre banci sunt destul de frecvente in UE. In particular, CE a condamnat bancile pentru intelegerile privind cursul de schimb al monedei[14]; depozitele si ratele de imprumut[15]; termenii si conditiile de acordare a Eurocec-urilor[16]. Apoi, CE a deschis o investigatie impotriva mai multor banci care s-au inteles asupra termenilor de emitere a cardurilor bancare[17].

- B2B exchanges: bancile concurente pot stabili un sistem de schimb electronic Business-to-Business pentru a vinde produsele lor altor banci. De exemplu, Volbroker.com a fost infiintata de cele mai importante 6 banci care activeaza pe piata de schimb a optiunilor. Accesul la acest tip de schimb este acordat altor banci in conditii nediscriminatorii.

- Refuzul de a incheia o afacere: in anumite situatii, bancile nu pot discrimina sau refuza sa presteze servicii altor banci fara a incalca regulile de concurenta[18].

- RIA: in anumite situatii Statele Membre au introdus un nou cadru de reglementare pentru serviciile bancare care afecteaza serios concurenta bancilor straine[19].

7.

Asigurari

- Carteluri: cartelurile intre companiile de asigurari sunt destul de des intalnite. De exemplu, in 2003, Consiliul Concurentei a sanctionat un cartel intre mai multe companii de asigurari privind fixarea preturilor la primele de asigurare pentru autovehiculele care circula in afara Romaniei (carte verde).

- Dominanta: deseori, in sectorul asigurarilor, piata relevanta este greu de definit si poate corespunde eventual unui anumit serviciu de asigurare cum ar fi asigurarea pe durata vietii sau asigurare cu participare la fonduri de investitii. Astfel, fuziunile dintre companiile de asigurari pot conduce la crearea unei pozitii dominante pe anumite piete ale serviciilor de asigurare[20]. Mai mult decat atat, strategiile complexe de grup, cu actionariat comun pot viza integrarea bancilor si a societatilor de asigurari, ceea ce va face sa nu mai vorbim despre o piata bancara, o piata de capital, o piata romaneasca a asigurarilor, ci despre o piata financiara nationala unica.

8.

Farmaceutice

- Cartelurile: cartelurile companiilor farmaceutice sunt frecvente in Europa si in lume. Comisia sanctioneaza cartelurile urmatoarelor produse: vitamine folosite in cereale, biscuiti si bauturi pentru hrana animalelor, produse farmaceutice si cosmetice[21]; conservantii folositi la impiedicarea dezvoltarii de bacterii si alte microorganisme din mancare[22]; metilglucamide in analize pe baza de raze X[23].

- Comertul paralel: companiile farmaceutice traditionale au implementat scheme pentru prevenirea comertului paralel din tari cu preturi de piata scazute catre tari unde preturile sunt mult mai mari. Comisia a sanctionat asemenea practici atunci cand asemenea intelegeri sunt incheiate intre companii farmaceutice si distribuitori locali in vederea impiedicarii comertului paralel in cadrul Uniunii Europene[24].

- Probleme privind dominanta: fuziunile intre companii farmaceutice pot conduce la crearea sau intarirea unei pozitii de piata pe anumite piete[25].

9.

Servicii Postale

- Deschiderea la concurenta a pietelor ne-rezervate: directivele europene prevad liberalizarea serviciilor posstale, nefiind necesara mentinerea furnizorului universal (asa numitele piete rezervate)[26].

- Accesul la retea: potrivit directivei, autorizatiile pentru servicii postale intr-un Stat Membru trebuie acordate pe baza principiului de nediscriminare[27].

- Politica de preturi: potrivit directivei, tarifele practicate de furnizorul universal de servicii postale trebuie sa fie corecte si nediscriminatorii[28]. In plus, operatorul in cauza trebuie sa fie impiedicat de la aplicarea reducerilor pentru fidelitate sau a preturilor de ruinare atunci cand presteaza servicii deschise la concurenta[29]

- Pachete de servicii: operatorul in cauza trebuie impiedicat de la acordarea de reduceri pentru serviciile sale postale care fac obiectul acceptarii unui contract privind serviciile deschise la concurenta.

9.

Transmisiile TV si media

- Concentrarea pietei, coruptia si procedura de licentiere sunt principalele riscuri anticoncurentiale

- Obligatii pentru accesul pe piata: acestea se impun numai operatorilor de retea cu putere de piata semnificativa - determinate conform notiunii de „dominant” din art. 82.

- Contabilizarea separata: operatorii de retea care au putere semnificativa pe piata trebuie sa tina inregistrari separate pentru operatiunile de retea si de service .

- Obligatii pentru accesul pe piata pentru transmisiunile radio si TV digitale: conform directivelor UE alti emitatori trebuie sa aiba acces la Sistemele de Acces Conditionate (SAC) in conditii loiale si nediscriminatorii[30].

- Inter-operabilitatea serviciilor TV digitale interactive: furnizorii de servicii TV digitale interactive pe platforme digitale interactive TV sunt incurajati sa foloseasca modele deschise si sa permita accesul la informatiile necesare si altor furnizori de astfel de servicii.

- Exclusivitatea: furnizorii de programe TV ca ligile sportive si marii producatori de filme pot incheia intelegeri de exclusivitate cu cei care transmit, impiedicand alti emitatori sa aiba acces la programele furnizate de ei, si descurajand in final intrarea pe piata a televiziunilor de tip Pay TV sau a altor emitatori digitali.

- Achizitii publice: licitatiile pentru acordarea licentelor de emisie trebuie sa se bazeze pe conditii corecte si nediscriminatorii.

- Probleme legate de dominanta: consolidarile in sectorul transmisiilor radio TV trebuie supravegheate cu atentie pentru a preveni obtinerea de pozitie dominanta pe piata in detrimentul intorducerii de noi tehnologii pe piata[31]. O supraveghere atenta trebuie realizata si in cazul crearii unor societati mixte intre transmitatori si furnizorii de programe atunci cand acestea conduc la o inchidere a pietei pentru alti transmitatori[32]. Crearea oligopolurilor sau a firmelor cu pozitie dominanta pot aparea si prin fuziunile intre furnizorii de programe[33]. In mod similar, intelegerile pe verticala intre furnizorii de programe si detinatorii de retele trebuie revazute in detaliu pentru a preveni inchiderea pietei[34].