Dobanda

Dobanda

In sens restrans, dobanda este o suma de bani, un excedent ce revine proprietarului capitalului banesc dat cu imprumut, ca rasplata pentru cedarea dreptului de folosinta asupra numerarului, unei alte persoane, pe o anumita perioada de timp.

Pentru debitor dobanda reprezinta o cheltuiala iar pentru creditor dobanda este un venit.

Sursele capitalului de imprumut sunt urmatoarele:

economiile populatiei care se concentreaza in cadrul institutiilor bancare, fiind folosite de catre acestea la acordarea de imprumuturi;

economiile firmelor reprezinta acea parte a profitului care ramane disponibila dupa plata dividendelor;

economiile guvernului apar in situatia in care veniturile bugetare sunt mai mari decat cheltuielile bugetare.

DEFINITIE: dobanda reprezinta venitul insusit de proprietarul oricarui capital utilizat in conditii normale, in activitatea economica

Important de stiut:

Formele dobanzii in sens larg sunt urmatoarele:

1. dobanda bancara de baza - se practica pentru remunerarea certificatelor de depozit sau a bonurilor de trezorerie;

2. dobanda bancara perceputa la operatiunile de scontare a efectelor de comert numita si taxa de scont comerciala

3. dobanda pe piata monetara - se aplica imprumuturilor pe termen scurt, imprumuturilor contractate intre banci, respectiv intre bancile comerciale si banca de emisiune;

4. dobanda aplicata intreprinderilor de catre banci si de alte institutii financiare consta in dobanda bancara de baza la care se adauga un plus, care este stabilit in functie de credit si situatia economica a debitorului;

5. dobanzi corelate pentru depozitele la vedere si la termen - sunt constituite de banci, la casele de economii;

6. dobanzi pe piata obligatiunilor

7. dividende - pentru actiunile detinute la societatile pe actiuni;

Marimea dobanzii se determina cu ajutorul a doi indicatori:

a) masa dobanzii - respectiv suma absoluta a dobanzii pe care o plateste debitorul, creditorul sau;

b) rata anuala a dobanzii ca marime relativa care se calculeaza ca raport procentual intre dobanda (D), primita sau platita si suma care a facut obiectul imprumutului (C).

Referat: SATISFACTIA MUNCII - modalitati de crestere a satisfactiei muncii Lucrare: Ce este proiectul?

formula:

d' = (D/C) x 100, unde:

d' = rata dobanzii,

D = dobanda totala

C = capitalul imprumutat.

Intre rata dobanzii si cererea de credite exista un raport invers proportional. Castigul bancii rezulta din diferenta intre dobanda incasata de banca de la cei pe care i-a creditat si dobanda platita deponentilor sai, care reprezinta castigul brut. Daca din castigul brut se scad cheltuielile de functionare a bancii ramane profitul sau castigul net

Nu confunda: Dobanda simpla/Dobanda compusa

Exista doua modalitati de calcul al dobanzii:

1. Dobanda simpla - se calculeaza la creditele acordate pe o perioada mai mica de un an sau la cele cu scadenta dupa un an, daca rambursarea creditului se face in rate egale. Se determina dupa formula:

D = C x d' x n,

unde:

D = dobanda simpla

C = creditul,

d' = rata anuala a dobanzii,

n = durata imprumutului in ani.

2. Dobanda compusa sau capitalizata - se calculeaza la creditele acordate pe o perioada mai mare de un an, daca rambursarea datoriei si dobanzii aferente se face la sfarsitul perioadei. Dobanda neplatita in primul an se adauga la suma imprumutata fiind luata in calculul dobanzii in anul urmator. Este numita "dobanda la dobanda si se determina dupa urmatoarea formula

S_n = S₀(1+d')ⁿ

D = S_n - S₀

d' = D / (C x n) x 100

unde:

S_n = suma totala platita bancii la sfarsitul perioadei,

S₀ = capitalul initial luat cu imprumut (creditul),

d' = rata anuala a dobanzii,

n = durata imprumutului in ani,

c = creditul,

D = dobanda totala platita bancii.

Nivelul si dinamica ratei dobanzii depind de urmatorii factorii:

1. riscul asumat de creditor privind insolvabilitatea debitorului; daca riscul asumat de creditor este mare, rata dobanzii creste astfel incat dobanda perceputa la credit, numita dobanda pura sau neta, se adauga prima de asigurare contra riscului, obtinandu-se dobanda bruta care cuprinde si cheltuielile de gestionare a creditului, suportate de catre banca

2. riscul dintre cererea si oferta de credite pe piata monetara - cand cererea creste, rata dobanzii creste si invers, cand oferta sporeste, rata dobanzii scade;

3. inflatia determina majorarea ratei dobanzii. Pentru a preveni riscul inflationist banca percepe o dobanda nominala, care cuprinde dobanda reala, corectata in functie de intensitatea fenomenului inflationist;

4. conjunctura economica si politica atat din interiorul fiecarei tari, cat si pe plan international;

5. durata creditului - daca imprumutul este pe termen scurt si rata dobanzii este mare, atunci va creste cererea de credite pe termen scurt, ceea ce va duce la scaderea ratei dobanzii pentru asemenea credite paralel cu cresterea ratei dobanzii la creditele pe termen lung;

6. costul procesului de acordare de imprumuturi - la imprumuturile mari care se reintorc la creditori dintr-o data, costurile sunt mult mai mici decat in cazul imprumuturilor mici care se returneaza creditorului in rate;

7. rata de scont practicata de Banca Centrala la refinantarea bancilor

8. oferta si cererea de lichiditati pe piata

9. raportul dintre rata dobanzii si rata profitului la capitalul investit

10. starea generala a economiei etc

Bancile intervin in scaderea masei monetare, cand necesitatile economiei impun acest lucru, reducerea masei banesti facandu-se prin:

. limitarea sau plafonarea creditului prin stabilirea unei sume maxime si a unui cuantum (procent);

. cresterea rezervei obligatorii si a ratei dobanzii, la interventia Bancii Centrale;