Eforturi conjugate - economie

Eforturi conjugate - economie

In contextul crizei economice internationale SUA au pierdut pozitia de hegemon global pe care o avea odinioara. Unicul domeniu in care pozitia de lider global al SUA parea relativ asigurata era domeniul fortei militare. In mod indubitabil, armata americana este cea mai bine dotata si cea mai bine finantata din lume insa o serie de evenimente recente arata ca intr-o lume globalizata si complexa, avantajele oferite de finantarea nelimitata si sofisticarea tehnologica pot disparea foarte rapid.

Incidentul recent in cadrul caruia Iranul a reusit sa captureze un avion american militar este mult mai important decat pare la prima vedere. Avionul american capturat de armata iraniana este o 'drona', adica avion fara pilot, de dimensiuni mici, folosit pentru misiuni de cercetare. Teoretic, asemenea avioane sunt dificil de interceptat din cauza dimensiunilor mici si a tehnologiei avansate de 'camuflare' impotriva detectarii. In ultimii ani, dronele au devenit principalul instrument operativ al armatei americane si sunt folosite nu doar pentru misiuni de recunoastere, ci si pentru misiuni de lupta, fiind utilizate in calitate de bombardiere.

Primele relatari despre interceptarea dronei americane de catre armata iraniana au fost tratate cu scepticism de presa americana, iar mai multe 'surse' din cadrul armatei americane au speculat ca nu a fost vorba de o interceptie, ci de o avarie provocata de defectiuni tehnice. La cateva zile dupa primele declaratii despre interceptarea dronei, autoritatile iraniene au prezentat imaginile care au socat specialistii in domeniul militar. Drona (RQ 140 Sentinel) capturata de iranieni este absolut intacta si nu are urme de coliziune cu solul. Pentru aceasta situatie exista o singura explicatie plauzibila: armata iraniana a reusit sa preia controlul dronei si sa o aterizeze pe o pista din Iran . Consecintele acestui fenomenal succes al iranienilor sunt cat se poate de serioase. Penetrarea sistemului de comunicare si preluarea sistemului de control al dronei sunt posibile numai in conditiile in care sistemul general de coordonare si control al sistemelor automatizate din cadrul fortelor armate ale SUA a fost penetrat, iar sistemele de siguranta si criptare au fost sparte. Mai mult decat atat, dat fiind faptul ca o buna parte din aparatura care asigura comunicarea si coordonarea sistemelor computerizate din cadrul fortelor armate americane se afla pe sateliti, inlocuirea sau reprogramarea acestor sisteme reprezinta o dificultate tehnico-logistica aproape insurmontabila. In conditiile in care armata americana se bazeaza pe sisteme IT si coordonare prin satelit in toate activitatile, iar toate avioanele, tancurile, rachetele si navele sunt absolut nefunctionale fara functionarea sistemelor automatizate, se poate spune ca forta armata americana poate fi 'scoasa din priza' de cei care au penetrat sistemele de comunicare si comanda.

Autoritatile americane neaga aceasta posibilitate, insa colegii lor israelieni nu se obosesc sa se ascunda dupa deget si recunosc seriozitatea situatiei. Publicatia israeliana Debka Files, cunoscuta in cercuri restranse de specialisti drept Vocea Mosadului, a facut publice o serie de materiale analitice care descriu noua conjunctura:

Interceptarea controlului dronei fara penetrarea intregului sistem de coordonare a sistemelor automatizate este imposibila. In conditiile in care drona a fost interceptata in cadrul primului sau zbor deasupra Iranului este foarte probabil ca cei care au organizat interceptarea aveau informatii exacte despre data, ora si itinerarul dronei, iar aceasta probabilitate indica faptul ca operatiunea de interceptare a dronei a fost probabil executata in colaborare cu o forta avansata din punct de vedere tehnologic (Rusia sau China) si operatiunea a beneficiat de colaborarea si cooperarea intensiva din partea unor persoane aflate la un nivel foarte inalt in cadrul armatei sau serviciilor secrete americane.

In termeni simpli, situatia arata in felul urmator: din acest moment niciun avion, nicio nava si nicio racheta americana nu este in siguranta si poate fi dezactivata sau utilizata impotriva tintelor americane sau aliate. Americanii constientizeaza seriozitatea problemei, fapt demonstrat de reactiile americane la ultimele actiuni iraniene in zona Golfului Persic. Pe 12 decembrie, la o saptamana dupa interceptarea dronei, Iranul a declarat ca va bloca stramtoarea Hurmuz pentru a organiza manevre militare. Prin aceasta stramtoare trece 40% din petrolul transportat la nivel global si SUA au declarat in repetate randuri ca orice incercare de a bloca aceasta artera maritima este absolut inadmisibila si va fi sanctionata dur, inclusiv prin utilizarea fortei armate. Dupa ce Iranul si-a declarat intentia de a bloca stramtoarea Hurmuz, reactia americana a fost aproape inexistenta, fiind limitata la niste declaratii ale unor oficiali neimportanti din cadrul Departamentului de Stat. Mai mult decat atat, in ultimele zile se putea observa o considerabila reducere a presiunilor asupra Iranului, ceea ce se afla intr-un suspect si pronuntat contrast cu comportamentul anterior al Washingtonului.
Este posibil ca deciziile autoritatilor americane de a reduce presiunile asupra Iranului au fost 'stimulate' de prabusirea unei alte drone americane in zona insulelor Seychelles . Conform traditiei, armata americana a declarat ca drona a suferit probleme tehnice, dar explicatia si implicita coincidenta intre declaratiile iraniene si 'avaria' dronei par extrem de suspecte. O explicatie mult mai plauzibila este ca drona a fost doborata de iranieni ca o demonstratie a abilitatii de preluare a controlului sistemelor militare americane in orice colt al lumii.

Deci, inflatia a constituit o cale de atenuare pe termen scurt a socurilor din perioadele cele mai sensibile ale procesului de restructurare folosit de guvernantii vremii. Mai mult, pe seama accelerarii inflatiei s-a sperat a se limita declinul economic. Perioada care a urmat, a intarit opinia conform careia disfunctionalitatile economice nu pot fi solutionate pe cale monetara. De fapt, concluzia care s-ar putea desprinde este ca, pentru o economie in tranzitie, inflatia reprezinta o "parghie" de perpetuare a vechilor structuri si de mentinere a risipei si ineficientei.

In perioada 1990-1996, evolutia catre economia de piata a fost caracterizata printr-un ritm lent. A fost necesara modificarea comportamentului agentilor economici. Intervalul analizat a avut erori si oscilatii de politica economica care au fost speculate, ceea ce a generat severe efecte inflationiste.

Pana la sfarsitul anului 1992, s-a mentinut relativ puternica "iluzia monetara" reprezentata de atentia acordata de cetatean mai degraba nivelului nominal al insemnelor banesti, decat valorii reale care este data de puterea de cumparare. Mentinerea iluziei a defavorizat puternic pe detinatorii de economii banesti, care au fost erodate de inflatie prin rate negative in termenii reali ale dobanzilor. Ar fi fost de asteptat, ca detinatorii de active banesti sa se preocupe mai mult de schimbarea in active reale care sa le protejeze puterea de cumparare.

In cursul anului 1993, pierderea iluziei monetare a fost un fenomen tot mai evident. Reducerea relativa a depozitelor in sistemul bancar si CEC si orientarea preferintelor pentru pastrarea in valute a economiilor au reprezentat semne ale acestui proces.

Scaderea cererii reale de bani s-a masurat prin accelerarea vitezei de rotatie a banilor care a fost evidentiata incepand cu luna mai a anului 1993. Urmarile au fost severe. Romania anului 1993 avea un puternic climat hiperinflationist. La inceputul anului 1994 "jocurile de intrajutorare" au intrat in criza datorita deficientelor in privinta onorarii angajamentelor si a proastei administratii. Consecinta a fost resimtita prin scaderea presiunii asupra cererii de numerar disponibil populatiei fiind atrase de dobanzi ridicate oferite de banca comerciala pentru depozite.

Sursele din cadrul guvernului israelian sustin ca exista o 'serioasa suspiciune' ca Rusia a oferit Iranului ajutor tehnologic in vederea pregatirii atacului asupra dronei si penetrarii sistemelor americane. Saptamana trecuta, ministrul de externe al Israelului, Avigdor Liberman (vorbitor de rusa si fost cetatean al URSS) a fost trimis intr-o vizita urgenta la Moscova pentru o intrevedere cu Vladimir Putin. Premierul rus i-a acordat o scurta audienta, insa nu a dorit sa comenteze pe marginea existentei unei cooperari intre Rusia si Iran in privinta incidentului. Ministrul israelian a declarat dupa intalnire: 'Pozitia Rusiei in privinta problemelor din Orientul Mijlociu nu ne ajuta'. Sursele din cadrul guvernului israelian sustin ca tentativele administratiei Obama de a intra in contact cu presedintele Medvedev pentru a discuta aceasta problema nu s-au soldat cu succes.
Conform informatiilor prezentate de Debka Files, la Teheran au loc negocieri bilaterale si trilaterale intre reprezentantii Iranului, Rusiei si Chinei in vederea determinarii modului de impartire si utilizare a tehnologiilor si informatiilor obtinute cat si despre strategia actiunilor ulterioare. Sursele analistilor israelieni nu au informatii despre stadiul si concluziile negocierilor.

Anul 2012 se anunta a fi un an absolut deosebit. O lume in care rachetele lansate de pe navele americane pot fi controlate de la Teheran, Moscova sau Beijing , iar toata tehnica militara americana poate fi dezactivata printr-o apasare de buton se deosebeste radical de lumea cu care am fost obisnuiti. Cu cativa ani in urma, o lume in care jandarmul mondial Unchiul Sam a ramas fara bani si fara baston era de neconceput.

Sa nu creada cineva ca efectele acestor evenimente vor fi limitate la Orientul Mijlociu. Eforturile partilor implicate in procesul de modificare a conjuncturii globale vor avea in mod implacabil rezultate conjugate care se vor simti si la Bucuresti.